1,394 matches
-
toate nevoile; Bucură-te, biruitorule al ispitelor sufletești și trupești; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Noule Antonie! Condacul al 2-lea Ca și Marele Antonie, ai fost din tinerețe plin de dor dumnezeiesc, cu alergare neobosită spre cele cerești, cu râvnă și lepădare de toate cele nefolositoare, cântând neîncetat: Aliluia! Icosul al 2-lea De la început ai pus înainte cele sufletești și apoi cele trupești, câștigând vederea cea mai presus de fire, prin lumina harului ce ai primit-o ca dar
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
poemele volumului relevate mai sus, din pantonimia imagistică și ideatică a sintagmelor conținute și prezentate succint - din celelalte poeme, putem înțelege că poeta Maria Ileana Tănase poate ajunge cu siguranță meritorie, prin construcții lingvistice de imagini inedite, clădite cu multă râvnă și pricepere în structuri metaforic - panteistice, printr-un mixaj noezic de real și fantastic, unde lipsirea și așteptarea transgresează cromatic dintr-un cadru predominant liric și ingenuu, într-o galerie de imagini ireale, în sonanțe autumnale (J. B. Pontalis), la
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462972216.html [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
simplu că vrea mântuirea lui. Motivul acestor iluzii trebuie căutat în psihicul „inconștient” al creștinului. Dar Sfântul Maxim va declara cu claritate, că totul în atitudinea noastră față de mântuire îl constituie voința noastră[55]. Voința noastră reală, dorința noastră și râvna noastră, pentru mântuirea noastră. Dar când nu există o voință autentică pentru mântuirea noastră, iluziile-și găsesc prilejul să triumfe, în duhul nostru și în viața noastră. Sfântul Maxim va observa că „Este nevoie de voință”[56] pentru realizarea mântuirii
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Problema_existentei_orei_de_religie_o_abordare_teologica_si_apologetica.html [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
Părintelui, ca de altfel a întregii sale misiuni, s-a datorat în mare măsură puterii sale de convingere născută din faima de care s-a bucurat, din numele său bun și respectabil, pe care și l-a câștigat printr-o râvnă exemplară. Se adeverește și-n cazul său cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur, care spune, la un moment dat, în Tratatul despre preoție: "Ascultătorii judecă predica nu după cuvintele rostite, ci după faima predicatorului". Iar faima nu este altceva decât
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
scos afară masa, dar tot m-am plictisit.Ascund sub masă arcul, am și săgeți de stuf...Să nu vadă mamaia, c-o să mă ia de ciuf!N-am țintă, dar cu timpul voi trage mai precis.Și exersez cu râvnă. Bastoane n-am mai scris...Mamaia face focul, gătește de mâncare,Iar eu încerc s-ating o vrabie-n mișcare.Și trag! Săgeata zboară! Și-ajunge-n al ei zborSe-nfige la mamaia mai sus... chiar pe picior! Ce strigăte, ce ceartă
VIOREL CROITORU by http://confluente.ro/articole/viorel_croitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/361019_a_362348]
-
de Olimp, vorbind despre fecioarele creștine, spune: Ele sunt adevărate martire, nu pentru că ar fi îndurat într-un timp scurt căznirile trupului, ci pentru că toată viața lor au luptat și nu s-au îngrozit de lupta lor olimpică, susținută cu râvnă pentru curăția lor» (Convivium 7, 3). Și, în sfârșit, Sfântul Ciprian al Cartaginei amintește undeva că există nenumărate cununi martirice ale vremurilor de pace («habet et pax coronas suas»). De aceea, nu este de mirare că și marele dascăl al
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
și simplu că vrea mântuirea lui. Motivul acestor iluzii trebuie căutat în psihicul „inconștient” al creștinului. Dar Sfântul Maxim va declara cu claritate, că totul în atitudinea noastră față de mântuire îl constituie voința noastră . Voința noastră reală, dorința noastră și râvna noastră, pentru mântuirea noastră. Dar când nu există o voință autentică pentru mântuirea noastră, iluziile-și găsesc prilejul să triumfe, în duhul nostru și în viața noastră. Sfântul Maxim va observa că „E nevoie de voință” pentru realizarea mântuirii noastre
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
guvernării comuniste, a ajuns un izvor tămăduitor de suflet. Știind că numai cel ce arde poate înflăcăra pe alții, a făcut-o, dar s-a consumat înainte de vreme. Cei care au preluat steagul ne-a spus maica Ambrozia, merg cu râvnă înainte și cum bine zice Andrei episcopul de Alba Iulia „nădăjduim că așa precum sunt realizările edilitare văzute, multe la număr și frumoase, vor fi și cele nevăzute, pe care le știe numai Dumnezeu”. În Munții Trascăului, pe așa zisa
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
INCEPTUS Autor: Anca Elena Șerpe Publicat în: Ediția nr. 1237 din 21 mai 2014 Toate Articolele Autorului POEMA INCEPTUS 21.10.2013 Începutul mătura dărâmăturile zidite în mine de bună voie până la netezire drumul neînceput încă avea cărările străbătute de râvnă era puternic din măduva sângelui precum o rădăcină zămislită în cenușile phoenix clocotea până la explozia femeii ce-și înjunghiase sfârșitul din călcâi drept în punctul inimii Referință Bibliografică: POEMA INCEPTUS / Anca Elena Șerpe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1237
POEMA INCEPTUS de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Anca_elena_serpe_1400685398.html [Corola-blog/BlogPost/362480_a_363809]
-
și simplu că vrea mântuirea lui. Motivul acestor iluzii trebuie căutat în psihicul „inconștient” al creștinului. Dar Sfântul Maxim va declara cu claritate, că totul în atitudinea noastră față de mântuire îl constituie voința noastră . Voința noastră reală, dorința noastră și râvna noastră, pentru mântuirea noastră. Dar când nu există o voință autentică pentru mântuirea noastră, iluziile-și găsesc prilejul să triumfe, în duhul nostru și în viața noastră. Sfântul Maxim va observa că „Este nevoie de voință” pentru realizarea mântuirii noastre
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
7 articole din Crez, sub SFÂNTUL DUH au decretat : MESIA-Omul din Fecioară, e DUMNEZEU Adevărat ! De toată organizarea, Constantin s-a îngrijit ; Și-ntocmai ca un Apostol, Biserica, a Slujit ! Chiar dacă avea putere ca un Mare Împărat, Cu evlavie și râvnă, Elena l-a ajutat ! Apoi cu dragoste de fiu (Elenei), Constantin i-a spus: Să meargă în Țara Sfântă, pe unde A trecut IISUS ! Găsit-a Via Dolorossa ce la Golgota te duce La fel și Sfântul Mormânt ; și dezgropat
SF.M.ÎMPĂRAȚI ÎNTOCMAI CU APOSTOLII, CONSTANTIN ȘI MAMA SA ELENA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1432022320.html [Corola-blog/BlogPost/362976_a_364305]
-
vă găsiți plăcerea personală în moartea celorlalți” . În “Tratatul despre preoție”, observă că slava deșartă este cel mai grav obstacol pe care un preot îl poate întâlni și enumeră totodată „monștrii” care acompaniază această patimă: „Le cunoști numele: mânie, descurajare, râvnă, dispute, calomnii, minciuni, decepții, ipocrizii, comploturi, dușmănie negândită... adulări servile, complezențe interesate, dispreț pentru săraci, josnicii față de bogați” Despre slava deșartă în viața necreștinilor și „Cum creștinismul își reclamă dreptatea în dogmă și într-o viață sfântă, ei se tem
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
la momentele mai importante ale Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, chiar și în ziua Duminicii, ei trebuie înțeleși și îngăduiți, nefiind mustrați și judecați din această pricină. Aceasta întrucât se întâmplă ca unii dintre credincioșii noștri să nu aibă în timpul săptămânii râvna sau timpul necesar pentru a-și pleca genunchii la rugăciune, simțind această nevoie a îngenuncherii măcar acum, în ziua Duminicii, în vremea șederii lor la Sfânta Liturghie. Acest fapt nu anulează însă regula consfințită prin hotărârea canonică amintită, de la începutul
CUVÂNT DUHOVNICESC ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ SFÂNTĂ DESPRE (NE)ÎNGENUNCHERILE ÎN BISERICĂ ŞI DIN TIMPUL SFINTEI LITURGHII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435050316.html [Corola-blog/BlogPost/353251_a_354580]
-
cu toții să descoperim sensurile tainice ale vieții duhovnicești. Unită cu rugăciunea și lucrarea faptelor bune, postirea rodește în acest răstimp prin harul lui Dumnezeu. La jumătatea Postului, în duminica a treia, Sfânta Cruce se așază în biserici în mijlocul credincioșilor, pecetluind râvna și bucuria credinței lor în Iisus Hristos Cel răstignit și înviat. Despre semnificația liturgică, sensul teologic și duhovnicesc al Crucii ne-a vorbit în aceste zile, Părintele Arhidiacon Prof. Univ. dr. Ioan I. Ică jr. de la Facultatea de Teologie Ortodoxă
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
sale misionare, ajunge slujitor al primei parohii ortodoxe din Osaka, cu hramul „Sf. Pantelimon“. Aici a botezat primii 33 de catehumeni niponi și a ridicat, în partea de est a orașului, prima „casă misionară“, în care se afla paraclisul. Pentru râvna sa misionară, în 1881 a fost ridicat la rangul de arhimandrit și a condus misiunea ortodoxă rusă din Japonia, în lipsa ierarhului Nicolae, plecat în Rusia pentru strângere de fonduri. Tot el a fost profesor la Seminarul teologic din Tokio și
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Anatolie_tihai_un_misionar_basarabean_in_japonia_1_.html [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
de mai mulți (Tit. 2, 8). Dacă nu se corectează nici atunci, să fie considerat ca fiind pricină de sminteală și prin urmare să fie considerat ca străin și vameș (Mat. 18, 17), de dragul siguranței celor ce cultivă ascultarea cu râvnă. Trebuie să fie îndoliați pentru el, ca pentru un membru îndepărtat de trupul cel viu. Că nu trebuie ca soarele să apună peste mânia fratelui (Efes. 4, 26), ca nu cumva noaptea să-i aducă la o distanță deplină și
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
ce zice Doamne, Doamne, ci numai acela care face voia Tatălui Meu, Care este în ceruri” (Mat. 7, 21). Dar și aici desigur cel care va păzi voia Domnului, nu însă precum vrea Dumnezeu fără dispoziția iubirii către El, are râvna nefolositoare pentru lucrările bune, fiindcă precum a spus Domnul nostru Iisus Hristos: „săvârșesc ca să-i vadă oamenii; adevăr vă spun și-au luat plata lor” (Mat. 6,5). Despre aceasta Apostolul Pavel a fost învățat să spună că „dacă dau
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
educați copiii „în învățătura și certarea Domnului” (Efes. 6,4). De aceea fiecare vârstă, chiar și cea preșcolară, judecăm că este potrivit, să fie primiți cei înfățișați. Și pe orfani îi acceptăm cu inițiativa noastră, așa încât să devenim imitatori ai râvnei lui Iov (Iov 29, 12), adică părinții orfanilor. În consecință, trebuie să-i primim, nu însă imediat, ci să fie numărați și socotiți în trupul fraților, așa încât jignirile din insuccesul lor să nu fie raportate la viața cucernică a fraților
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Sfântului Botez, până la restaurarea ontologică a firii sale, până la redobândirea conștiinței prezenței și lucrării harului sfințitor în el. Însă nu doar cei căzuți în păcat sunt încercați, ci și cei înaintați în viața duhovnicească. La aceștia, încercările sunt urmări ale râvnei și stăruinței pe calea desăvârșirii. Pentru aceștia, ne spune Sfântul Isaac, necazurile sunt mai aspre și mai tari și izvorăsc din toate părțile 30. Lucrarea virtuții este grea și însoțită de necazuri, de aceea drumul vieții este considerat „drumul răstignirii
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
nu mai există iertare, redresare și remediere!... Și totuși, nu aș vrea, aici și acum, să-i nominalizez pe toți acești observatori, fini, competenți și eficienți, ai scrisului românesc, postcomunist și contemporan, cu toate că dumnealor au făcut-o cu foarte multă râvnă și zel. În sfârșit, ne știe Dumnezeu pe toți, cu toate ale noastre, bune și rele!... Ceea ce vreau să le precizez însă, este faptul, că acolo unde și când am greșit, am recunoscut și mi-am cerut iertare de la persoanele
DREPT LA REPLICĂ. CE AVEM NOI A PIERDE SAU CE AVEM A CÂŞTIGA?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396944147.html [Corola-blog/BlogPost/348586_a_349915]
-
două etape de dezvoltare el își încetă vizitele considerând din start că proiectul era unul de succes și gata de aplicat la scară largă. Liberă să își implementeze toate teoriile în educația progeniturii, Tekla se aplecă cu și mai multă râvnă asupra adaptării ei. Nu trecură mai mult de trei etape de dezvoltare când Loja cercetătorilor îi ceru să expună progenitura în cadrul unei comisii care avea să lanseze apoi programul de repartiții. Era o șansă pe care Tekla o aștepta încă
PROGENITURA (SF) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477572616.html [Corola-blog/BlogPost/340495_a_341824]
-
autorităților a fost o predică pe care a rostit-o la sărătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, spunând: Să dea Dumnezeu ca și conducătorii noștri de acum să fie ca Sfinții Împărați, ca să-i pomenească Biserica în veac! și lăudând râvna marilor împărați, care au dat libertate creștinilor și au construit numeroase biserici. Cineva din cei prezenți l-a denunțat, astfel că a fost arestat și anchetat pentru cinci zile la Târgu Neamț. A fost eliberat la fel de repede cum fusese și
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449125995.html [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
și predicatori ai monahismului românesc contemporan. Viața sa interioară exemplară, de ascet și sihastru consacrat, experiența sa în nevoința monahală, vastele sale cunoștințe scripturistice și patristice de autodidact care te uimesc, memoria sa rar întâlnită, blândețea, dragostea sa de oameni, râvna pentru Dumnezeu și cuvântul său hotărât, înțelept și precis, unit cu darul frumoasei vorbiri în grai dulce moldovenesc fac din Arhimandritul Cleopa Ilie o personalitate în spiritualitatea noastră ortodoxă. Credincioșii, numeroșii săi fii duhovnicești, călugări și mireni, îl socotesc ca
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449125995.html [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
Să re-creem în Arte adevărul și să le dăm la semeni ca repere ! Să ne Rugăm să crească succesorii (și fizic, etic, creațional) Să-și depășască Dascălii din Arte, nu doar aici, și-n plan Național ! Să ne dea DOMNU' râvna Culturală, cu roade doar de calitate În Expoziții și Cenacluri, ziare, Radio, sau carte ! Societatea Culturală, cu Artiști plastici, Scriitori Pe lângă Jertfe, ar avea nevoie, de Primărie, de Investitori ! De-or invoca priorități și crize (și de Cultură n-or
ARTIȘTILOR DE LA RÂMNIC de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1441696797.html [Corola-blog/BlogPost/374765_a_376094]
-
artistă de vârstă școlară (e doar într-o unsprezecea de liceu), dar de la prima întâlnire cu ea se simte că întâmpină trebuințele cerute de frământările vremii, anunțându-se cât mai veridic expresiv și autentic, a fi curând o artistă veritabilă, râvna și talentul ei fiind coordonatele pe care se fixează aceste considerații. Ceea ce și animă alcătuirea acestui interviu care, dacă e primul, cumva, va istorisi mâine că azi s-a început zidirea unei speranțe ce atunci va fi certitudine. Interviul nu
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1405683266.html [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]