279 matches
-
de la Dobraia Dolina (Добраиа Долина = „Vale Bună”, în chirilică), expresie folosită probabil de păstorii sârbi și sloveni care au întemeiat satul sau au poposit acolo în jurul anului 1000. Este un nume potrivit cu locul, care este o vale roditoare a unui râuleț ce curge printre două mici dealuri. Prin rotacizare și contaminare fonetică Dobrii Dol - foarte probabil de-a lungul secolelor XII-XIII - a devenit Dobrii-dor. Pe la 1500 însă locuitorii, care vorbeau românește, uitaseră numele slav și își numeau satul „Dobridoru lu’ Iepure
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
XIX nu se mai amintesc școlile satului, semn că acestea au fost închise de autoritățile țariste. În Dicționarul geografic al Basarabiei, editat la București la începutul secolului XX, despre localitate se menționa: „Cazangic. Sat în județul Ismail, așezat pe țărmul râulețului Sărata. Are 109 case cu o populațiune de 890 de suflete țărani români.” La 27 aprilie 1912 guvernatorul țarist al Basarabiei a aprobat consiliul comunei Cazangic format din 9 persoane, primar fiind Grigore Novițchi. În 1914 în sat se organizează
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
lut ars, vase de argilă de culoare roșie din eneoletic (mileniile IV-III î.e.n.). Un din vetre se află la 3,2 km sud-est de la extremitatea de sud a satului Corlăteni, la 0,4 km nord-vest de locul de scurgere a râulețului Copăceanca în Răut, pe un promontoriu format de confluența acestor două râuri, la sud-est de stația de energie electrică. Materialele arheologice descoperite datează din perioada culturii Cucuteni-Tripolie. La sfârșitul mileniului II î.e.n. pe terenul comunei au existat alte două așezări
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
9 km pe malul stâng al râului Prut. Orașul se află așezat pe malul râului Prut, al doilea râu după mărime din Moldova. Debitul multianual al Prutului la Ungheni este de 83,2 m/sec . Prin oraș trec și două râulețe Delia și Băielești. Hidronimul Delia (numit în documente medievale "Deala", fiindcă-și începe cursul din șiragul de dealuri ale Basarabiei centrale) ar putea fi un nume de sorginte turanică. Râul Băilești trece prin sudul municipiului, vărsându-se în Prut. Numele
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
este de 228 deseatine. În afară de această suprafață a mai intrat și pămîntul sub biserică, cimitir, casele preotului, diaconului, palamariului, două case moșierești, o cîrciuma în total 10 deseatine 150 sajini. Sub drumuri și străză 4 deseatine 356 sajini, sub albia rîulețelor 5 deseatine 487 sajini. III Locuitorii satului Cucueți se folosesc pentru adăpatul vitelor, oilor animalelor domestice de rîul Camencuța și de iazul arendatorului s. Cucueți. Ei nu au dreptul să folosească aceste ape în folosl personal pentru prinsul peștelui, spălatul
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
întîlnim de obicei cîteva rîpe de vîlcea lungi și cu adîncime redusă (2-4m). Activitatea lor e mai puțin pronunțată. O proprietate caractersitică a rîpelor din codri e că ele străbătînd alternanțe de orizonturi acvifere și impermeabile, au pe fundul lor rîulețe cu un debit de ape mic însă permanent. Aceasta condiționează formarea actovă pe versanții rîpelor ai alunecărilor de teren cu un caracter de dezvoltare pronunțat. Prin intermediu acestor complexe exodinamice se efectuiază transportarea cantităților considerabile de noroi. Sisteme de rîpe
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
ploi abundente. Excepție fac părțile cu altitudini mari ca podișul Moldovei Centrale unde cad mai multe precipitații atmosferice iar rîurile sunt relativ mai bogate în apă. Numai rîurile Prut și Cogîlnic au o lungime mai mare de 100 km fiecare. Rîulețele Nîrnova și Lăpușna sînt afluienți ai Prutului. Aceste rîulețe au direcția de la N-E spre S-V datorită înclinării reliefului podișului Moldovei Centrale. Rîulețul Cogîlnic se varsă spre sud în locurile Mării Negre. Majoritatea văilor rîurilor se dezvoltă în roci argilo-nisipoase
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
podișul Moldovei Centrale unde cad mai multe precipitații atmosferice iar rîurile sunt relativ mai bogate în apă. Numai rîurile Prut și Cogîlnic au o lungime mai mare de 100 km fiecare. Rîulețele Nîrnova și Lăpușna sînt afluienți ai Prutului. Aceste rîulețe au direcția de la N-E spre S-V datorită înclinării reliefului podișului Moldovei Centrale. Rîulețul Cogîlnic se varsă spre sud în locurile Mării Negre. Majoritatea văilor rîurilor se dezvoltă în roci argilo-nisipoase afînate sunt largi, luncile bine exprimate, versanții domoli sau
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
în apă. Numai rîurile Prut și Cogîlnic au o lungime mai mare de 100 km fiecare. Rîulețele Nîrnova și Lăpușna sînt afluienți ai Prutului. Aceste rîulețe au direcția de la N-E spre S-V datorită înclinării reliefului podișului Moldovei Centrale. Rîulețul Cogîlnic se varsă spre sud în locurile Mării Negre. Majoritatea văilor rîurilor se dezvoltă în roci argilo-nisipoase afînate sunt largi, luncile bine exprimate, versanții domoli sau moderat înclinați. Numai pe unele sectoare, unde văile se dezvoltă în roci dure ( calcare, marne
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
au fost construite 45 iazuri ce cuprind 580 de hectare. Bazinele acvatice menționate au repartiție neuniformă pe teritoriul raionului dar ele se găsesc aproape în fiecare sat în număr de 2 sau 3 iazuri. Majoritatea iazurilor sînt construite în văile rîulețelor mici cu curgere permanentă sau temporară. Aproximativ 2/3 din bazinele acvatice artificiale sunt situate la distanțe mari de localitățile rurale și urbane și numai 1/3 din ele se găsesc mai aproape de localități. Nivelul apei din iazuri depinde de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
est și vest cad abrupt spre lac. El are o singură insulă mică de 2,56 ha, "Roseninsel" (Insula rozelor), la 170 m de malul de vest în golful Feldafing, denumită până în secolul al XIX-lea "Wörthinsel". Afluxul principal este râulețul Steinbach numit și Ostersee-Ach cu mai mulți afluenți (Seeseitenbach, Rötlbach, Starzenbach, Maisinger Bach, Lüßbach, Salchstattbach, Kuglmühlbach, Buchscharn, Wirtsbach, Marzenbach, Singerbach) cu numai 3,6 m³/s apă în mediu care curg mai întâi printr-un lanț de lacuri mici numiți
Lacul Starnberg () [Corola-website/Science/337655_a_338984]
-
însoțite de grindină și descărcări electrice. Secetele sunt foarte frecvente. Prima parte a toamnei se aseamănă cu vara, în a doua parte a toamnei temperaturile încep să scadă iar ploile devin mai dese. Teritoriul țării este traversat de peste 3200 râuri, râulețe și pâraie permanente, 90% din care au o lungime mai mica de 10 km și numai 9 de peste 100 km. Cele mai mari râuri și principalele surse de apă - Nistru are o lungime de 1345 km, Prutul cu o lungime
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
o poartă a Europei, pe teritoriul ei trecea unica cale comercială accesibilă între țările asiatice și cele europene numită „drumul moldovenesc”. La răspântiile acestei căi comerciale a apărut localitatea Hîncești, așezată într-un imens amfiteatru natural, în valea încântătoare a râulețului Cogâlnic-Bucium. Denumirea orașului Hîncești este în legătură directă cu boierii moldoveni Hîncu, cel mai de seamă reprezentant al cărora a fost serdarul Mihalcea Hîncu . Documentele pomenesc despre această localitate pentru prima dată în anul 1522 la 17 august. Pe atunci
Hîncești () [Corola-website/Science/297503_a_298832]
-
sudul Republicii Moldova, satul Borogani se află la 128 km distanță de Chișinău și la 8 km de stația de cale ferată Iargara (Leova). Satul este așezat într-o regiune cu relief ce constă din dealuri, mici coline și șes; pe râulețul Ialpugel, afluent al râului Ialpug. Există mai multe variante privitor la atestarea satului în istorie: 1612, 1765, 1790, etc., sub denumiri diferite: Borgana, Bărgăoani din Codrul Tigheciului, pământul Buraganului - acești ani au fost menționați în izvoarele acelor timpuri. Potrivit ultimelor
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
Paris între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, după înfrângerea Imperiului Rus în războiul Crimeii din 1853-1856, trei județe din sudul Basarabiei trecuseră în componența Principatelor Române suzerane Imperiului Otoman, iar frontiera fusese stabilită chiar prin centrul satului Borogani, pe linia râulețului Ialpugel, până la pod iar de aici granița continuă pe șoseaua care duce spre localitatea găgăuză Comrat. Partea de nord a satului fusese numită "Boroganiul rusesc" iar partea de sud - "Boroganiul românesc". Astfel a fost nevoie de construcția a două școli
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
Cușelăuca. Satul face parte din Câmpia Sorocii, zonă bogată în păduri seculare, situat pe un teritoriu deluros, puternic fragmentat de o rețea deasă de văi și vâlcele adânci, cu păduri de fag, stejar și carpen. Satul este despărțit de un râuleț, pe alocuri foarte îngust. Deasemenea există și câteva lacuri. Numeroasele dealuri au formă de cupole. Solul este principala bogăție naturală a satului. Aici există o gamă largă de soluri, dominante fiind cernoziomurile (ocupă mai mult de 75% din suprafață). Flora
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
ape clorurate (cu concentrație mare - de la 40 la 250 g/litru) și sodice, prezentînd fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă proaspată provenită din râulețe, care nu se amestecă cu apă sarată, ci se menține la suprafată, acționînd ca un izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu (18,4 m adâncime), cel mai mare lac heliotermal, să varieze între 10-20 °C la
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
vis din DUMBRAVA SIBIULUI care l-a făcut pe reputatul muzeolog olandez Bernet Kempers, încă din anul 1966, să numească muzeul sibian "cel mai frumos muzeu în aer liber din Europa" cu păduri răcoroase și poieni însorite, străbătute de un râuleț ce mișcă roțile morilor de apă, având în mijloc un lac de 6 ha, în care se oglindesc morile de vânt dobrogene și construcțiile pescarilor din Delta Dunării și pe care sunt expuse mori și poduri plutitoare (la care se
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
-i poarte numele. Și cînd s-a întîmplat nenorocirea că el a fost răpus de o mînă vrăjmașă, oamenii au numit pamîntul acela Rezina. Numele satului după părerea cercetătorului Anatol Eremia, a fost preluat de la hidronimul Rezina, adică de la numele râulețului Rezina, care pare să aibă la bază numele unei moșii, pe stăpânul căreia îl chema Răzanu și în apropierea acestei moșii sau chiar pe teritoriul ei curgea râulețul care a fost numit Rezina. Stema orașului Rezina reprezintă un scut de
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
cercetătorului Anatol Eremia, a fost preluat de la hidronimul Rezina, adică de la numele râulețului Rezina, care pare să aibă la bază numele unei moșii, pe stăpânul căreia îl chema Răzanu și în apropierea acestei moșii sau chiar pe teritoriul ei curgea râulețul care a fost numit Rezina. Stema orașului Rezina reprezintă un scut de tip antic în centrul căruia e un cerc verde-haki cu o biserică de aur cu 2 turnuri, așezată în profil, la poalele căreia trece o fascie ondulată de
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
terenurile cu destinație agricolă sau 46,2%. Toată zona aferentă Rezinei, situată pe malul râului Nistru, este foarte pitorească. Un interes deosebit prezintă două rezervații naturale: Saharna (de 670 ha) și Țipova (de 430 ha). De o rară frumusețe este râulețul Saharna, care formează 22 cascade mici. Printre cele mai impresionante se numără „Cascada Țiganului” cu înălțimea de 4m și lățimea de 6m, însuși bulboaca având adâncimea de 10m. Rezervația naturală Țipova se întinde pe vechile terase ale Nistrului și pe
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
confirmat prezența în această zonă a așezărilor umane ale culturii Cucuteni-Tripolie (mileniul V-III î.Hr.), ale așezărilor din epoca fierului (mileniul I î.Hr.). În apropierea satului se află peste 20 de tumuli. Din 1739 satul este numit Larga, după denumirea rîulețului Larga, fapt confirmat printr-un document care atestă prezența în luna august a redutelor armatei rusești lîngă satul Larga. Comuna Larga este amplasată pe o suprafață de 5365 ha dintre care: - pămînt arabil de calitate - 3249 ha - livezi -312 ha
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
a căror existență este confirmată de multe obiecte arheologice. De asemenea, numele cartierului frankfurtez "Bonames" provine probabil din vremurile romane de la "bona me(n)sa". Așezarea romană Nida (pe teritoriul cartierului actual "Heddernheim") era capitala unei civitas romane, situate pe râulețul "Nidda". Numele Frankfurt pe Main derivă de la "Franconofurt", denumire compusă din numele vechiului trib germanic al francilor și substantivul comun "furt", în trad. "vad", adică o porțiune cu ape puțin adânci în cursul unui râu (atestat în numeroase alte denumiri
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
a căror existență este confirmată de multe obiecte arheologice. De asemenea, numele cartierului frankfurtez "Bonames" provine probabil din vremurile romane de la "bona me(n)sa". Așezarea romană Nida (pe teritoriul cartierului actual "Heddernheim") era capitala unei civitas romane, situate pe râulețul "Nidda". Numele Frankfurt pe Main derivă de la "Franconofurt", denumire compusă din numele vechiului trib germanic al francilor și substantivul comun "furt", în trad. "vad", adică o porțiune cu ape puțin adânci în cursul unui râu (atestat în numeroase alte denumiri
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
o constituie valea Bacului și panțele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bacului, ocupă trei terase străbătute de câteva vâlcele. Zona de nord-vest și parțial cea de vest sunt despărțite la centru de valea îngustă a râulețului Durlești. Nu departe de str. Grenoble își începe cursul un râuleț ce curge prin vâlceaua de la Malina Mică. Paralel se află vâlceaua Malina Mare. În partea de sud a orașului se gaseste vâlceaua întinsă Muncești. Partea stângă a orașului ocupă
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]