286 matches
-
d-lor senatori, cred că am rădicat numai un mic colț al acestei scabroase cestiuni". Acest cuvânt poate nu este cunoscut de toți, da, cuvântul scabroasă cestiune este sinonim cu scandaloasă cestiune. Prin urmare onor. d. senator Mihălescu zice: "Am rădicat o parte a vălului ce acoperea această scandaloasă afacere; nu sânt satisfăcut de raportul comisiunii, căci, într-o asemenea gravă cestiune, după mine, s-a trecut cu repeziciune, încît nu-mi rămâne decât să arăt mulțumirile mele d-lui Grăjdănescu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și al doilea, dacă însuși Senatul nu simte necesitate ca să aducă lumină completă în această afacere, lumină care, după afirmările d-lui Mihălescu, comisiunea nu a procurat-o într-un mod satisfăcător; căci d-sa zice că comisiunea nu a rădicat vălul întreg care acopere această afacere. De aceea, d-lor, eu cred că guvernul se va grăbi a răspunde la interpelarea care a făcut-o deja d. Mihălescu și pe care eu nu fac decât a o reproduce și a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d-lui ministru de finanțe o interpelare sau, mai esact, să-mi emit părerea într-o cestiune de resortul d-sale. Această cestiune, d-lor, este privitoare la imprimarea în genere a efectelor statului. Dar mai întîi fiindcă s-a rădicat ieri o asemenea cestiune în Cameră pe când eram absent și fiindcă s-a ridicat sub impresiunea unor sentimente pe care le-a calificat onor. d. ministru de finanțe, înaintîndu-se niște neesactități de fapt, neesactități intenționate. D. președinte: Vă rog să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Raoul, Poésie et traduction, Milan, 1984, Archives de la Bibliothèque Naționale de France. PEETERS, Jean, La médiation de l'étranger. Une sociologie de la traduction, Arras, Artois Presses Université, collection " Traductologie ", 1999. PYM, Anthony, Method în translation history, St. Jerome, Manchester, 1998. RĂDICE, William, REYNOLDS, Barbara (dir.), The Translator's Art: Essays în Honor of Betty Rădice, Penguin, Harmondsworth, 1987. RĂDULESCU, Anda, Leș culturèmes roumains: problèmes spéciaux de traduction, Editura Universitaria, Craiova, 2010. RICŒUR, Paul, Sur la traduction, Bayard, Paris, 2004. RIEU, Josiane
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
La médiation de l'étranger. Une sociologie de la traduction, Arras, Artois Presses Université, collection " Traductologie ", 1999. PYM, Anthony, Method în translation history, St. Jerome, Manchester, 1998. RĂDICE, William, REYNOLDS, Barbara (dir.), The Translator's Art: Essays în Honor of Betty Rădice, Penguin, Harmondsworth, 1987. RĂDULESCU, Anda, Leș culturèmes roumains: problèmes spéciaux de traduction, Editura Universitaria, Craiova, 2010. RICŒUR, Paul, Sur la traduction, Bayard, Paris, 2004. RIEU, Josiane, L'esthétique de du Bellay, SEDES, Paris, 1995. ROUX-FAUCARD, Geneviève, Traduction et retraduction du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
533 V. K. Richard Baush, Josef Klegraf, Wolfram Wilss, The Science of Translation : An Analytical Bibliography, Narr, Tubingen, 1970 ; Wolfram Wills, The Science of Translation, Narr, Tubingen, 1982. 534 V. Theodore Savory, The Art of Translation, Cape, London, 1957 ; William Rădice, Barbara Reynolds (dir.), The Translator's Art: Essays în Honor of Betty Rădice, Penguin, Harmondsworth, 1987 ; Rosanna Warren (dir.), The Art of Translation : Voices from the Field, North-eastern University Press, Boston, 1989. 535 V. Erol Kayra, " Le langage, la poésie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
An Analytical Bibliography, Narr, Tubingen, 1970 ; Wolfram Wills, The Science of Translation, Narr, Tubingen, 1982. 534 V. Theodore Savory, The Art of Translation, Cape, London, 1957 ; William Rădice, Barbara Reynolds (dir.), The Translator's Art: Essays în Honor of Betty Rădice, Penguin, Harmondsworth, 1987 ; Rosanna Warren (dir.), The Art of Translation : Voices from the Field, North-eastern University Press, Boston, 1989. 535 V. Erol Kayra, " Le langage, la poésie et la traduction poétique ou une approche scientifique de la traduction poétique ", în op.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
decât să participe poporul, în masa lui cea mai compactă, la serbarea numelui marelui domn și să-i depună închinările lui de aproape?!... Ei bine, amesticul arbitrar al guvernului a depărtat acea masă mare populară care era gata să se rădice spre a merge la Iași, a ținut în rezervă chiar și partea cea mai cu greutate a populațiunii ieșene și, în jurul statuei, pe lângă vreo trei sute de oficiali și oameni ai poliției bucureștene, aduși pe socoteala statului, n-a strălucit decât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acea teamă sacra ce constituie fondul oricărei atitudini religioase autentice și care se împletește cu iubirea de Dumnezeu. Semnificație: iertător generos care îl și vindeca pe cel iertat de răul pricinuit de păcat. 3.1.15.2. s’Qlț NoœQ’: „rădicând”, „bun iertătoriu” (SC); „Cel ce ștearge”, „milostiv”(Blaj); „Cel ce șterge”, „bun și iertător” (BVA, „iertător” (G-R; BS); „te-ai milostivit” (C); euilatós, aphairÄÎn(LXX); „propitius” (Vg); „Dieu de pardon” (BJ); „forgiving” (RSV). NoțQr ƒese: l"-’al"pm noœQ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de acolo; dar fiind el curvar, nu-și iubea fămeaea lui, ci încă au fugit ia la tată-său și tată-său nu o priimiea cum să cade, că și el era curvar ca gineri-său” [Cronica Bălenilor]; „... și au rădicat domn pe Joldea și vrea să ia pă Ruxanda, fata lui Pătru vodă, sora lui Ștefan vodă; „fii-său Temuș, care ținea pe doamna Ruxandra, fata lui Vasilie vodă”; (Duca Vodă își logodește fiica, pe Catrina, cu Ștefan, fiul lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să devină soț al Ruxandrei, fiica aceluiași Petru Rareș (deși Joldea se numărase, se pare, printre ucigașii lui Ștefan Rareș, fratele Ruxandrei). Era vorba, fără îndoială, despre o „căsătorie de legitimare”, proiectată de sprijinitori („[...] cu toții s-au sfătuit și au rădicatu domnu pre Joldea și i-au datu pre Roxanda, să-i fie doamnă, fata lui Pătru vodă, sora lui Ștefăniță vodă”) și acceptată de viitoarea soacră, numai că planul a fost zădărnicit de celălalt pretendent, stolnicul Petrea, alesul exilaților, venit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de oameni pân’ la Suceavă, că acolo era și doamnă-sa și acolo au născut și o cocoană, botezând-o părintele Vlădică Crimca, numind-o Elena”25. „Și de acolo [din Moldova - nota mea, D.H.M.] - notează Letopisețul Cantacuzinesc - s-au rădicat cu totul de au trecut în țara Leșască. Și de acolo s-au dus în țara Nemțească, la Beciul, priimindu-l împăratul Rodoful cu mare cinste, dându-i bani de cheltuială, ca să se poată odihni el și oamenii lui cu mare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Alexandru Joldea, împins spre tron de o partidă boierească (sprijinită de Doamna Elena-Ecaterina a lui Petru Rareș), dar înfrânt de Alexandru Lăpușneanu: „într-aceia vreme intrând și pribegii cu Alexandru Vodă în țară, și de sârg oblicind că țara au rădicat cap pre Joldea la domnie, carele merge spre Suceava să facă nuntă cu Roxanda, de sârg au trimis Alexandru Vodă pre Moțoc vornicul cu o seamă de oaste înainte, ca să prinză pre Joldea Vodă, și prinzându-i calea la Șipote
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
purtare) Iancu Sasul, extorcator inventiv. Pretendentul s-a numit Ion Vodă Lungul. Să-l ascultăm pe Ureche povestind întâmplarea și deslușind cauzele răscoalei: „să ia boi de a zece, care obiceiu nu l-am putut suferi țara, ce s-au rădicat lăpușnenii, de s-au sfătuit ca să se dezbată de supt mâna Iancului Vodă, și bulucîndu-se, au rădicat dintre dânșii pre Lungul domn, și i-am pus nume Ion Vodă, și de aci au purces pre Prut în sus. Iară Iancul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
povestind întâmplarea și deslușind cauzele răscoalei: „să ia boi de a zece, care obiceiu nu l-am putut suferi țara, ce s-au rădicat lăpușnenii, de s-au sfătuit ca să se dezbată de supt mâna Iancului Vodă, și bulucîndu-se, au rădicat dintre dânșii pre Lungul domn, și i-am pus nume Ion Vodă, și de aci au purces pre Prut în sus. Iară Iancul Vodă, prinzând de veste că lăpușnenii s-au rădicat asupra lui, de sârg au trimis pre Bucium
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de supt mâna Iancului Vodă, și bulucîndu-se, au rădicat dintre dânșii pre Lungul domn, și i-am pus nume Ion Vodă, și de aci au purces pre Prut în sus. Iară Iancul Vodă, prinzând de veste că lăpușnenii s-au rădicat asupra lui, de sârg au trimis pre Bucium vornicul cel mare și pre Brut postelnicul cu oaste împotriva lor. Și tâmpindu-se oștile la Bolota, s-au lovit în față, și dând războiu vitejește de îmbe părțile, pierdură lăpușnenii războiul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Moisi-vodă, feciorul lui Vădislav-vodă, de la Poartă cu steag 52. Și au domnit un an poi. Și au tăiat pre boiari, anume: Neagoe vornicul și pă Preda postelnicul. Iar alți boiari au fugit la țarigrad 53 [...]. Și după acéia boiarii au rădicat domn pre Vintilă-vodă den oraș de la Slatină. Ș-au făcut Vintilă-vodă sfânta mănăstire den Menedic. Și au tăiat mulți boiari [...]54. Apoi boiarii au venit la sfânta mănăstire Argeșul de au luat pre egumenul Paise și l-au rădicat domn
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au rădicat domn pre Vintilă-vodă den oraș de la Slatină. Ș-au făcut Vintilă-vodă sfânta mănăstire den Menedic. Și au tăiat mulți boiari [...]54. Apoi boiarii au venit la sfânta mănăstire Argeșul de au luat pre egumenul Paise și l-au rădicat domn. Și i-au schimbat numele, de i-au zis Radu -vodă. Și au făcut sfânta mănăstire Mislea, hram Sfânta Troiță. Și după aceea Radul-voievod au tăiat pre banul Toma și pre Vlaicul logofătul [...]. Mircea-vodă au venit domn de la Poartă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ștefan Rareș a fost omorât pe 1 septembrie 1552, dimineața, lângă podul de la țuțora, unde Vodă ieșise la plimbare cu țiitoarele sale. între asasini, cineva l-a văzut pe Joldea, cel care năzuia către tronul Moldovei: „[...] noaptea cu toții s-au rădicat la podul de la țuțora și au tăiatu ațile cortului asupra lui Ștefan Vodă și cu multe rane pătrunzându-l, au muritu...”. Moldova continuă șirul Domnilor uciși de boieri cu Gaspar Grațiani, străinul neasimilat și inasimilabil: „Om neștiutoriu rândului și obiceiurilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
țării. Ci [cum spune un istoric vlădică, anume Matei al Mirelor, ce în vremile acelea au fost aicea în țară], numai mâncările, băuturile, plimbările, și alte necurății, acelea le căuta bine”141): „Și de acolo [din Moldova - n.m.] s-au rădicat cu totul de au trecut prin țara Leșască. Și de acolo s-au dus în țara Nemțească, la Beciul, priimindu-l împăratul Rodoful cu mare cinste, dându-i bani de cheltuială, ca să se poată odihni el și oamenii lui cu mare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dregători. Pârcălabul Gherghina era frate cu Doamna Rada a lui Vlad Călugărul, iar fiica lui, Hrusana, a fost măritată cu Drăghici Craiovescu (fiul lui Danciu zis Gogoașe), cel care a nutrit la un moment dat visuri de domnie („s-a rădicat să vie domn în țara Românească”). Caplea, fiica Voievodului și soră a lui Radu cel Mare a fost măritată cu Bogdan din Popești, mare logofăt și mare vornic, ucis de Neagoe Basarab în 1512 (spre marea satisfacție a lui Gavril Protul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dat acei boi giupânului Sirevsilie în prețul Ustiei. Și unora dintr-acei neguțători li s-au făcut plată, ear altora nu li s-au plătit. Și de alte datorii, de toate care sânt datorii drepte, știe cămărașul și ce va rădica el cu sufletul său cu jurământ tare, să aibă acele datorii a să plăti, să nu-mi fie îngreoiat sufletul și cu acele păcate...”(DRHA Moldova, vol. XXI, p. 425-426. 25. Vezi Violeta Barbu, „Sic moriemur”. Discourse upon death in
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
răpaos gândurilorŭ sale, până n-au aflat aicea loc D(o)mnului, unde această frumoasă și sf(â)ntă mănăstire, lăcașul lui D(u)mn(e)zeu, din temelie, cu multă osârdie și cu mare cheltuială au zidit și au rădicat marelui Costandin și Elenii, semnaților împăraț(i), tocma cu ap(o)st(o)lii, spre scutirea și paza ei, închinându-o. Carii mari și sf(i)nți înpărați, D(u)mn(e)zeului și Mântuitoriului nostru I(isu)s H
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
74. Pe piatra de pe mormântul ce adăpostește oasele lui Preda Brâncoveanu și ale fiului său, Papa, se istorisește cum „li s-au întâmplat perire” celor doi: „întăi Papei post. în zilele lui Constantin Șerban voevod, pe vréme ce s-au rădicat dorobanțŭ, călărașii hoțéște asupra domnu-său și a neamului boeresc, atuncea au ucis pre Papa postelnicu, fiind leat 7163[1655]”, „iară pe tată-său Preda vornicul, l-au ucis Mihnea Vodă cel Rău, în casele domnești de la Târgoviște, nefiind vinovat nimic
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
biv vel vornic Brâncoveanul, în pomenire pentru fiiu său Papa post(elnic), părintele mai sus pomenitului domnŭ, că într-acestași loc au perit în zilele lui Costandin vod(ă) Șerban, ce au stătut domnŭ în urma lu Matei vodă, când s-au rădicat dărăbanții asupra domnului și a boierilor țării, la leat 7163; și stricându-se crucea de lemn, s-au rădicat această de piatră, la iulie 20 leat 7221 [1713]” (Inscripții medievale ale României. Orașul București, p. 471, inscripția nr. 565). 81
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]