77 matches
-
și unii închiși, părinții și profesorii lor au fost trimiși în lagăre, la Canal, deportați în Bărăgan, sau chiar în Siberia și, dacă nu, le era destul de greu să trăiască în tara numită Republica Populară Română. Cu toate acestea școala rădăuțeană și Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” au continuat să aibă mari caractere în rândul profesorilor precum: Galan Traian, Țibu Amfilofie, Socaciu Pantelimon, Tiganescu Vasile, Prelipcean Aurel, Bordeianu Amuliu, Boțocan Victor, Moloce Vasile, Viforeanu Erast, Bujdei Vasile, Precop Vasile ș.a. Datorită lor și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
Școala cu clasele I VIII Nr. 5 Rădăuți, Receptarea mesajului patriotic al textelor lirice eminesciene (1984, 1989). În această perioadă este corespondent la presa locală, publicând în paginile cotidianului "Zori noi" (Suceava) articole referitoare la viața școlii și a comunității rădăuțene. Activitatea institutoarei Răduța Vasilovschi se bucură de apreciere profesională. Alături de alți oameni ai școlii din Bucovina, este reprezentanta județului Suceava la Congresul Educației și Învățământului, în presa locală i se publică articole despre activitatea sa profesională iar la împlinirea a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
începutul toamnei.) Dar despre Matei Vișniec însuși, dincolo de cărțile sale sau de spectacolele după piesele sale, ce știm ? Aproape nimic. Dintre optzeciști, el are probabil biografia cea mai concisă. Mă refer la partea românească de biografie, cea cuprinsă între copilăria rădăuțeană și studenția marcată de ședințele Cenaclului de Luni, la botezul căruia, aflu, a și contribuit substanțial. Nu aduc vorba de ele întâmplător, ci pentru a mai pune în valoare un merit, poate chiar principalul, al Cronicii ideilor tulburătoare: acela de
O viață de om by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6147_a_7472]
-
lei/persoană. Pentru copii: până în 4 ani, beneficiază de gratuitate; între 4 și 10 ani, 300 de lei; între 10 și 14 ani, 500 de lei. Oaspeții vor fi răsfățați cu bucate tradiționale din Bucovina - supă cremă de ciuperci, ciorbă rădăuțeana, ciorbă de perișoare, supă cu tăieței de casă, sărmăluțe, tochitură, diverse fripturi, hribi cu smântână, poale în brâu, tocinei, clătite cu brânză de vacă și smântână la cuptor, diverse dulcețuri, afinată, frăgată, zmeurată, țuică și vin. Fiecare masă poate fi
Cele mai bune oferte pentru vacanța de 1 Mai și de Paște. Tu unde mergi? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79649_a_80974]
-
cel mai fresh show culinar al momentului, prezentat la Kanal D. Sâmbătă, 11 mai, începând cu ora 9:30, invitata lui Dan Silviu Boerescu va dovedi că și blondele senzuale se descurcă de minune în fața unei tigăi, pregâtind o ciorbă rădăuțeană, varianta cu pui a ciorbei de burtă. Tot atunci, Alexandra Hirceaga, ne învață cum să pregătim un delicious pui la tigaie cu susan și sos de prune, iar Bucătărescu propune piept de porc la cuptor, uns cu dulceață de ceapă
Sora Simonei Sensual, descurcăreață în fața unei tigăi, la Bucătărescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64364_a_65689]
-
de dinainte de Primul Război Mondial, profesorii Emanuil Isopescu, Theodor Zub și Mihai Vicol sunt custozii acestor biblioteci, care se îmbogățesc an de an prin donații, achiziție și schimb. Războiul și incendiile repetate afectează grav și bogatele fonduri documentare ale liceului rădăuțean. Cu sprijinul statului, sub conducerea directorului Emanuil Isopescu, biblioteca de aici se reface treptat. Documentele de evidență a mișcării de carte, fără a avea întotdeauna acuratețea, exactitatea și pedanteria din perioada austriacă, evidențiază o grijă deosebită pentru carte și bibliotecă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
1952) și înstrăinate, când își începea și la noi domnia „sabia necălăuzită de carte” a „puterii temporare”. Informații și date interesante despre epurarea acestei biblioteci și arderea cărților sale, în 1948, ne oferă profesorul Nicolai Pomohaci, fost elev al liceului rădăuțean, în lucrarea Din viața unui universitar, vol. 2, București, Editura Ceres, 2002. În proza memorialistică Hazard, p. 1315, autorul evocă salvarea unui tratat de vinificație, tipărit de dr. Josef Bersch, în 1889, la Viena, lucrare impozantă, cu 780 de pagini
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
științifică românescă. După Primul Război Mondial, mai bine de un deceniu, Librăria de Carte Germană Schledt întreține o bibliotecă de împrumut (publică), cea mai mare, pare-se, din oraș, având 3 500 de volume. În Puncte de reper la Antologia rădăuțeană din 1943, E.Ar. Zaharia afirmă că în anii 30 Arcadie Cerneanu era inițiatorul unei biblioteci publice în Rădăuți. Fondurile documentare gestionate astăzi de către noi sunt interesante, dincolo de valoarea lor cultural științifică, și prin unele însemnări făcute de cititori anonimi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
progresul continuu al unei comunități multiculturale, multietnice și multiconfesionale, favorizând nașterea orașului și a omului modern. Acest proces a contribuit treptat la crearea unei „tradiții comune” bazate pe „afinități sufletești” și „solidaritate intelectuală”, observabile și astăzi, mai cu seamă, la rădăuțenii risipiți în țară și în întreaga lume. Până la biblioteca virtuală (globală, universală, fără ziduri, electronică) din societatea informațională a viitorului, această unică și valoroasă bibliotecă din Bucovina își continuă calvarul, lipsită de multe din îngrijirile necesare asemenea atâtor biblioteci din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
gustos. Produsul nelipsit de pe masa bucovineanului este smântâna, care se consumă dimineața, unsă pe felia de pâine sau se adaugă la numeroase mâncăruri (sarmale, borșuri, preparate din cartofi ș.a.). Specifice sunt laptele acru (chișleag) servit din strachină de Marginea, ciorba rădăuțeană (din carne de pui și legume, dreasă cu smântână), iepurele cu smântână și ceapă, păstrăvul fiert în smântână, mămăliga de cartofi și tocineii. Bucovina mai este și ținutul vechilor mânăstiri, care păstrează mâncăruri de post dintre cele mai diverse: cârnatul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a fiert, zarzavatul se scoate și se adaugă orezul spălat. Când orezul este fiert, se potrivește de sare, apoi se dă deoparte, se drege cu gălbenuș bătut și zeama de lămâie. La sfârșit, se servește cu pătrunjel tocat fin. CIORBĂ RĂDĂUȚEANĂ Punem la fiert o găină de casă sau un pui din comerț în apă cu puțină sare, o ceapă și un pătrunjel. Separat radem doi morcovi pe răzătoarea mică, apoi călim morcovul în 50 ml de ulei. Strecurăm supa, adăugăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
număr: „Din șapte reviste, câte avea Bucovina asvară, au rămas numai trei: Junimea literară, Făt-Frumos și Orion de la București. Muguri le va ținea isonul” (p. 8). Veniți din satele dimprejur „ca un revoluționar sobor de focuri” (E.Ar. Zaharia, Antologie rădăuțeană, Cernăuți, Colecția Scriitorilor Bucovineni, 1943, p. 6)), tinerii liceeni visează la gloria literară. În atmosfera de intimitate fecundă din Internatul de Băieți „Ștefan cel Mare” și în dezbateri aprinse de cenaclu, beneficiind de o bibliotecă bine organizată și de sprijinul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
în modestul Rădăuți” (I. Negură, în Tudor Opriș, op. cit.). Revista „Muguri” publică versuri și proză, traduceri din literaturile franceză și germană, cronici literare, însemnări, profiluri literare, întreține o revistă a revistelor românești ale vremii, tipărește folclor bucovinean cules din satele rădăuțene, afirmându-se prin program, structură și calitatea materialelor ca o veritabilă școală a scrisului românesc din Bucovina vremii. Din textele publicate, reținem aici câteva, ilustrative din multe puncte de vedere: „Mult mister ascunde apa în adâncul ei de unde, / Când cu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
ele se coboară!... Mult mister ascunde apa în adâncul ei de unde / Când cu farmece de aur luna-ntr-însele pătrunde!...” (T. Dragoș [Mihai Horodnic], Mult mister ascunde apa..., I, 1-2, 1924, p. 4; text care, prin presentimentul morții, îl așază pe elevul-poet rădăuțean într-o familie tragică, alături de Nicolae Labiș ori Ilie Motrescu, poetul-martir de la Crasna); „Ah, noaptea asta rece așa de ușor cade... / Departe plânge apa și tremură-n cascade. Un vad se desvelește pe apa cerului / Și peste dânsul prinsă e
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Național de Literatură „Tinere condeie” se afirmă Radu Strugariu (premiul I), Daniela Rusu și Florin Cotoi (premiul III). În volumul colectiv de debut Bucovina viitoare. 111 copii și adolescenți scriitori, îngrijit de Ion Drăgușanul (Suceava, 1998) sunt incluși 17 elevi rădăuțeni, colaboratori la „Muguri”. În antologia poeților sireteni tineri Frumusețea îngerilor înainte de revoltă (1999), Daniela Rusu este prezentă cu un grupaj masiv de versuri (p. 918). Cum citim în profilul Daniela Rusu, asemenea săgeții născătoare de mănăstiri, adolescenta care debuta în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
antologia poeților sireteni tineri Frumusețea îngerilor înainte de revoltă (1999), Daniela Rusu este prezentă cu un grupaj masiv de versuri (p. 918). Cum citim în profilul Daniela Rusu, asemenea săgeții născătoare de mănăstiri, adolescenta care debuta în 1994 în paginile „Mugurilor” rădăuțeni „descoperă «vârstele grâului» din ipostaza de prințesă [...]. Periculos de lucidă, ambițioasă în a crea o nouă mitologie pe ruinele împăienjenite de dezinteres și uitare ale mitologiilor românești, poezia Danielei Rusu delimitează un spațiu liric viguros și care se adresează sufletului
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
bine În flăcările Gheenei, dar uite că nu trecuseră nici șapte ani de când crăpase fierea În el și Dumnezeul Îl izbăvise de chin. De ce În locul său se scălămbăia În blestemata de cutie proțăpită În camera de oaspeți a surorii ei rădăuțene Mihailo Panidelnic, un om care nu făcuse nimănui vreun rău, ba pe deasupra reparase pe cheltuiala sa și acoperișul bisericii Uspenia, pentru ca În cele din urmă să fie răpus de un fulger ce se iscase din senin? Sau Pelaghia a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
minutul și secunda fulminantă. Linia și data le trecea cu penița obișnuită, tocmai ca să sublinieze, prin contrast, diferența, dintre circumstanță și instanță. Ei bine, Mașa, cu banii adunați din buzunarele oaspeților și ale părinților, Își cumpărase din prăvălia unui evreu rădăuțean, prieten cu tatăl ei, un stilou identic cu cel pe care-l avea directorul. De aici și până la jocul „de-a domnu’ Mecadosta“ nu a fost decât un pas. Îi lipsea doar catalogul pentru a deschide În șopron o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
1,8 t, încondeiat cu motive tradiționale și instalat în centrul Sucevei cu binecuvîntarea unui sobor de preoți, în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Suceveanul. Pentru prieteni, acesta a rămas însă oul lui Flutur... * Tot în zonă, rădăuțenii au realizat cea mai mare pască din lume, punîndu-i în încurcă tură pe reprezentanții Guinness Book, căci pînă acum nimeni nu a mai încercat să omologheze o pască... Oricum, după îndelungi deliberări, aceasta a avut tradiționala formă rotundă și a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a fiert, zarzavatul se scoate și se adaugă orezul spălat. Când orezul este fiert, se potrivește de sare, apoi se dă deoparte, se drege cu gălbenuș bătut și zeama de lămâie. La sfârșit, se servește cu pătrunjel tocat fin. CIORBĂ RĂDĂUȚEANĂ Punem la fiert o găină de casă sau un pui din comerț în apă cu puțină sare, o ceapă și un pătrunjel. Separat radem doi morcovi pe răzătoarea mică, apoi călim morcovul în 50 ml de ulei. Strecurăm supa, adăugăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
a fiert, zarzavatul se scoate și se adaugă orezul spălat. Când orezul este fiert, se potrivește de sare, apoi se dă deoparte, se drege cu gălbenuș bătut și zeama de lămâie. La sfârșit, se servește cu pătrunjel tocat fin. CIORBĂ RĂDĂUȚEANĂ Punem la fiert o găină de casă sau un pui din comerț în apă cu puțină sare, o ceapă și un pătrunjel. Separat radem doi morcovi pe răzătoarea mică, apoi călim morcovul în 50 ml de ulei. Strecurăm supa, adăugăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
drept, pregătind teza Rezistența culturală în Europa de Răsărit sub regimurile comuniste. După ce obține diploma de studii aprofundate, abandonează doctoratul în favoarea teatrului și a activității la Secția română de la Radio France Internationale. Debutează cu versuri în 1972 la revista școlară rădăuțeană „Luceafărul”, iar editorial cu placheta La noapte va ninge, apărută în 1980. A colaborat la „România liberă”, „Steaua”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Cronica”, „Transilvania”, „Echinox”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Secolul 20” ș.a. După 1989 piesele îi sunt jucate pe numeroase scene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
numele acestui oraș se leagă gruparea literară Muguri ce a stat la baza mișcării literare cernăuțene Iconar, dar și Liceul Eudoxiu Hurmuzachi, instituție ce s-a constituit ca factor culturalizator, nu doar pentru elevii săi, ci și pentru restul societății rădăuțene. Cele peste 20 de societăți culturale aparținând nu doar românilor, ci și membrilor altor etnii, au contribuit din plin la menținerea unei ambianțe culturale bogate 52. Amintim aici Societatea populară română Ștefan cel Mare, creată încă din 1899, și care
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1926, aici are loc o manifestare literar-muzicală în memoria tânărului poet Mihai Horodnic la care participă elevi ai Liceului Hurmuzachi 54, iar în 1932, sala găzduiește concertul susținut de violonistul George Enescu. De altfel, cultura germană se menține în atmosfera rădăuțeană prin manifestări artistice, dar și prin filmele germane derulate în cinematograful din sala Societății Germane de Lectură 55. Câteva reviste au antrenat intelectualitatea locală: Luceafărul Carpaților ce apare din 1927, Îndrumarea ce conține o pagină dedicată exclusiv literaturii și în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și culturală. A reprezentat Suceava în Consiliul Național și în Congresul general al Bucovinei. Lucrări publicate în interbelic: Principiile reformei învățământului, 1925, Din istoricul Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, 1935. 64. Ion Roșca (1908-1933), poet, publicist, debutează în revista rădăuțeană Muguri. Îi apare post-mortem, în 1936, placheta Semne-n scuturi, la Editura Bucovina. 65. Gavril Rotică (1881-1952), poet, învățător la Câmpulung Moldovenesc, colaborează la diferite reviste literare cu creații lirice. Autor al volumelor: Cântarea suferinței (1916-1917), 1920, Paharul blestemat, 1924
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]