20,710 matches
-
O harpă răsună prin crengi desfrunzite, tristețe să ducă în zări nesfârșite. Și inima-mi plânge de jalea frunzelor. Pe covorul lor aștern lacrimă de dor. Vântul rece suflă prin copaci desfrunziți, când de iubite frunze au fost părăsiți. În rădăcini coboară dorul frunzelor, prin iarnă să-și ducă destin necruțător. Speranța vieții din muguri să răsară, cu iubirea renăscând în primăvară. © Maria Filipoiu 22.09.2014 Referință Bibliografică: VALSUL FRUNZELOR / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1374, Anul
VALSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1412494144.html [Corola-blog/BlogPost/362750_a_364079]
-
Acasa > Impact > Analize > DRAGOSTEA NECONDIȚIONATĂ - RĂDĂCINA ȘI IZVORUL BINELUI Autor: Ionel Cadar Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Intr-o seară de decembrie 2014 mai tânărul Ionel se întorcea acasă de la muncă. Dar din cauza întunericului și a stării deplorabile a
RĂDĂCINA ȘI IZVORUL BINELUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1420986375.html [Corola-blog/BlogPost/372797_a_374126]
-
un drum de acces, de un trotuar, de o canalizare standard. La ei apa potabilă este dirijată prin conducte din azbest contrar directivelor U.E. Și câte și mai câte îndură acești oameni, cetățeni ai anului 2015. Referință Bibliografică: DRAGOSTEA NECONDIȚIONATĂ - RĂDĂCINA ȘI IZVORUL BINELUI / Ionel Cadar : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1472, Anul V, 11 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ionel Cadar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
RĂDĂCINA ȘI IZVORUL BINELUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1420986375.html [Corola-blog/BlogPost/372797_a_374126]
-
ad-hoc, îl acompaniază și îl ajută. În final, la căpătâiul românului ce odihnește în cimitirul din Mariestad, în Suedia, va veghea o cruce ortodoxă, tăiată în marmură de meșteri argeșeni, foștii săi consăteni: “Nu se poate să-ți tai toate rădăcinile cu pământul strămoșesc...Rămân (emigranții, n. n.)...cu sufletul tras când într-o parte, când într-alta, etnicitatea e un resort ce nu poate fi dezamorsat”. Un al doilea vector ideatic, așa-zicând teza, vizează necesitatea racordării organice, firești, la ritmurile
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DRUMUL STRĂBUNILOR -ACROSTIH- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Drumul străbunilor e-n rădăcini de neam, Rămase pentru tinere vlăstare. Unite-n suferință ca frunza din ram, Menirea vieții va fi înălțătoare. Urmași să legene al dorului alean, Loiali într-o gândire creatoare. Stele din privire să încununeze Toate valorile spirituale. Ramuri de gândire
DRUMUL STRĂBUNILOR -ACROSTIH- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1423307444.html [Corola-blog/BlogPost/367789_a_369118]
-
strică/ S-o las, mi-e frică/ Că vine altul și mi-o ridică.”. În același sens am simțit că s-a „justificat” poetul Ioan Grămadă în poezia amintită: „Apoi fără să o rup am luat-o ușor/ Încet, cu tot cu rădăcină/ Și-am răsădit-o în inimă / Și am stropit-o cu lacrimi de dor.” În schimb, în altă poezie - Mi-e dor de tine - își declară direct sentimentele: „Mi-e dor de chipul tău frumos/ De zâmbetul tău cald, senin
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
fiul celor patru anotimpuri: făt-frumosul verde-al primăverii, umbra verii pe timp de caniculă, culoarea toamnei, plîngându-și desfrunzirea, solitarul iernii, pe-alei, între nămeți. Scriu așa cum l-am văzut crescând: îndrăzneț an de an, semeț și tot mai demn, cu rădăcinile adânc înfipte în pământ străbun, dăruindu-ne, ca rod, seva spirituală. Astăzi, trunchiul nu-și mai poate primi îmbrățișarea, în schimb, tăinuiește pe lună plină atâtea întâlniri! Când în frunzișul umbros se cântă de dragoste și patos, parcă și timpul
COPACUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1437638361.html [Corola-blog/BlogPost/366112_a_367441]
-
saltă în fuga vântului, și-o ploaie de vară spală poverile ascunse în frunziș; în miez de noapte, când toată lumea doarme liniștită, ielele joacă destine vechi și noi în jurul copacului. Când zilele-mi vor fi pe sfârșite, îmi doresc, la rădăcina lui să-mi aflu somnul veșnic să-i aud creșterea și cântecul de dor... Și, într-o zi, când o să moară el să renasc în locul lui. Referință Bibliografică: Copacul / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1665, Anul V
COPACUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1437638361.html [Corola-blog/BlogPost/366112_a_367441]
-
sublim recital poetic din opera Luceafărului, iar domnul Răduță Bornaz a cântat câteva romanțe și imnul EMINESCU, cântat, cândva, de regretații Doina și Constantin Aldea Teodorovici. Rapsodul popular Costică Besă a fredonat o doina și o balada populară, simboluri ale rădăcinilor neamului românesc. Președintele juriului, poetul Ionel Marin a făcut precizări legate de modalitatea de desfășurare a concursului, de modul în care au fost punctate și apreciate lucrările și a adresat mulțumiri tuturor, inlcusiv laureaților concursului. A promis că BOGDANIA va
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Gala_premiilor_festivalului_mihai_marin_1371547247.html [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
li simplu, urmele? Singura amintire rămânându-ți prezentul ? -De unde a venit totuși șarpele? -Când l-am văzut ultima oară era în pom... -În măr adică...Și de ce "POMUL CUNOAȘTERII BINELUI ȘI RĂULUI"? Răul și binele or fi având aceeași rădăcină? -Poate că, în speță, cunoașterea este sferică, iar binele și răul se rostogolesc printre oameni ca niște mere fatale! -Eva a cunoscut prima...Ea a mușcat prima! -Iar Adam n-a putut rezista: ispita era prea rotundă! Apoi privirile lor
DEŞERTUL DE CATIFEA (55-57) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_55_57_costel_zagan_1370774939.html [Corola-blog/BlogPost/346281_a_347610]
-
ca un trosnet de muguri/copți/ca o vecernie într-o limbă/uitată”. Șarpe sărutând, o piesă de rezistență a volumului este sinteza a motivelor și atitudinilor lirice ale poetului: obsesia artei sale, obsesia morții, atracția irepresibilă a vieții, obsesia rădăcinilor care ne vin din părinți, expresia directă a emoției, spiritul ludic și autoironia. Ar merita citată în întregime pentru frumusețea ei clasică. Simbolul mamei este cel ancestral, evocat fie în imaginea mamei încremenite cu copilul ei la Pompei (Copilul fără
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
Acasa > Poezie > Imagini > TABLOU DE TOAMNĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1673 din 31 iulie 2015 Toate Articolele Autorului TABLOU DE TOAMNĂ Am înmuiat penelul în azur, Din rădăcini de negru să înalț Copacul sfredelindu-se spre cer, Iar din văzduh să-l poleiesc cu smalț. I-am învelit coroana cu roșul din apus, În trunchi fierbeau inelele în spumă Și-ntr-o splendoare fundalul scânteia, Căzuse vălul argintiu
TABLOU DE TOAMNĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1438360850.html [Corola-blog/BlogPost/370316_a_371645]
-
lucrurile în simplitatea lor profundă: „România Tainica a lui Artur Silveștri refuză în mod categoric formele fără fond, care domină și astăzi piața ideologică de la Porțile Orientului. Convins că nu trebuie să ne ploconim pentru a avea dreptate, el caută rădăcinile culturii și civilizației românilor și lupta pentru depășirea superficialității și a occidentalizării fără noima a țarii”. (ibid. p.130) „Mulți oameni de cultură, artiști și creatori (remarcă renumitul medic și scriitor Dimitrie Grama), sunt limitați de un egoism feroce și
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
ca prin minune, din subconștientul lor, în istorii și creații ale semenilor din moși-strămoși aflați pe meleagurile Grădinii Maicii Domnului. A strâns cu migala, ardoare și răbdare toate gândurile bune legate de creația poporului nostru, de patrimoniul lui, de esență rădăcinilor lui și de inimă istoriei lui zbuciumate, pline de biruințe nemaiîntâlnite în alte istorii, dar, din păcate, nescrise și neștiute decât din rarele impresii cuprinse în marile cronici și documente așternute de puținele personalități străine, care, cu multă dreptate în
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
M-ai adus într-o lume bolnavă de "rău" și n-ai făcut nimic să mă protejezi mi-ai zis doar "rezistă!" . Am obosit... am obosit atât că nu mai știu cine sunt când mă privesc în oglindă. Mă dor rădăcinile ce se încăpățânează să mă țină lângă tine împotriva vânturilor aspre ale vieții ce mă lovesc cu furie exact atunci când sper într-un moment de respiro... Îmi vine să strig "Oprește-te!!" Întoarce-te și privește-mă o clipă, doar
E TOAMNĂ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1444287088.html [Corola-blog/BlogPost/381808_a_383137]
-
Dumnezeu pentru binecuvântările și încercările prin care a zidit și a întărit sufletul colectiv al comunei Avram Iancu. Atestată istoric de la sfârșitul Primului Război Mondial (1922 - 1924), sub forma unei colonii modeste de țărani și intelectuali români, localitatea Avram Iancu a prins rădăcini în pământul scăldat de Crișul Negru prin hărnicia, devotamentul și credincioșia comunității locale. Biserica baptistă din Avram Iancu și-a început lucrarea de răspândire a Cuvântului lui Dumnezeu în casele sătenilor prin slujirea statornică și perseverentă a primei familii de
NOUĂ DECENII DE VIAŢĂ PENTRU AVRAM IANCU de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Sorin_petrache_1406021998.html [Corola-blog/BlogPost/349450_a_350779]
-
Se spune că atunci când îți dorești ceva foarte, foarte mult, cu tot sufletul, întreg universul lucrează pentru împlinirea acestei dorințe. Am avut o dorință, o dorință care a prins rădăcini în sufletul meu odată cu propunerea domnului Romeo Ioan Roșiianu de a veni împreună cu prietenii și colaboratorii dânsului de la gruparea eCreator, la Severin, pentru a pune „un picior de pod” cum îi place dânsului să spună, la construirea unei frumoase și
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
prieteni, la fel de buni prieteni, și în momentul în care i-am propus și i-am aruncat această mănușă a înțeles.(...) este de dorit să strângem rândurile pentru că acest concept aparent ilogic de prietenii literare într-o lume a hienelor prinde rădăcini. Și dacă acum vorbim despre eCreator Prietenii Literare și despre Terra Grifonis primul număr dintr-o editie nouă, înseamnă că ce am însămânțat acum o lună și jumătate deja a încolțit! Și să știți că am venit cu drag și
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
a firmei? “Eu nu am venit în Italia să mă îmbogățesc, ci să-mi construiesc o familie și carie ră. Eu nu am venit să-mi cumpăr o mașină scumpă sau un apartament și să plec. Am venit să prind rădăcini. O familie frumoasă am, doi copii minunați, iar firma a intrat pe făgașul bun. Secretul? Am reinvestit mereu banii câștigați și mi-am făcut o echipă de oameni serioși, responsabili și în care am încredere. Iar încrederea reciprocă, într-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/am-renascut-ca-pasarea-phoenix/ [Corola-blog/BlogPost/93546_a_94838]
-
O CRATIMĂ... Autor: Gabriela Blănariu Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Între bine și rău poate doar un verb știut și conjugat doar de noi... Între alb și negru poate doar curcubeul întors la rădăcini precum un fiu risipitor... Între noapte și zi poate doar amiaza vie și caldă ca o pâine coaptă pe vatră... Iar...între noi, doar o cratimă, efemeră Cale Lactee pe care ne-am dorit cândva să pornim împreună... Poate... Referință
POATE...DOAR O CRATIMĂ... de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_blanariu_1471579976.html [Corola-blog/BlogPost/342750_a_344079]
-
sorbea târziul din așteptări. /.../ Chiar și copacul din mine /cu scorburi pline de cuvinte, / denumindu-le cu numele lor / le tri- mite prin frunze la cer.// Nu știu ce întâmplări / cu norii de-a valma sub ele/ le stropesc cu vorbe la rădăcini / și sfârșesc întrupându-se în poeme.” (Copacul din mine). Această artă poetică are la început cuvântul: lucru- rile și ființele există întrucât au nume; tot ce există trebuie să poarte un nume - chiar fenomenele, relația, dar aici e o taină
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
Acasă > Stihuri > Semne > NE-AM PROMIS FERICIRE? Autor: Elenă Lăură Bumbac Publicat în: Ediția nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Te-aș săruta din tot sufletul rămas la fiecare trecere de pietoni a vieții și rădăcinile toamnei ar naște crizanteme. Ți-aș lua zâmbetul și-aș dezgoli cu el umărul nefericit al duminicilor în care ai plâns pe terasele sufletului cu cerul curs în plete.. Mi-aș măsură palmă cu râsul întreg trezit din trupul tău
NE-AM PROMIS FERICIRE? de ELENA LAURA BUMBAC în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_laura_bumbac_1415626604.html [Corola-blog/BlogPost/349946_a_351275]
-
de prezența facultativă a unei personae cu funcția de președinte, care poate fi adesea ancorată în jocul de interese politice, prognoze politice activate în manipulare, dinamizate de fraude electorale, întâmplare, șansă... este logodită sub cer cu vremelnicia, nu cu statornicia rădăcinilor națiunii și vatra țării. Prin surparea brutală și înlăturarea dușmănoasă și criminală a monarhiei s-a contrafăcut în România un stat republican ilegal, înmlădiat astăzi pe osatura comunisto-securistă a republicii capitaliste. Artificialitatea acestei forme de statalitate s-a dovedit de peste
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
însoțea adesea și devenise prietenul nedespărțit al copiilor. Străbătuseră împreună potecile pădurii de multe ori înainte de căderea zăpezii și bunicul le dezvăluise multe taine ale codrului și ale viețuitoarelor ce trăiau în desișuri, în scorburile copacilor și în vizuini, sub rădăcinile arborilor bătrâni. Făcuseră împreună câteva adăposturi pentru păsărele și puseseră nutreț pentru căprioare și cerbi. Cu atât mai mare era acum bucuria copiilor în prag de sărbători când așteptau ca pe jar, să sosească părinții lor. În acea dimineață de
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]