279 matches
-
tot vorbești tu, bărbate? Bătrîior, auzi! Să nu mă amăgești tu pe mine cu scornelile astea ... Da' ce, un bărbat se măsoară după vîrstă? Ba după suflet ... Și i-au dat lacrimile. Le simțea cum îi curg pe obraji, două rîulețe minuscule, care îi crestau obrajii ... Era tînără ... ei, da, a fost și ea tînără, deși nici acuma, la aproape patruzeci de ani, nu se simțea anchilozată; terminase croitoria și fusese repartizată la un atelier de cămăși bărbătești și, cînd lucra
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
în dreptul unei străduțe care se făcea la dreapta și ațintindu-mi privirea într-acolo, ce văd? După cele două clădiri care o străjuiau, începea un câmp verde nemărginit, ca și cum orașul s-ar fi terminat brusc. Ba mai mișuna și un râuleț pe-acolo iar, în stânga, se ondula o pădurice. Curios, am luat-o într-acolo. Ceea ce de departe mi se păruse a fi o autostopistă, de aproape am constatat că era un elicopter care-și fudulea elicea. Ajuns, mi-am vârât
Halouri amp; Holograme (XIII) [Corola-blog/BlogPost/100872_a_102164]
-
Pamflet > LUPUL ȘI MIELUL Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Lupul și Mielul Despărțindu-se de turmă, Un Miel poznaș și îndrăzneț Rămase puțin în urmă Și se-ndreptă spre râuleț. Cum e cristalul strălucea Apa râului la vale, Încât nu-ndrăzni să bea Doar și-admira buclele sale. -Spune-mi cine te-a-nvățat Tuna un glas în fața lui, Apa de mi-ai tulburat? Hai! Vino aici să-mi spui! -Sire
LUPUL ȘI MIELUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377475_a_378804]
-
Până nu m-auzi pe mine: “Fie Lupul-afurisit Și tot neamul lui lihnit!” A zis Capra, sărutându-și Cucuiatul Ieduleț Și s-a-ndreptat spre pădure Să adune-n coșuleț Ciuboțică, frunzișoare, Alunițe, fragi și mure, Lăptișor în țâțișoare Și apă din râuleț. Jupânul Lup tocmai trecea Pe lângă căsuța Caprei Și, vesel, el jubila, Auzind vorbele el: “Asta ți-a fost, cumetriță! N-ai mai fi așa bățoasă Când l-oi prinde pe Corniță Și l-oi lua la mine-acasă. Ce-or mai
LUPUL, CAPRA ȘI IEDUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377575_a_378904]
-
a dăruit din totul ei tainic inspirație românului de la munte, oferindu-i izvor nesecat de imagini împletite spre dăinuire cu imaginația și naivitatea lui. Dinspre Săliștea Sibiului am Podul casei baciului Ioan urcat, la un moment dat, pe firul unui râuleț care apoi ne-a părăsit, adâncindu-se în desișuri. Cu mine se învoise să urce și nea Mărin (unchi prin alianță, din partea tatălui meu), localnic al Săliștei Sibiului, care îmi tot povestea de o aventură a sa, petrecută cu mulți
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
vâlcele, munți acoperiți cu păduri udate de râuri, lacuri și izvoare limpezi, cristaline, la poalele unor munți, în gura unei văi frumoase ca un colț de rai, pe unde își rostogolea în susur undele de pe un pat de prundiș un râuleț șăgalnic și zglobiu, zărește nu departe, un castel de cristal strălucitor ca din povești, ce-și înălța semeț turnurile mărețe și strălucitoare în razele dulci ale soarelui de primăvară.(...) Era castelul unde trăia Ileana Cosânzeana, fiica bătrânului Prier.(...) Irinel se
SOL VOIOS DE PRIMĂVARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346795_a_348124]
-
de cultură și Rotonda sfinților exilului românesc (sculpturile lui Nicapetre, care a realizat busturile unor mari bărbați ai neamului românesc: Mihai Eminescu, Nae Ionescu, George Donev, Horia Stamatu, Mircea Eliade, Aron Cotruș, Vasile Posteuca, Vintilă Horia), de asemenea și ”Iordanul ” (râulețul) care , după mine, desparte zona spiritual - religioasă (biserică de zonă spiritual - laică). Academicianul Nicolae Dabija, după vizita la Câmpul Românesc a rămas foarte impresionat, ca : ”...și acolo, în America, Basarabia e în sufletul fiecărui român” și ” Imnul manifestărilor de la Câmpul
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
CUVÂNTUL BANATULUI, revistă apărută la Timișoara săptămânal, între 8 septembrie 1922 și 30 septembrie 1923. Colaboratori: Constantin Cehan, D. Iov, Const. Râuleț, Camil Petrescu (3 decembrie 1922). La 22 octombrie 1922 apare un supliment cu ocazia încoronării regelui Ferdinand la Alba Iulia. I.H.
CUVANTUL BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286616_a_287945]
-
Masip, Paolo Boselli, Michele Soravia, Charles Normann, Alfonso Baombalere, Ettore Latronico, Enrico Bottini Massa, P. Zorzi, Valentino Piccoli, Ernesto Mancini, Luigi Giusti. Dintre români, pot fi întâlnite numele lui Mihai Manoilescu, Tache Soroceanu, D. Gusti, Duiliu Marcu, C. Ene, C. Râuleț, Al. Tzigara-Samurcaș, Stelian Popescu, Ștefan I. Nenițescu (El Greco en Rumânia), Al. Marcu (L’Italia în cerca delle latinità) ș.a., unele dintre articole abordând subiecte că stabilitatea monetară, activitatea literară și teatrală, chestiunea optanților maghiari, frumusețile naturale ale Bucureștilor etc. În
DACIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286646_a_287975]
-
D. Rosetti, Petre Liciu, Bonifaciu Florescu, Smara, Ion Brezeanu, I. C. Bacalbașa. Poezie publică Al. Macedonski (Noapte de ianuarie), Anna Ciupagea-Mateescu, Mircea Demetriade, Ion I. Livescu, N. Țincu, Radu D. Rosetti, Carmen Sylva, Ludovic Dauș, Caton Theodorian, Smara, Bonifaciu Florescu, Constantin Râuleț, Mihail Celarianu. Pagini de proză semnează doar Vasile Alecsandrescu (romanul Viclenie socială), care colaborează și cu un text dramatic, Mihail Drăgănescu, Ricard D. Ioan. Articolele de critică aparțin aceluiași V. Alecsandrescu, precum și lui M. A. Renert, Mihail C. Bunescu, Constantin
BIBLIOTECA MODERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285729_a_287058]
-
Mihail Celarianu. Pagini de proză semnează doar Vasile Alecsandrescu (romanul Viclenie socială), care colaborează și cu un text dramatic, Mihail Drăgănescu, Ricard D. Ioan. Articolele de critică aparțin aceluiași V. Alecsandrescu, precum și lui M. A. Renert, Mihail C. Bunescu, Constantin Râuleț, care fac cronică teatrală. Traducerile sunt din Paul Hervieu, Catulle Mendès, Hélène Vacaresco, H. Heine, Turgheniev, Uhland, E. Castelnuovo. Se publică partituri muzicale, pe versuri ale marilor poeți români. Revista mai conține ilustrații foto, caricaturi, umor, jocuri etc. În general
BIBLIOTECA MODERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285729_a_287058]
-
lui Haralambie Cutzaftachis, București, 1936; Capul de rățoi, București, 1940; Cutia cu maimuțe, București, 1942; Măscărici și mâzgălici, București, 1958; Scrieri, I-II, pref. Petre Pintilie, București, 1965; Scrisori către Dumitru Trancă, îngr. Marcela Chiriță, Buzău, 1996. Repere bibliografice: C. Râuleț, [G. Ciprian], „Teatrul de mâine”, 1918, 7; Horia Bottea, „Capul de rățoi”, „Bilete de papagal”, 1928, 3; T. Arghezi, G. Ciprian, „Bilete de papagal”, 1928, 26, 30; Romulus Seișanu, „Nae Niculae”, U, 1929, 234; Tita Bobeș, „Nae Niculae”, „Ultima oră
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
plăcea fie „proletarilor”, fie „esteților”? Literatura se dovedea a fi o permanentă uluire în fața șuvoiului verbal în care se topea lumea. Franceza, limba mea „strămaternă”, era, vedeam acum, prin excelență limba uimirii. ... Da, din ziua îndepărtată petrecută pe malul unui râuleț pierdut în mijlocul stepei, mi se întâmplă, în plină conversație franțuzească, să-mi amintesc de surpriza mea de altădată: o doamnă cu părul cărunt, cu ochi mari, liniștiți, și nepotul ei stau așezați în inima câmpiei pustii, arse de soare și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un bătrîn, Gérard Belloin. Aceste istorii apar de la o bucată de pîine aruncată, de la un vagabond ocărît, de la un rest de supă lăsat în farfurie (...). Le știam de la bunica, care și ea la rîndul ei le auzise de la... Asemenea acelor rîulețe subterane, ale căror cursuri nu reușim să le găsim, fiindcă la un moment dat apele lor par să dispară pentru a izvorî în altă parte mai puternic, și cronica mizeriei țăranilor ignoră cea mai mare parte a acestor surse. Dar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Radu D. Rosetti, Mihail Sadoveanu, I. Al. Brătescu-Voinești. Cincinat Pavelescu oferă un fragment din comedia într-un act Un vis. Cronică literară face Ludovic Dauș. Dări de seamă se fac la expozițiile Theodor Pallady și N. Vermont. Alți colaboratori: C. Râuleț, Al. Cazaban, D. Teleor. Publicația va reapărea, sub titlul „Actualitatea”, din 1913 până în 1928. D.B.
ACTUALITATEA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285168_a_286497]
-
Al. Obedenaru, Gheorghe din Moldova, Radu D. Rosetti, Iuliu C. Săvescu, D. Teleor, Th. M. Stoenescu, Cridim, Leon Feraru, Mircea Demetriad, Vintilă V. Paraschivescu, Duiliu Zamfirescu, Victor Eftimiu; proză - Al. Cazaban, N. Pora, D. Caselli, C. Nutzescu, L. Dauș, C. Râuleț, Aurel Locusteanu, Ioan Slavici, Dimitrie Anghel, Theodor Speranția. Sunt republicate numeroase texte ale scriitorilor români clasici și contemporani: Emil Gârleanu, Voinicul, I. A. Brătescu-Voinești, Călătorului îi șade bine cu drumul, I. L. Caragiale, Căldură mare, Al. N. Gane, După o bună
ACTUALITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285170_a_286499]
-
Radu D. Rosetti oferă versuri, Petre Grădișteanu, Amintiri parlamentare, iar N.N. Tonitza este autorul însemnărilor intitulate Problema artelor frumoase în România. În anii următori textele literare se înmulțesc. Colaborează cu versuri F. Aderca, Mihai Codreanu, G. Bacovia, cu proză - C. Râuleț, I. Peltz. „Cronica literară” este susținută de F. Aderca (de pildă, la volumul În munții Neamțului de Calistrat Hogaș), cea „dramatică” de Paul I. Prodan (la piesa Moartea lui Dante de N. Iorga). G. Bacovia semnează eseul Zborul cărților, Șt.
IZBANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287656_a_288985]
-
întins, nu întotdeauna fiind selectate după criterii valorice, cu excepția textelor din Guy de Maupassant și Edgar A. Poe. Liviu Rebreanu semnează schița Picnic, Mihail Sadoveanu, Întâmplarea ciudată a domnului Anastasie Rițu. Se publică proză de N. Pora, Ion Gorun, C. Râuleț, D. D. Pătrășcanu, Gh. Brăescu, Lia Hârsu, Horia Furtună, Eugen Boureanul, iar versurile sunt ilustrate de Victor Eftimiu, Mihail Cruceanu, Horia Furtună. Gazeta cuprinde și cronici medicale, sportive, curiozități, știri diverse. Alți colaboratori: Virgil Carianopol, Emil D. Fagure, Al. T.
GAZETA NOASTRA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287203_a_288532]
-
de la cel de carte la cel de ziar, și când se afirmă că va deveni „o icoană exactă a tuturor preocupărilor”. Colaboratorii primei serii sunt Paul I. Prodan, Emanoil Cerbu, M. Sevastos, Lucreția Karr (Karnabatt), Nestor Kassvan, Sarina Cassvan-Pas, Const. Râuleț, Victor Eftimiu ș.a. Pe copertă se reproduc fotografii ale unor mari actori de film, despre care se dau date și în interior. Apar, de asemenea, multe reclame și se oferă informații tehnice. Începând cu numărul 30 din 1925, rubricile obișnuite
FILMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287002_a_288331]
-
rubricile obișnuite ale publicației devin „Anchetele filmului”, „Filmele săptămânii”, „Filmele de succes”, „Noutățile”, „De peste ocean”, „Știri diverse din Europa”. Revista face loc părerilor despre film ale unor scriitori ca Liviu Rebreanu, Mihail Dragomirescu, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, Al. Davila, Const. Râuleț, unor anchete pe subiecte teatrale (Emil Bobescu, Romald Bulfinski) sau unor articole semnate de Camil Petrescu, N. Davidescu, Ion Marin Sadoveanu, D. Karnabatt. F. se ocupă de producțiile cinematografiei românești (Manasse, Păcală și Tândală) și informează publicul cu privire la noutățile din
FILMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287002_a_288331]
-
Ion Minulescu (Cântec), Zaharia Bârsan (Cântece), Anna Codreanu, Victor Eftimiu, Cincinat Pavelescu, B. Fundoianu (Muza, după un model de André Chénier), Al. I. Șonțu (Sus spre munți), Mihail Cruceanu (Buchetul), I.U. Soricu, H. Frollo, Romulus Cioflec, G. Ranetti, Const. Rîuleț. Proza este reprezentată de Constanța Hodoș (cu un fragment din romanul Martirii), Tudor Pamfile (cu nuvela Singur), Laura Vampa, Zoe Verzea. Tot Constanța Hodoș semnează piesa într-un act Mântuirea și actul al cincilea din drama Ecaterina Varga, iar V.C.
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
și traducător al lui Goga). Totuși, nu întreaga publicistică literară din R.e. e colorată ideologic. Sunt de menționat contribuțiile lui Lucian Costin (Personalismul în literatură), Iosif E. Naghiu (Un poet uitat. Asesorul Zaharia Boiu), George Sbârcea (Ion Moldovanu), Const. Rîuleț (Epigrama românească). O prezență aparte în sumar o constituie numeroasele traduceri ale lui Al.T. Stamatiad din poezia chineză și japoneză clasică, tot el tălmăcind câteva haikuuri franțuzești și poemul Moartea săracilor al lui Baudelaire. Se publică, de asemenea, o
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
de George Voevidca, George Dumitrescu, D. Iov, Al. Iacobescu, articole istorico-literare sporadice (de pildă, I.L. Caragiale ca elev de G. Zagoriț) și traduceri din Maurice Maeterlinck, Sully Prudhomme ș.a. Alți colaboratori: Sergiu Cujbă, Apostol Culea, Romulus Demetrescu, V. V. Haneș, Const. Rîuleț, Sandu Teleajen, Virgil N. Duiculescu, P.P. Stănescu, Virgil Tempeanu, Cezar T. Stoika. I.M.
ROMANIA VIITOARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289336_a_290665]
-
RÎULEȚ, Const. (pseudonim al lui Sofocle Verigopol; 22.VIII.1882, București - 1967, București), gazetar, dramaturg, prozator și autor de versuri. Este fiul Vasilichiței (n. Dodopol) și al macedoneanului Sofocle Verigopolu. Intră în 1901 în gazetărie, semnând la început cu numele adevărat
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
București), gazetar, dramaturg, prozator și autor de versuri. Este fiul Vasilichiței (n. Dodopol) și al macedoneanului Sofocle Verigopolu. Intră în 1901 în gazetărie, semnând la început cu numele adevărat sau cu derivate precum Rigo Pol, apoi și S.S. sau Const. Rîuleț în „Apărarea națională”, „Acțiunea (conservatoare)”, „Revista literară”, „Cronica”, ori în „Cortina” (Ploiești), „Viitorul” (unde a fost și redactor). Din primele încercări își adună catrenele care vor constitui debutul său editorial, placheta Epigramele lui Const. Rîuleț (1908). Devine un notoriu ziarist
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]