65 matches
-
din el decât o mână de cenușă în nisipul cel fierbinte și sec al pustiului. Dar din cenușa lui se făcu un isvor limpede ce curgea pe un nisip de diamant, pe lângă el arbori nalți, verzi, stufoși răspândeau o umbră răcorită și mirositoare. Dacă cineva ar fi priceput glasul isvorului, ar fi înțeles că jelea într-o lungă doină- - pe Ileana, împărăteasa cea bălaie a lui Făt-Frumos. Dar cine să înțeleagă glasul isvorului într-un pustiu, unde până - atunci nu călcase
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
că în noaptea când recunoscusem existența Adelinei aș fi renunțat la București, dacă mi-ar fi spus că încă mă poate iubi. Mi-a zis că și ea voise să mă sune, dar când se întorsese din noapte, cu mintea răcorită, gata să mă cheme, maică-sa dăduse verdictul deja. Degeaba m-a sunat apoi ore în șir - n-a mai dat de mine. De atunci trecuse o lună. Ajunseserăm să ne vorbim ca doi prieteni. Într-o vacanță scurtă mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
holuri, săli, coridoare / cu umbre topindu-se în pereți / încurcândute în draperii, sonerii, panoplii); implicarea pasageră în orizontul existențial al unor semeni (Cum se uită după mine bărbații / când trec pe bulevard / cu rochia mea scurtă și decoltată / și pletele răcorite, decolorate / de mările intercontinentale - Evă, conștientă de farmecul ei sau: Aproape că i-am atins obrazul țepos / între noi era copilul /căruia bătrânul cu ochelari îi oferea biscuiți /... / autobuzul mergea impasibil cu noi în burtă ori: Aud prin pereți / plânsetul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
sâni și aplecându-se ușor în față a pornit să clipescă des din ochii râzători... Ieșeanul abia așteaptă să termin eu tirada, ca să atace el. -Distinsa noastră hangiță ar trebui să răspundă cam așa: „Întăriți-mă cu vin, cu mere răcoriți-mă, că sînt bolnavă de iubire”... Râdem toți trei, încât dacă la acea oră s-ar fi nimerit și alți mușterii prin preajmă, sigur s-ar fi întrebat de nu suntem niște bețivi care nu-și stăpânesc instinctele... Și atunci
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
plutonierului. Acesta însă crezu că vor să-și bată joc de el și, ca să le taie scurt pofta de veselie, împărți la întîmplare o droaie de ghionturi, mormăind indignat: ― Rebeliune, ai, puturoșilor?... Și hoți, și obraznici, ai? Peste câteva clipe, răcorit, se înfipse falnic în pragul cancelariei și strigă, arătând pe unul din mulțime: ― Tu, ăla!... Tu, tu!... Aide, nu te codi, mocofane! În aceeași zi, Grigore Iuga luase pe Titu Herdelea mai de dimineață să-i arate mai de aproape
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
te bată mai rău de cum m-ai lovit tu pe mine! ― Până la Dumnezeu m-ați pedepsit voi destul! răspunse Chirilă Păun. ― Mama voastră de grecotei! sudui printre dinți Nicolae Dragoș. Trăsura ieși uruind pe poartă. După câteva clipe Nicolae, mai răcorit, zise: ― Acu noi am isprăvit ce-am avut de isprăvit și ne putem întoarce acasă, că mai avem și alte treburi! Un vlăjgan, nemulțumit, îl înfruntă: ― Da noi cum rămânem, măi vere? Că doar nu ne-am ridicat noi numai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
argaților, în vreme ce logofătul Bumbu, deși aflat lângă bătrânul boier, a scăpat numai cu îmbrînceli, parcă, în toiul vijeliei, nimeni nu I-ar fi recunoscut. După numai câteva clipe, cei ce se oțărau împrejurul bătrânului Iuga îl părăsiră unul câte unul, răcoriți sau flămânzi de alte fapte. Fără sprijinul țăranilor, Miron Iuga se prăbuși cu fața-n jos, scormonind pământul și mirosindu-i mai lacom ca totdeauna aroma dulce-amară, pentru ultima oară. Nimeni nu se mai sinchisea de dânsul. Țăranii, îmbrîncindu-se fără
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să dorm dacă Majestatea Sa se hotărăște să rămână peste noapte. Regula spune că, pentru a avea un somn corespunzător, el nu trebuie să împartă patul cu nici una dintre soțiile sale în timpul nopții. Patul din camera estică e întotdeauna pregătit, răcorit sau încălzit, în funcție de anotimp. După aceste încăperi urmează sufrageria, baia, camera de zi și cămările. În a doua parte a palatului se întinde grădina, care va deveni locul meu preferat. Cuprinde pajiști și pârâiașe naturale, precum și un iaz micuț numit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
dezintegrării... Ce să vă mai spun, îmi pierdeam controlul rău de tot... ...................................................................... A trebuit să mă opresc din scris și să fac un duș rece. Cu ochii plini de lacrimi și palmele transpirate nu pot scrie la calculator... Revin așadar răcorită un pic, la povestea despre fenomenalul extraterestru cu numărul trei. Nu știu de unde avea atâta vigoare, dar vă puteți gândi la el ca la monumentul amantului necunoscut. Credeți-mă pe cuvânt, eu îl cunosc. O prietenă calculatoristă îi și găsise
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
sau șerbet. Se face un sirop din câteva linguri de apă cu zahăr, se parfumează cu vanilie sau portocală, se dă la o parte și se acoperă cu un prosop ud. Se bat albușurile spumă și se amestecă cu compoziția răcorită, apoi se dă din nou la fiert pe marginea plitei, până când se îngroașă și se dă la rece. Separat, se bate untul spumă și se amestecă cu cacaoa și cu crema răcită, după care se umplu foile și se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
mandarine, 2 banane, 30 g gelatină, 300 g zahăr, esență de vanilie și 2 pachete de întăritor de frișcă Frișca se bate spumă cu zahăr, apoi se adaugă praful întăritor, vanilia, gelatina înmuiată în zeama de la ananas, după care încălzită, răcorită și amestecată cu frișcă. După aceea adăugăm o parte din fructe și o răsturnăm într-un vas tapetat cu celofan până se întărește. La sfârșit, îl răsturnăm pe un platou, luăm celofanul și ornăm deasupra cu restul de fructe și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sau șerbet. Se face un sirop din câteva linguri de apă cu zahăr, se parfumează cu vanilie sau portocală, se dă la o parte și se acoperă cu un prosop ud. Se bat albușurile spumă și se amestecă cu compoziția răcorită, apoi se dă din nou la fiert pe marginea plitei, până când se îngroașă și se dă la rece. Separat, se bate untul spumă și se amestecă cu cacaoa și cu crema răcită, după care se umplu foile și se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
mandarine, 2 banane, 30 g gelatină, 300 g zahăr, esență de vanilie și 2 pachete de întăritor de frișcă Frișca se bate spumă cu zahăr, apoi se adaugă praful întăritor, vanilia, gelatina înmuiată în zeama de la ananas, după care încălzită, răcorită și amestecată cu frișcă. După aceea adăugăm o parte din fructe și o răsturnăm într-un vas tapetat cu celofan până se întărește. La sfârșit, îl răsturnăm pe un platou, luăm celofanul și ornăm deasupra cu restul de fructe și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
la mușchi și la creier. Respirația noastră devine mai adâncă și schimburile de aer se amplifică, astfel încât în sânge ajunge mai mult oxigen. Ficatul nostru eliberează zahărul pentru a fi folosit de către mușchi. Noi transpirăm pentru a fi mai repede răcoriți. Există însă multe diferențe între răspunsul adaptativ de frică, pe care noi l-am dezvoltat pe parcursul evoluției și anxietatea dezadaptativă de care unii oameni suferă: În cazul unei frici adaptative, oamenii se tem de ceva ce într-adevăr le-ar
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
chinuitorii s-au înverșunat foarte împotriva lui încât, nemaiavând ce să-i mai facă, i-au lipit de părțile cele mai plăpânde ale trupului plăci de aramă înroșite. Acestea sfârâiau, dar el rămânea neînduplecat, neînfrânt și statornic în mărturisirea lui, răcorit și întărit doar de izvorul cel ceresc al apei vieții care țâșnește din coasta lui Hristos (In. 8, 38; 19, 34)”<footnote Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 19-22, în PSB, vol. 13, p. 184. footnote>. Fericita
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]