202 matches
-
fac de mii sau de sute de ani alte etnii. O luptă care trebuie dusă de aici, prin masa miilor de imigranți, fără ajutor și imbold din afară. Așa a apărut Candela de Montréal. VICTOR ROȘCA (n. 17 decembrie 1926, Râușor, județul Brașov) a absolvit Facultatea de Construcții a Universității Tehnice din Cluj-Napoca în 1969. A fost arestat în 28 iunie 1948, în timpul examenului de bacalaureat, fiind condamnat la 2 ani de închisoare corecțională, pedeapsă săvărșită în Penitenciarul Târgșor. În 28
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
cal munceau în mut neplâns. Omul și calul alb se-asemuiau în forță și sudoare, cu poftele înfrânte de buștenii grei. Am făcut semuială-n pândă de ochi, dar și proverbul nostru spune că voinicul muncește ca un cal... Pe Râușor era o potriveală de nepotriviri... Niță fiind școlit cu neștiință de auz nu știa ce e sărbătoarea, dar se îmbrăca curat fiindcă îi vedea pe alții. Când nu mergea la gater el se se urca la scrânciob să-mpingă niște
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
Rucăr existau slujbași ai domniei care aveau sarcina să păzească vama din sat, așezată o vreme chiar în imediata apropiere a fostei Prmării și pe locul căminului lui Niță al Cosmii. De asemenea erau păzite diferitele ieșiri din sat (pe Râușor, spe Piscul Jugii și apoi pe Dâmbovița, pe Valea Cheii sau Ghimbavului, spre Fundățica-Moeciu-Bran). Toate aceste plaiuri și poteci trebuiau bine păzite pentru a nu se strecura mărfuri de contrabandă. Slujitorii vămii trebuiau să știe să citescă răvașele de drum
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
se furișară pe drumeagul din pădure către munți, urmară poteca ce șerpuia printre stânci și ajunseră pe firul unei ape repezi și zgomotoase ce se prăvălea furioasă la vale. O traversară când pe o parte, când pe alta, apoi, fiindcă râușorul era străjuit de pereții abrupți, înaintară prin vad. Pesemne, iscoada rătăcise calea, iar acum încerca să-și repare greșeala. Locuri sălbatice, dar în același timp încântătoare, se desfășurau în fața ochilor. Nimeriră între niște cheiuri înguste prin care se zărea doar
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
că tare le este greu așa, de atâtea vremuri trecute peste ele, că nimerit ar fi să fie desțelenit pământul, să fie cătate și ridicate la lumină! Și se plângeau vocile de dureri în oasele sfărâmate, de sângele curs în râușoare închegate... Se tânguiau că ar fi vrut să mai vadă o dată cerul albastru și să mai amurgească o dată cu lumina arămie a soarelui plecat spre culcare... Și mai cereau și dreptate! Iar el era singurul care putea să le ridice chemarea
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
fac de mii sau de sute de ani alte etnii. O luptă care trebuie dusă de aici, prin masa miilor de imigranți, fără ajutor și imbold din afară. Așa a apărut Candela de Montréal. VICTOR ROȘCA (n. 17 decembrie 1926, Râușor, județul Brașov) a absolvit Facultatea de Construcții a Universității Tehnice din Cluj-Napoca în 1969. A fost arestat în 28 iunie 1948, în timpul examenului de bacalaureat, fiind condamnat la 2 ani de închisoare corecțională, pedeapsă săvărșită în Penitenciarul Târgșor. În 28
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
dusă de aici, prin masa miilor de imigranți, fără ajutor și imbold din afară. Așa a apărut „Candela de Montreal”. ------------------------------------------- [1] Toate datele menționate mai sus sunt extrase din dosarele Securității, primite de la CNSAS ........................................ ROȘCA, Victor, (n. 17 decembrie 1926, Râușor, județul Brașov) a absolvit Facultatea de Construcții a Universității Tehnice din Cluj-Napoca în 1969. A fost arestat în 28 iunie 1948, în timpul examenului de bacalaureat, fiind condamnat la 2 ani de închisoare corecțională, pedeapsă săvărșită în Penitenciarul Târgșor. În 28
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
se furișează pe drumeagul din pădure către munți, urmează poteca ce șerpuiește printre stânci și ajung pe firul unei ape repezi și zgomotoase ce se prăvălește furioasă la vale. O traversează când pe o parte, când pe alta, apoi, fiindcă râușorul e străjuit de pereții abrupți, înaintează prin vad. Pesemne, iscoada rătăcise calea, iar acum încearcă să-și repare greșeala. Locuri sălbatice, dar în același timp încântătoare, se desfășoară în fața ochilor. Nimeriră între niște cheiuri înguste prin care se zărește doar
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
mai împuținat, tânguitor de neputincios, nimicnic, ar fi zis, copleșit de prisosul gândurilor și de efort. Și cap, și trunchi se plecau tot mai mult spre țărână, încovoiate de greul drumului. Avusese ceva noroc îndelungă vreme, mărșăluind în cadența unui râușor, un biet firicel încăpățânat să-i fie ajutor și tovarăș. Dar, într-o amiază, acela îl surprinse urmând alt drum, matcă nevolnică ce se retrăgea spre dreapta, îndepărtându-se de el și ținta lui... De hrănit, se hrănea cu dor
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
însă numai Sfânta Nevoie te mai poate salva. Și, într-adevăr, Mărțișor țipă disperat, chiar din gura cuptorului când soldații îi împingeau și închideau ușa după ei. Într-o fracțiune de secundă, scoase de la chimir scoica vrăjită și strigă: - Râu, râușor, vino-n ajutor! Și unde începură să țâșnească în fața lui jeturi puternice de apă, ca din mii de furtunuri ale pompierilor. Cuptorul se umplu de aburi albi, ca o ceață groasă prin care nu se mai vedea nimic, iar jeturile
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
îngrijorător al unei perdele incandescente întinsă de-a curmezișul - din Braniște până-n coasta Podișorului și a pădurii comunale - ce părea că sufocă aerul din jur și care tăia satul în două la mijloc, pe direcție latitudinală, luând ca reper albia Râușorului, adică de la nord la sud : de la crucea Baștii în jos „potopul de foc” se propaga cu repeziciune înspre șoseaua principală, ce lega Orașul Stalin de Câmpulung și Pitești, pe partea stângă a Râușorului, afluent al Dâmboviței în amonte și cuprinse
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
pe direcție latitudinală, luând ca reper albia Râușorului, adică de la nord la sud : de la crucea Baștii în jos „potopul de foc” se propaga cu repeziciune înspre șoseaua principală, ce lega Orașul Stalin de Câmpulung și Pitești, pe partea stângă a Râușorului, afluent al Dâmboviței în amonte și cuprinse întreg arealul civic într-un vârtej grandios de plasmă fierbinte. Cealaltă parte a perdelei de foc, înaltă până la cer, era cea din Suseni, ferită datorită direcției vântului din fața tăvălugului de făcări și fum
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
cât să adăpostească imaginile fugare îndărătul pleoapelor obosite, reverii a căror persistență le-ar fi pus în primejdie viața. Dâră observase de câțiva ani, dar a ținut numai pentru el înainte de a le împărtăși nepotului, că sânt locuri pe Valea Râușorului unde sălbăticia naturii fixează măreția și splendoarea până și în umbrele arborilor, în desișul nepătruns de vreun luminiș al pâlcurilor de foioase, anini, oțetari și sângeri. Aceștia erau înșirați într-o rânduială aproape divină la liziera codrilor seculari și își
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
ușor, deși nu există un mijloc de transport regulat Sibiu-Tălmăcel. La Tălmăcel se ajunge pe drumul comunal 61, desprins din E81, ce leagă Sibiul de Râmnicu Vâlcea. Tălmăcelul este situat pe trei râuri: Râul (se varsă în Cibin), Tălmăcuțul și Râușorul (ce se varsă în Râu). Casele sunt dispuse pe aceste trei văi, Tălmăcelul fiind un sat de tip adunat (îngrămădit) din punct de vedere al dispunerii gospodăriilor în teritoriu (vezi Giurcăneanu, 1988). Altitudinea variază între 435 m și 2142 m
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în istoria lor42 prin evenimente memorabile sau dramatice ale istoriei locale, care persistă și azi în memoria colectivă a oamenilor. Etnicitatea oamenilor se construiește și prin relația acestora cu teritoriul satului, cele trei râuri pe care este situat Tălmăcelul (Râul, Râușorul și Tălmăcuțul) făcând parte integrantă din conștiința lor și din viața lor. Tălmăcelul intră în categoria satelor "adunate de-a lungul văii"43 (Vuia, 1975: 194) Ludoșul, a cărui apariție este documentată istoric încă din secolul al XIII-lea, își
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
așeza la locul ei unde rămânea Înțepenită până la sfârșit. Deci: biserica Adormirii Maicii Domnului În acea dimineață de iulie. Tămâia ridicându-se cu un miros sfâșietor, ca speranțele deșarte. Înăuntru (afară burnița) miros de lână udă. Umbrelele picurând pe sub strane. Râușoarele de la aceste umbrele scurgându-se pe podeaua neregulată a bisericii noastre prost construite și adunându-se În băltoace. Miros de fixativ, de parfum și de țigări ieftine și ticăit de ceasuri În surdină. Ghiorțăituri de mațe, din ce În ce mai multe. Și căscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Pe-al tău sân gemând de dor; {EminescuOpI 5} De-ai fi noapte - aș fi lumină Blândă, lină, Te-aș cuprinde c-un suspin; Și în nunta de iubire, În unire Naște-am zorii de rubin; De-aș fi, mândră, râușorul Care dorul Și-l confie câmpului, Ți-aș spăla c-o sărutare, Murmurare, Crinii albi ai sînului! ". Ca Eol ce sboară prin valuri și țipă, Fugarul ușor Nechiază, s-aruncă de spintecă-n pripă Al negurei flor; Vergina îl strânge
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
tare La sînu-i de crin, Și fața-și ascunde l-a lui sărutare În păr ebenin. Iar eco își râde de blândele plângeri, De junii amanți Și râul repetă ca cântul de îngeri În repede danț: "De-aș fi, mândră, râușorul, Care dorul Și-l confie câmpului, Ți-aș spăla c-o sărutare, Murmurare, Crinii albi ai sînului! ". {EminescuOpI 6} DIN STRĂINĂTATE Când tot se-nveselește, când toți aci se-ncîntă, Când toți își au plăcerea și zile fără nori, Un suflet
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
rost, Ne amintim de tot ce-a fost De “ profi” și de Copoul sfânt, De cei ce astăzi nu mai sunt... Ne-am întâlnit și n-am uitat În Deltă și în Retezat, În Iașul nostru primitor, La Voroneț și Râușor... Trecut-au peste noi decenii Cu împliniri și visuri mari, Purtăm povara de milenii Dar vom rămâne tot stejari... Vâslim prin valurile vieții, Iar noi nicicând nu am uitat Frumoșii ani ai tinereții, Liceu-n care-am învățat... Doar amintiri
IMNUL CLASEI A XII-A A, PROMO?IA 1970 A LICEULUI INTERNAT ?COSTACHE NEGRUZZI? IA?I by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83806_a_85131]
-
prin călători, vorbind despre ce ar putea vedea un călător străin în Moldova lui Petru Rareș, pe două pagini vorbește despre Iași așa cum îl vedea el: ,,Privind de la Curtea domnească și de la frumoasa biserică a lui Ștefan cel Mare, spre râușorul Bahlui - el vedea - aproape, Dealul Cetățuia, unde fusese vechea biserică a celor dintâi așezări în părțile acestea”<footnote Nicolae Iorga, Istoria Românilor prin călători, p. 297 footnote>. Biserica lui Gheorghe Duca Vodă este menționată în unele documente cu două hramuri
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ducându-și cămila de frâu, având grijă ca vântul să nu-i ducă mirosul până la animalele ce pășteau iarba scurtă și rară din depresiunea care, în vremuri foarte îndepărtate, fusese pesemne o lagună ori un ochi de apă al unui râușor, ce mai păstra încă în măruntaiele sale resturi de umezeală. Sfioase tamarisce și o jumătate de duzină de sălcii pitice se înălțau ici și colo, și își dădu seama bucuros că instinctul lui de vânător îl ajutase încă o dată, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
elastic, un pas ce ar fi epuizat pe oricine, dar care pentru un targuí făcea parte din viață, și zorii îl găsiră pe culmea unui deal ce domina o vale unde, cu mii de ani în urmă, cursese probabil un râușor. Nomazii știau că în valea aceea era de-ajuns să sapi o jumătate de metru ca un atankor să-ți dea apă suficientă pentru cinci cămile, așa de aceea era un punct obligatoriu pentru caravanele care veneau din sud și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
al lui Herodot, este Oltul. Maris este numai cât o derivare scitică a rădăcinii arice mar-apă de unde sanscritul mîra, celticul mor, goticul marei, latinul mare, slavicul mare, litvanul mares, și prin care se explică niște termeni ca Marmara, Marna, Marsala, râușor și oraș în Sicilia, Mara, pârâu în Maramureș. Maris însemna deci in limba scitică tot atâta ca și apă, râu. Prin urmare deși nu se poate identifica Marisul lui Herodot cu Mureșul de astăzi, se poate admite cu siguranță că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
timpurile Sciților tot Maris. Nu numai atât: pentru a explica numele Maramureșului suntem nevoiți a admite că și Tisa în prelungirea ei superioară de la vărsarea Mureșului în ea, purta pe atunci tot numele generic de Maris-Mureș, care duplificându-se cu celălalt râușor din acea țară, Mara, ce și astăzi poartă acest nume, dădu naștere numelui țării udate de ambele aceste două cursuri de apă. Analiza hidrografiei Sciției după Herodot ne-a arătat deci că patru nume de râuri, Prutul, Siretiul, Argeșiul și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
biela-zora, zorile albe. Uscudama, cetate a Bessilor lângă Hemus în Tracia amintită de Eutropiu (VI, 10) și de Ammianus Marcellinus (XIV, 11), a cărei silabe ar corespunde cu două vorbe slavone, dama, casă și uscu, strâmt, și Dierna sau Tierna râușor în Dacia nume pomenit de Ulpian în Digeste (L, 15, 1 § 8), de Ptolemeu (III, 8) Tabula peutingeriană și alte izvoare. Acest cuvânt n-ar fi altceva decât numele de apă atât de des întrebuințat la Slavoni: Cerna, (apă) neagră
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]