104 matches
-
husăriță Și badea pîn la catrință." Când era ziua onomastică a lui Grigore Chetreanu,erau chemați și părinții la el și moșu V. Sofroni Iftime. Erau cinstiți cu rachiu din belșug, în care punea un pumn de piper și cu răcituri de por, pe șoricul răciturilor se vedea păru, mai ales de era porcu negru. În fața casei lui Grigore Chetreanu este o poiană frumoasă cam la 2o de prăjini, unde era o mare prisacă de stupi de peste 100 la număr, îngrijiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
catrință." Când era ziua onomastică a lui Grigore Chetreanu,erau chemați și părinții la el și moșu V. Sofroni Iftime. Erau cinstiți cu rachiu din belșug, în care punea un pumn de piper și cu răcituri de por, pe șoricul răciturilor se vedea păru, mai ales de era porcu negru. În fața casei lui Grigore Chetreanu este o poiană frumoasă cam la 2o de prăjini, unde era o mare prisacă de stupi de peste 100 la număr, îngrijiți de bătrînu Vasile Chetreanu. Feciorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
al credinței creștine, despre care noi, cei mici, nu prea înțelegeam multe, dar le mâncam cu plăcere și pe nesăturate, că prea repede se terminau. Că tare mai erau bune și insuficiente! Turtele acestea, alături de bucatele pregătite de mama - sarmalele, răciturile și friptura de porc mai cu samă - împreună cu băutura păstrată de tata, împreună cu fuiorul de cânepă păstrat pentru a fi înmânat preotului, pentru că el reprezenta „barba lui Moș Crăciun”, așezate din vreme pe masa Sfântului Ajun în așteptarea preotului, ajungeau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
vremea lor Bătrânul Moș Crăciun ! Dintotdeauna, Crăciun la Cîrțișoara a însemnat zăpadă multă, copii îmbujorați dându-se cu săniuța sau de-a berbeleacul în munții de omăt, colinde multe, Ceata feciorilor, Steaua sus răsare, ignatul cu tăierea godacului, cârnați, cartaboși, răcituri și sarmale, întâlnire cu rudele, cu nănașii și cu prietenii, dar mai ales bucurie, multă bucurie. Primele semne ale marii sărbători de iarnă se arată încă de pe la Sfântul Nicolae, când feciorii încep să și organizeze ceata, când cei mici adunați
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Bugaz, dar ninsoarea îi împiedicase să vină. Paul îl recunoscu cu greu. Într-o singură zi, șeful de gară se gârbovise, ca sub o povară nevăzută, și îi albiseră tâmplele. Se întoarseră împreună lângă femei, Paul aducând un pachet cu răcituri pregătite de Silvia. Mâncară, printre lacrimi și suspine, tot povestindu-și plecarea precipitată și călătoria forțată. Dar până să se ducă la culcare, a trebuit să aștepte ca vagoanele lor să fie sigilate și blocate pe o linie de garare
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
oameni, din alte sate care se autoinvitau la hram. După cum mi-a relatat Maria Vr. Pușcuță (67 de ani) și Floarea Iacobeanu (80 de ani), ambele din satul Lunca, de hram se făceau și se facă obligatoriu următoarele mâncăruri: sărmăluțe, răcitură, friptură de pasăre, cozonacă și plăcintă. La Fruntești, hramul era pe 14 octombrie, de Sfânta Paraschiva (Parascheva), iar lista de bucate nu diferea față de cea din Lunca. Nu mergeau la hram unii la alții, răzeșii se țineau la distanță de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alimente și băutură, cumpărau din prăvălii ceea ce nu se producea în gospodărie. Se pregăteau multe bucate, deoarece la masa de hram participau familia, rudele și toți cei chemați și nechemați, veniți de prin alte sate. Se tăiau multe păsări pentru răcituri și friptură, se cocea pâine și cozonac. Deși făceau parte din aceeași comună, răzeșii din Fruntești nu mergeau la hramul „clăcașilor”, se ineau rezervați, primeau doar rudele din Oțelești, Oncești, Antohești, Mărăști etc., dar nici clăcașii nu mergeau la hramul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cafea (2); brrr! (2); crengile (2); cutremur (2); dinții (2); dîrdîi (2); dîrdîia (2); examen (2); frica (2); frison (2); gelatină (2); groază (2); iarnă (2); încet (2); mișcă (2); mîinile (2); neliniște (2); pămîntul (2); pielea (2); plăcere (2); răcitură (2); rece (2); scutura (2); scutură (2); sensibilitate (2); tremurici (2); vargă (2); zgribulit (2); zgudui (2); adie; afară; agita; agitație; alcoolic; Alzheimer; anxietate; baba; bătrîn; bătrînețe; băutură; cald; caldă; carne; carnea; casa; căldură; cățel; cianură; cîrnaț; convulsie; convulsii; copil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
depresie până când i s-a făcut cunoștință cu viitorul ei soț, Șerban. De la Sophie învățase totuși secretele bucătăriei tradiționale românești și ajunsese o maestră entuziastă a artei culinare. Fiecare dintre secțiunile cărții este precedată de o rețetă: mămăligă, plăcintă, sarmale, răcituri, uscățele. Asistăm la întinderea unor foi de plăcintă atât de subțiri încât se vedea prin ele linia vieții din palmă, aflăm cum se fac puzderie de feluri ca la mama acasă. Și mai aflăm că, dezgustată de fățărnicia mătușii ei
Mămăligă, sarmale și răcituri à la Regina by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6413_a_7738]
-
cu carne de porc, cineva se uită la ea, în treacăt, pieziș, ca la un infractor. Nu înțelegea nimic; cocoșul ei nu mai e bun? ouăle s-au învechit? oamenii de la oraș nu mai vor friptură, maioneză, omletă, adică, scrob, răcituri, adică piftie, ciorbă, supă? Vine un domn cu carte, îi spune să strîngă repede cocoșul și ouăle, să le ducă acasă, să treacă pe la medicul veterinar să-i spună acela dacă nu cumva trebuie să arunce ouăle și să prăjească
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
bietul pintenat. E gata, e sfîrșitul lumii, maică, gripă și cum i-ai mai spus? Trece și asta, lasă, cum au trecut toate, războiul, foametea, comuniștii, apele, seceta, vine ea vremea cînd oamenii de la oraș or să vrea, din nou, răcituri de cocoș. Mă întorc atunci, așteptați-mă, zice bătrîna cu speranță în suflet. Am răsuflat ușurați, gripa aviară a rămas, undeva, prin stepele Asiei, bătrîna s-a întors și cetățenii de la bloc au pus din nou la fiert ouăle din
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
-mă, zice bătrîna cu speranță în suflet. Am răsuflat ușurați, gripa aviară a rămas, undeva, prin stepele Asiei, bătrîna s-a întors și cetățenii de la bloc au pus din nou la fiert ouăle din broboadă și găina/cocoșul pentru ciorbă, răcituri, piftie și ce-o mai fi. Am intrat în UE și, în consecință, am primit noi directive. Una a fost pentru vaci, boi și viței. Venerate, injuriate, reabilitate în scrieri literare, devenite simboluri ale identității naționale (vacile se numesc, după
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
literat, care nu-și trădează nicio clipă formația (ireversibil, culturală). Autorul sesizează trăsăturile definitorii ale mentalului colectiv, din replicile unor taximetriști (reproduse cu exactitate de filolog, dar și cu selectivitate scriitoricească) sau din reacția omului simplu: bătrâna din H5N1 și răcitura de cocoș are ceva din resemnarea tenace a brâncușienei Cumințenii a pământului, deși coloratura melodramatică este ușor exagerată. Cu acuitate este surprinsă încărcătura de spaimă și amenințare a cotidianului, aglomerările de catastrofe căpătând, la lectură, și valențe cvasi-umoristice (Teoria haosului
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
civilizat, maiakovskian, încearcă să cânte sonate la (și în - la major) flautul înaltelor burlane. O pală de auroră boreală. Ah, dacă ați ști ce frică trag în noaptea aceasta gospodinele din România că ar putea să nu li să prindă răciturile de Bobotează!... 5 ianuarie 2009 CURRICULUM POEMATIS ...m-am născut pe 05. 01. 1949... - în autobiografii precum în logica obligatoriu formală a poeziei și cifrele sunt jocuri de cuvinte... NU ticăitul, obișnuitul tic-tac - îndărătnicul efort al ceasului care nu vrea
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6733_a_8058]
-
cină în Cartierul Răcădău din orașul de la poalele Tâmpei, dar și pentru a apărea apoi cu ei în reportaje tv de familie, făcându-și siesta sub privirile respectuos-îngrozite ale locatarilor și locuitorilor din zonă, unii cu aspect și comportament de răcituri... În acest an se pare că va fi altfel: prietenul Haralampy a văzut la televizor litoralul cu ademenitoarele prețuri, tarife și pe primarul Radu Mazăre tăind chitanțe la bariera de la Mamaia, așa că, după ce a recitit Anabasis-ul xenofonian sorbind rar dintr-
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
butta via niente" ("teza e ca porcul, din care nu se aruncă nimic") parafrazează un proverb a cărei înțelepciune țărănească nu e deloc străină obiceiurilor tradiționale românești: din porc, omul gospodar folosește totul - carnea, șoriciul, grăsimea, oasele (pentru tobă, cîrnați, răcituri, slănină etc.). Această lectură e de altfel confirmată în text: "veți descoperi că o teză bine făcută este un produs din care nu se aruncă nimic" (p. 263). Nu știu dacă zicala se poate aplica și traducerilor.
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
hochei S.C. Miercurea Ciuc - Steaua, transmis de Tv Sport, unindu-și forțele pentru a-l prinde. Urmărind palpitantul cros, care a ținut cam 2 ore, respectiv până a dat peste porcină o Dacia Logan tranșându-l în bucăți numai potrivite pentru răcituri, sarmale, friptură și ciorbă de perișoare, am fost din ce în ce mai convins că măcar unul dintre strămoșii săi a fost rugbist într-una din primele 5 echipe ale lumii. Eram gata să-l adunăm cu o greblă când s-a auzit o
Sorcova Veselă? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11021_a_12346]
-
și trebuie să-l caut de pestă și trichinelă... Porcina avea și una, și alta, plus niște simptome de animal turbat și de-aceea alerga înnebunită... - Lasă, a zis Haralampy, că ăștia-s viruși în stare de incipiență - merge la răcituri pentru mama-soacră, că ei îi plac... |sta e psihosociolog? Criminal! Televizorul e blocat deja pe imaginea îmbrățișării afectuoase dintre domnii Traian Băsescu, Emil Constantinescu și Mugur Ciuvică, toți cu jimbe de fericire în colțul gurii... Închiderea emisiunii. Echipa de emisie
Sorcova Veselă? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11021_a_12346]
-
de vin alb și un păhăruț de coniac" scrie CTP această punere la punct, inutilă, din păcate, ca și belferul, în lumea în care niște doamne se rînduiesc (de ce-mi vine să spun îngenunchează?) cuminți dinaintea unei farfurii cu răcituri. Cum eu păstrez, chiar din paginile României literare, imaginea unor profesori de-altădată, și alte, destule, exemple din viața reală, îmi închipui că toți sperăm că nu ne găsim, la o adică, foștii dascăli în asemenea companii. Dar mai știi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8643_a_9968]
-
derîdere: , Cînd într-o poiată sînt mai mulți cocoși care se bat neîntrerupt, vreo doi se prefac că sînt găini. Acceptă să fie călcați de cocoșii puternici. Păcat că nu fac și ouă. Cînd cocoșul lipsește (a fost tăiat pentru răcituri), cea mai urîtă (de obicei) găină se cocoșește. Cîntă dimineața ca un cocoș. Ce mirare! Tata m-a asigurat că-i găină." Și (banc de-a dreptul...): , Un om venea de la pădure cu o căruță încărcată cu lemne. O căra
Munci și zile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11182_a_12507]
-
noi, copiii, Paștele nu avea înțelesuri creștinești prea clare dar îl așteptam cu nerăbdare pentru că venea cu bucurii: cu o hăinuță nouă sau ceva de încălțat, așa cum era tradiția în lumea satului, cu mâncăruri mai deosebite (plăcinte, cozonaci, pască, friptură, răcituri, plachie ș.a.), cu ouă roșii cu care organizam concursuri de ciocnit, cu musafiri care ne ofereau dulciuri sau câțiva bănuți, cu permisiunea de a merge la hora satului, unde ne simțeam în largul nostru și ne fuduleam cu hainele și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
ce apare la Dosoftei. Termenul există și în turcă (pihte), precum și în sârbă (pitija). După unii, la originea sa îndepărtată ar fi cuvântul persan pühti „gelatină“. Termenul nu este general, în română: regional se folosesc cocioane (< magh. kocsonya) (în Bihor), răcituri (în Moldova și Transilvania), aituri, tremurici, căterigi, cotoroage (tot în Transilvania), înghețătură, reci, pistosală, piciorong, răsol (în nordul Moldovei) sau cocionoage (< cocioane + picioroange). Alte preparate din porc sunt și ele la loc de cinste, în primul rând cârnații. Cuvântul cârnat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de care avea nevoie, apă de spălat, apă de băut etc. Îi propuse să-i aducă ceva de mâncare și, cum necunoscutul consimți, plecă și reveni după câtva timp cu o tavă, pe care Aurora depusese cu mult dichis câteva răcituri. Necunoscutul se spălase pe mâini între timp, își lăsase gulerul și se pieptănase, fără a-și scoate haina, o scurteică de piele. Acum Suflețel observă că musafirul avea cizme în picioare. După față, necunoscutul părea trecut printr-o oboseală grea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lăsau să curgă pe zăpadă un pic de sânge, după datina strămoșească. Apoi, jamboanele, slănina și cârnații cu usturoi făcuți de tata, afumați întâi la foc molcum, cu mult fum, și la urmă cu fum fierbinte, ca să se frăgezească carnea; răciturile lui mama, gustoase, de spuneai că sunt făcute de curcan, nu altceva, borșurile cu carne de porc afumată, la care tata mânca vreo doi ardei iuți, de-l gâdila după ureche, încât se înroșea la față și vesel, nevoie mare
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Înarmați cu cele patru sticle de vin negru primite cadou părăsiră depozitul de vinuri cu o suficientă amărăciune În suflet datorită celor văzute.Li se făcură foame. Intrară la restaurantul Fântânica ce se afla În apropiere ospătându-se cu unele răcituri de la bufet. Cerură ospătarului ceva să bea. Nu mică le fu mirarea când chelnerul le aduse o sticlă de vin alb care avea o binecunoscută etichetă, Fetească Regală vin de regiune. Gică Popescu care Încă mai păstra În memorie procesul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]