77 matches
-
progresul continuu al unei comunități multiculturale, multietnice și multiconfesionale, favorizând nașterea orașului și a omului modern. Acest proces a contribuit treptat la crearea unei „tradiții comune” bazate pe „afinități sufletești” și „solidaritate intelectuală”, observabile și astăzi, mai cu seamă, la rădăuțenii risipiți în țară și în întreaga lume. Până la biblioteca virtuală (globală, universală, fără ziduri, electronică) din societatea informațională a viitorului, această unică și valoroasă bibliotecă din Bucovina își continuă calvarul, lipsită de multe din îngrijirile necesare asemenea atâtor biblioteci din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
după lungi frământări în plan cultural și național, învestit cu multă speranță românească și nu numai, Obergymnasium vom Radautz s-a transformat în liceu clasic, în anul 1878. La 18 octombrie 1880, a fost dată decizia imperială prin care gimnaziul rădăuțean s-a întregit cu clase din cursul superior. Aceasta a fost aplicată din anul școlar următor, cu clasa a V-a. Primii elevi de la Gimnaziul din Rădăuți au obținut bacalaureatul în anul 1885. În acel an, au reușit să treacă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
superior. Aceasta a fost aplicată din anul școlar următor, cu clasa a V-a. Primii elevi de la Gimnaziul din Rădăuți au obținut bacalaureatul în anul 1885. În acel an, au reușit să treacă examenul de maturitate 11 elevi de la instituția rădăuțeană: Ștefan Sbiera, Florian Lupu, Johann Plach, Max Hofmann, Emil Helwig, David Hart, George Gallin, Oscar Timmel, Eduard Hexel, Heinrich Brichze și Abraham Harth. În anul 1900 a luat ființă Institutul de Creștere Națională „Ștefan cel Mare”, la ale cărui statut
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
a fost condus o vreme de egumenul Sfintei Mănăstiri Putna, Teofil Patraș. În această perioadă, cu multă osârdie au fost colectate sumele necesare ridicării unui internat pentru elevii români din jurul Rădăuțiului, care ar fi dorit să urmeze cursurile cunoscutei instituții rădăuțene. Internatul și-a deschis porțile în anul 1905, având 30 de elevi înscriși și a purtat numele de Internatul de Băieți Români Ort. Or. din Rădăuți. Primul director al internatului a fost dr. Ipolit Tarnavschi, remarcabil membru al comitetului Filialei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
Acest lucru se întâmpla în anul în care, Karoline și Natalie Brichze, înființau Privat Mädchen Lyzeum in Radautz, al cărui prim director fost Valerius (Wilhelm) Serfas, adus de la Obergymnasium vom Radautz Până la Marea Unire din anul 1918, directori ai liceului rădăuțean au fost Ernst Rudolf Neubauer profesorul de istorie de la Cernăuți, care a predat în capitala Ducatului Bucovinei, la liceul la care a învățat și Eminescu, directorul cunoscutei publicații „Czernowitzer Zeitung” , Henrich Klauser, Gabriel von Mohr și Ioan Chelariu, acesta din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
Isopescul primul director de după 1918, la generațiile de învățăcei care au împânzit zona și lumea, se întinde o vârstă culturală, care îmbina avantajele și neajunsurile manifestate din multitudinea civilizațiilor care au intrat în contact pe teritoriul Bucovinei. După 1918, liceul rădăuțean s-a transformat treptat, din liceu german, în liceu românesc și Secția română a liceului a devenit secție principală, iar cea germană s-a desființat treptat, până prin 1922. Atunci are loc adoptarea numelui de Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi”, sub conducerea corpului
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
Fete, numit mai târziu „Elisabeta Doamna”. Tradiția existenței unui schimb de profesori, sau profesori cu ore de predare în cele două instituții liceale de învățământ din Rădăuți, s-a păstrat până azi. Aceasta fost o perioada dificilă din existența instituției rădăuțene, când unii profesori germani și evrei nu au suportat șocul transformărilor, numite de unii istorici „românizare” și au parăsit instituția rădăuțeană pentru a preda la licee particulare (german sau cel evreiesc) sau chiar de a pleca, după o vreme, din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
instituții liceale de învățământ din Rădăuți, s-a păstrat până azi. Aceasta fost o perioada dificilă din existența instituției rădăuțene, când unii profesori germani și evrei nu au suportat șocul transformărilor, numite de unii istorici „românizare” și au parăsit instituția rădăuțeană pentru a preda la licee particulare (german sau cel evreiesc) sau chiar de a pleca, după o vreme, din România. Unirea din 1918, urmată de regăsirea fiilor neamului într-o țară în plină transformare, a creat la cei mai mulți români sentimente
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
se întreprind excursii la Cernăuți și în tară, toate conturând tradiția culturală pe care, acum, o invocăm la acest liceu. Iar profesorii Ilie Vișan și Nicodim Ițcuș și el absolvent de „Hurmuzachi” au continuat în anii 1930-1940 să sprijine școala rădăuțeană din pozițiile lor de prefect de județ sau de inspector școlar șef. Această epocă se sfârșește odată cu apusul regimul carlist și adaugă la destinul tragic al multora dintre tinerii rădăuțeni care, împreună cu familiile lor, au cunoscut rigorile războiului, unii au
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
de „Hurmuzachi” au continuat în anii 1930-1940 să sprijine școala rădăuțeană din pozițiile lor de prefect de județ sau de inspector școlar șef. Această epocă se sfârșește odată cu apusul regimul carlist și adaugă la destinul tragic al multora dintre tinerii rădăuțeni care, împreună cu familiile lor, au cunoscut rigorile războiului, unii au fost deportați, alții repatriați, evreii au fost trimiși în lagăre, alții au fugit din țară, sau au fost omorâți datorită bombardamentelor. Între anii 1941-1944, cursurile au fost mult afectate de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
și unii închiși, părinții și profesorii lor au fost trimiși în lagăre, la Canal, deportați în Bărăgan, sau chiar în Siberia și, dacă nu, le era destul de greu să trăiască în tara numită Republica Populară Română. Cu toate acestea școala rădăuțeană și Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” au continuat să aibă mari caractere în rândul profesorilor precum: Galan Traian, Țibu Amfilofie, Socaciu Pantelimon, Tiganescu Vasile, Prelipcean Aurel, Bordeianu Amuliu, Boțocan Victor, Moloce Vasile, Viforeanu Erast, Bujdei Vasile, Precop Vasile ș.a. Datorită lor și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
Prea Sfințitul Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a avut loc la Sfântul Nicolaie Domnesc. Îmbrăcați în costume tradiționale, mirii erau cu totul deosebiți: Lakșmy într-o rochie de mireasă din Sri Lanka iar Gruia, care de baștină e bucovinean, în port rădăuțean. Înconjurați de semeția rudelor din Vicov, mirii au avut parte de o nuntă pitorească. Cred că de la nunta domniței Ruxanda cu Timuș Hmelnițki, împresurat de atamanii mustăcioși cu moț pe capetele rase, Biserica Domnească n-a mai văzut asemenea ceremonie
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
dădu și un dramaturg în persoana lui Constantin de Stamati-Ciurea, în ale cărui Opuri dramatice găsim vodeviluri, mai degrabă naive. Basarabean, el e fiul cavalerului C. Stamati, dar rudă prin alianță cu Silvestru Morariu, mitropolitul Bucovinei. Interesante sunt amintirile-tablouri ale rădăuțeanului Emanoil Grigorovitza (1857-1915), specializat în imagini de viață evreiască: ovrei coșer strânși la micvă ori la merhaz ca să fie curați când își pun tivelul și talesul, ceremonii de nuntă, momente de școală etc. Capitolul XIX ÎNDRUMĂRI SPRE "CLASICISM" H. SANIELEVICI
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a fiert, zarzavatul se scoate și se adaugă orezul spălat. Când orezul este fiert, se potrivește de sare, apoi se dă deoparte, se drege cu gălbenuș bătut și zeama de lămâie. La sfârșit, se servește cu pătrunjel tocat fin. CIORBĂ RĂDĂUȚEANĂ Punem la fiert o găină de casă sau un pui din comerț în apă cu puțină sare, o ceapă și un pătrunjel. Separat radem doi morcovi pe răzătoarea mică, apoi călim morcovul în 50 ml de ulei. Strecurăm supa, adăugăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
compensație de război de către armata rusă. Totuși acest fapt nu a dus la pierderea tradiției, fabrica fiind reînființată. În anii '70 ai secolului al XX-lea, utilajele fabricii de bere au fost mutate la Suceava în cadrul unei filiale a fabricii rădăuțene. După Revoluție, secția de la Suceava a devenit persoană juridică independentă, sub numele de Bermas. Tradiția producerii berii în Rădăuți s-a oprit doar pentru scurt timp. Astfel, în 1992, a fost înființată la Rădăuți Fabrica de bere de casă Buturuga
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
Rădăuți) (1875). Ulterior, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, ca urmare a dezvoltării economice a orașului, au fost înființate și o serie de instituții de credit cu caracter local: Radautzer Armenofonde (Fondul Săracilor), Radautzer Credit Fur Handel und Gewerbe (Creditul Rădăuțean pentru Comerț și Meserii), Comerziellen Creditanstalt im Radautz (Creditul Comercial Rădăuți), Escomte und Sparrsverein fur Handel und Industrie im Radautz (Asociația de Scont și Economii pentru Comerț și Industrie Rădăuți), Cumulativwen Waisenmetes in Radautz (Casa de Ajutor a Orfanilor de pe lângă
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
În anul 1923 s-a obținut un teren în parcul central al orașului, unde urma să se construiască viitoarea catedrală. Acel loc a fost sfințit la 16 septembrie 1923 prin așezarea unei cruci de stejar în prezența episcopului-vicar Ipolit Vorobchievici "Rădăuțeanul" și a ministrului de stat Ion Nistor. Terenul s-a dovedit a fi moale, aici existând odinioară un mic lac numit "heleșteul lui Tofănel". În anii următori au trebuit efectuate mai multe expertize ale terenului pentru a se determina soluțiile
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
a persecuțiilor din satele din apropiere, evreii de acolo s-au mutat la oraș. În august 1941, toți cei 2.000 de evrei din Siret au fost aduși la Rădăuți. În data de 11 octombrie 1941, cei 4.763 evrei rădăuțeni (35.2% din populația orașului), plus cei refugiați din teritoriile cedate URSS-ului, au fost deportați în lagărele din Transnistria. În oraș au rămas numai 62 evrei (după evidențele din 1942). În cele două zile următoare, circa 10.000 evrei
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
de vite și transportați în lagărele din Berșad, Obodovca, Tibulovca și Balta. Mulți dintre ei au murit pe drum, alții decedând în lagăre. Începând din 1945, supraviețuitorii Holocaustului au început să se întoarcă în oraș, doar 1.500 de evrei rădăuțeni revenind. Totuși, aici s-au stabilit și evreii deportați din Bucovina de Nord și Basarabia, până la sfârșitul anului 1946, când rușii au închis granițele. Evreii au găsit sinagogile transformate în depozite și grajduri, iar sulurile de Tora au fost reciclate
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
a persecuțiilor din satele din apropiere, evreii de acolo s-au mutat la oraș. În august 1941, toți cei 2.000 de evrei din Siret au fost aduși la Rădăuți. În data de 11 octombrie 1941, cei 4.763 evrei rădăuțeni (35.2% din populația orașului), plus cei refugiați din teritoriile cedate URSS-ului, au fost deportați în lagărele din Transnistria. În oraș au rămas numai 62 evrei (după evidențele din 1942). În cele două zile următoare, circa 10.000 evrei
Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/318770_a_320099]
-
de vite și transportați în lagărele din Berșad, Obodovca, Tibulovca și Balta. Mulți dintre ei au murit pe drum, alții decedând în lagăre. Începând din 1945, supraviețuitorii Holocaustului au început să se întoarcă în oraș, doar 1.500 de evrei rădăuțeni revenind. Totuși, aici s-au stabilit și evreii deportați din Bucovina de Nord și Basarabia, până la sfârșitul anului 1946, când rușii au închis granițele. Evreii au găsit sinagogile transformate în depozite și grajduri, iar sulurile de Tora au fost reciclate
Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/318770_a_320099]
-
a persecuțiilor din satele din apropiere, evreii de acolo s-au mutat la oraș. În august 1941, toți cei 2.000 de evrei din Siret au fost aduși la Rădăuți. În data de 11 octombrie 1941, cei 4.763 evrei rădăuțeni (35.2% din populația orașului), plus cei refugiați din teritoriile cedate URSS-ului, au fost deportați în lagărele din Transnistria. În oraș au rămas numai 62 evrei (după evidențele din 1942). În cele două zile următoare, circa 10.000 evrei
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
de vite și transportați în lagărele din Berșad, Obodovca, Tibulovca și Balta. Mulți dintre ei au murit pe drum, alții decedând în lagăre. Începând din 1945, supraviețuitorii Holocaustului au început să se întoarcă în oraș, doar 1.500 de evrei rădăuțeni revenind. Totuși, aici s-au stabilit și evreii deportați din Bucovina de Nord și Basarabia, până la sfârșitul anului 1946, când rușii au închis granițele. Evreii au găsit sinagogile transformate în depozite și grajduri, iar sulurile de Tora au fost reciclate
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
și pr. Guido Piot-kowski. Din anul 1797 și până în anul 1802 de către pr. Deák Orbán (1797-1799), pr. Juvenálisz Czeke (1799-1800) și pr. Nicky József (1800-1802) care erau capelani la Istensegits (Țibeni). Din anul 1802 și până în anul 1816 comunitatea catolică rădăuțeană a fost păstorită de către capelanul civil de Andrásfalva (Măneuți), pr. Nárzisus Lindemann. În anul 1787 capelanatul militar din Frătăuți este mutat la Andrásfalva (Măneuți) și transformat în capelanat local civil. Conform celor scrise de pr. Norbert Gaschler în lucrarea "Chronik
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
în componența Domeniului Rădăuți era prea puțin dezvoltat și nu exista nici biserică și nici casă parohială. Deși oficial exista deja Parohia Romano-Catolică din Rădăuți, ea nu avea încă numit un paroh. Din 1816 și până în anul 1818, de parohia rădăuțeană avea grijă administratorul Parohiei Romano-Catolice din Siret, pr. Anton Zyska și de părintele Josef, cavaler de Nitzki, tot administrator al parohiei siretene. În lipsa unui lăcaș de cult, liturghiile se celebrau într-o cameră mică aflată în incinta Fabricii de bere
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]