162 matches
-
cumpărat un leagăn, pentru copil, Un coș pentru zmeură. Și sare. Sare pentru ca dragostea noastră să fie cu gust. M-am îndepărtat și am bătut din palme, Dar vraja dispăruse... Am plecat amândoi, înlănțuiți... Minune ! Afară din cetate ne aștepta rădvanul și caii înșeuați... 7. IUBITA MEA CU OCHI DE FLORI Iubita mea, cu ochi de flori, Brațele tale mă înconjoară în catifeaua bujorilor albi. îmi așez capul pe pieptul tău plin de roua magnoliilor Și mă învălui în scânteierea părului
Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
numără Mircea Deac, Pavel Șușară, Tudor Octavian, Corina Șuteu,Tiberiu Alexa, Cătălin Davidescu, Doina Păuleanu, Petru Lucaci, Călin Stegerean, Erwin Kessler, Joana Grevers, Magda Cârneci, Călin Dan, Ion Grigorescu, Dumitru Gorzo, Hans Knoll, Gili Mocanu, Teodor Graur, Ioana Ciocan, , Alexandru Rădvan, Roman Tolici, Marian Zidaru, Marilena Preda-Sânc. Lavacow.com este prima inițiativă din Europa de Est care oferă iubitorilor de artă din toată lumea un spațiu virtual în care pot licita, socializa și interacționa cu artiști contemporani din România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Cehia
Artmark () [Corola-website/Science/336180_a_337509]
-
P. Stancu, Lucia Cireș, Mihaela Paraschiv, Ofelia Ichim, Mircea Ciubotaru, Dan Mănucă, Dorin Lozovanu, Eugen Munteanu, Mircea Pahomi, Valentin Alexei Constantinov, Silvia Ciubotaru, Corneliu Filip, Dragoș Petrescu, Gheorghe Platon, Ion Agrigoroaiei, Grigore Vieru, Cătălin Turliuc, Alexandru Surdu, Victor Spinei, Laurențiu Rădvan, Vasile Bozga, Natalia Cantemir, Ilie Dan, Mihai Cojocariu, Ion Chiriac, Florin C. Bucescu, Lucian Marina, Petronel Zahariuc, Hristu Cândroveanu, Dumitru Vatamaniuc, Andi Mihalache, Olimpia Iacob, Marcel Lutic, Ovidiu Buruiană, Dan Mâță, Emanuela Istrati-Macovei, Victor Cojocaru, Bogdan Alexandru Schipor, Cristina Florescu
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
descris de prințul de Ligne sunt palatele și casele acestora, cu zidurile grele ce le împrejmuiau, apoi străzile umbrite de arbori ce se aplecau peste ziduri, fântânile și cișmelele pe la răspântii, hanurile pline de zgomot, de cai, de care, de rădvane, de mărfuri, de călători veniți de prin alte târguri sau din alte țări. Aspectele acestea nu mai sunt; cele mai multe din casele boierești au dispărut sau au suferit prefaceri de așa fel încât nu se mai pot recunoaște. Despre ele, în afară de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
să intre la mine. Nu spui o vorbă nimănui. - Am Înțeles, Măria Ta. - Veste de la căpitanul Petru Ilaș? - Da. A trimis olăcar de lângă Udine, se Întoarce cu trei oameni mai puțin și cu un rănit. Voievodul se Încruntă, privind Întrebător. - Rădvanul contesei Frassetti a fost atacat de aproape douăzeci de cavaleri necunoscuți. Vorbeau nemțește, dar stricat. Căpitanul crede că sunt unguri. I-au trecut pe toți prin sabie și au dus călătorii până la escorta venețiană. În munții Alpi, deocamdată, liniște. Nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
roși, dar continuă să vorbească repede: - Miel proaspăt la proțap, friptură de vițel, vin de-ăl de știi matale, oștene... - Adă și-om vedea! răspunse căpitanul, așezându-se la o masă mai ferită, În colț. Afară se auzi huruit de rădvan cu patru cai, oprind cu un „brrrrr” lung al vizitiului, care sări de pe capră și strigă, din ușă, către hangiu: - Ceva de-ale mâncării și o putină de apă pentru drum! - Da’ unde te grăbești așa, măi Ionuț? Întrebă Angheluță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ale gurii pentru drum, numai să vii cu oalele Înapoi! - Se poate, jupân Angheluță? se arătă jignit băietanul. În puțină vreme, hangiul ieși cu oalele aburinde și cu un burduf de apă, ajutându-l pe Ionuț să le așeze În rădvan. Se auzi apoi chiuitul flăcăului, plesnetul biciului, și trăsura porni mai departe, pe drumul mare al Sucevei. Căpitanul mâncă friptura cu poftă și dădu pe gât carafa de vin. În han mai rămăsese doar Angheluță, dar asta nu putea dura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Nu acceptă nici o plată, dar Oană Îi lăsă pe tejghea doi galbeni, mai mult decât făcea masa. Încălecă, dădu pinteni spre Suceava, dar brusc coti prin codrul de brad, pe un drum mai scurt, cunoscut doar de vânătorii din partea locului. Rădvanul domniței Erina intrase sub codru, pe valea Bistriței. Sub cetini, seara se lăsa mai repede, iar Ionuț mâna cât putea de repede. Deodată, caii se opriră cu un nechezat lung, iar flăcăul se ținu cu greu să nu cadă de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cadă de pe capră. Trei necunoscuți se aflau În mijlocul drumului, iar unul dintre ei scoase iute sabia și o puse la gâtul slujitorului. Ionuț Înțepeni. Îi recunoscuse pe cei trei meseni care plecaseră mai devreme de la han. Ceilalți doi deschiseră portiera rădvanului. Unul spuse: - Poate că domnița noastră va avea bunătatea să ne Încredințeze bijuteriile pe care le poartă. Erina Litovoi dădu să iasă, dar se opri. Avea În jur de optsprezece ani, ochi mari, căprui, și bucle lungi de păr castaniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ridicați În aer, rămaseră atârnați câteva clipe, cu gâtlejurile prinse Între degetele căpitanului, apoi fură izbiți cap În cap și aruncați pe urmele tovarășului lor, În apele repezi ale Bistriței. Nici unul nu se grăbi să se ridice. Domnița intrase În rădvan, dar lăsase portiera deschisă, urmărind cu amuzament ciudata luptă. Nu-i scăpă amănuntul că străinul, deși avea o spadă cu garda incrustată cu smarald și două pumnale cu mânere aurite, nu folosise nici una dintre arme. Nu-i scăpă nici ușurința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pe ai cărei negustori sași oamenii lui vodă Țepeș Îi vămuiau la sânge chiar și la modul propriu (lada ajunsese În părțile noastre nu pe bani - pe care sărăntocii de aici nu i-au avut niciodată -, ci căzuse dintr-un rădvan ce gonea nebunește pe un drum din Codrul ăl Mare, fugărit de tâlhari călări, adică de haiduci care, prefigurând etica și echitatea socialistă din zilele noastre, luau de la bogați și dădeau la săraci - asta ca să vedeți ce Încărcătură istorică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zori (1988) nu este diferit ca abordare. SCRIERI: De-o vârstă cu țara, București, 1960; Inima și timpul, București, 1962; Umbre de copil, București, 1963; Chipuri în soare, București, 1965; Orfeu trece punțile, București, 1966; Apoca[ta]stază, București, 1968; Rădvanele copilăriei, București, 1969; Metope, București, 1972; Întoarcerea la Circe, București, 1974; Plaiuri, București, 1974; Sarea nesomnului, București, 1975; Păcatul fluviului, I, București, 1975; Rosturile străjii, București, 1976; Mugurii vederii, București, 1977; Rânduirea porților, București, 1978; Osiile cuprinderii, București, 1980; Bobuleț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
Mahmud) sau în visul lui Stoicea (Moara lui Călifar), cel pus la încercare de diavol, dar și cu ecouri, tot la el, dintr-un fond folcloric și legendar dunărean, adesea cu irizări de fantastic și magie (În pădurea Cotoșmanei, Copca rădvanului) ori purtând urmele istoriei (Lângă apa Vodislavei) sau pe cele ale conviețuirii, ca dialog interetnic, de credințe și mentalități (De la noi la Cladova, Soleima, Papucii lui Mahmud). Mihail Sadoveanu vedea în ceea ce considera el „balcanic” mai curând o neașezare, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
dacă plugul are 12 boi sau nu mai patru, dacă cele zece iepe sunt însoțite de armăsarul lor sau dacă oile au lâna de bună calitate. Din foaia de zestre a unei fete de boier nu lipsește niciodată careta (butca, rădvan) cu patru sau șase telegari. Robii țigani constituie un bun de preț. Fiica unui boier va pleca din casa părintească însoțită de țigan ca care a crescut-o și de „ca me ris ta“ personală, notate aparte ca „fete în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Dumnezeu - și nu numai fete de gospodari, dar și jupânițele de la Iași - călcau strugurii în zăcători mari cât heleșteile. Ehei! Ce vremuri! Ia întrebați pe bătrânii târgului!. - Și are vinuri, domnule, nu glumă, ofta amărât primarul. Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile viei. Uite mata într acolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de-a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciurile boierești. Și ce poloboace, domnule! Cât o casă cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în zăcători mari cât heleșteile. Ehei ! Ce vremuri ! Ia întrebați pe bătrânii târgului!”, suntem sfăt uiți, pe ntru că însuși primarul își lăuda locurile, când venea vorba de vin: Și are Cotnariul vinuri, domnule, nu glumă ! ... Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile v iei. Uit e mata întracolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciuri... Și ce poloboace, domnul e ! Cât o casă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sonetului l-a silit la o rigoare și un echilibru mai puțin proprii temperamentului său. Multe sonete închid, ca în niște stampe de epocă, o lume apusă, în care se perindă prinți bizantini și beizadele, duduci și boieri veliți în rădvane vieneze sau figuri pitorești din mahalaua bucureșteană de la sfârșitul veacului al XIX-lea - tablouri evocate și în proza lui T., dar care în sonete sunt învăluite într-un umor nostalgic, generator de lirism. Siluetele „bizantine” au o surprinzător de rafinată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
km sau peste 7000 de stânjeni sau 4-6 ceasuri sau leghe (N. Stoicescu, op. cit., p. 97). Despre drumurile și orașele în Moldova secolelor XVI- XVIII, Marius Chelcu în volumul „Civilizația urbană din spațiul românesc în secolele XVIXVin", editat de Laurențiu Rădvan la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2006, susține că „existența unor drumuri a depins foarte mult de relief, dar și de factorii politici și economici", de „importanța acestora", de „mijloacele de transport folosite", „înrâurirea factorilor economici și politici care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
economici și politici care au lăsat urme mult mai vizibile impunând noi ierarhii ale orașelor și ale drumurilor care erau străbătute" (p. 170). În legătură cu măsurarea timpului este interesant de parcurs și studiul lui Sorin Iftimi din volumul semnat de Laurențiu Rădvan la Editura Universității, care referindu-se la timpul medieval, timpul modern și atitudinea mentală a oamenilor epocii față de curgerea vremii, arată că Vasile Vodă Lupu, pentru a demonstra că timpul nu este secularizat, că el nu aparține nici Principelui și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cei care, venind în capitala țării, aveau nevoie de un răgaz înainte de intrarea în târg. Este vorba nu numai de negustorii sau călătorii diverși care veneau de la Galați sau de la Țarigrad, ci și de domnitorii care, după investitură veneau cu rădvanele și cu suitele pentru a-și ocupa scaunul domnesc. Răgazul alaiului noului domn era necesar și pentru ca aici să i se prezinte și să-i cunoască pe dregători, pe boieri și pe alți oameni de seamă ai Ia șului și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de mahala a lui Nicolae Filimon (1861), Duduca Mamuca a lui B.P. Hașdeu (1862), Noapte bună a lui Duiliu Zamfirescu (1886), Un doftor a lui Ion Agârbiceanu (1905), Haia Sanis a lui Mihail Sadoveanu (1908) sau Soleima (1907) și Copca Rădvanului (1910) pentru a aminti doar două din nuvelele cu parfum oriental ale lui Gala Galaction. Acestea sunt operele ce abordează înainte și apoi relativ concomitent cu Mara lui Slavici tema amorului contorsionat cu străinul/necunoscutul de lângă mine. E interesant de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
el. A trimis un sol cu portretul său vorbitor ca s-o pețească. Dacă sorții ți l-ar hărăzi, nu crezi că ai fi fericită? Prințul Războinic se Îmbolnăvește În așteptarea Mult Doritei; prințesa călătorește spre ținutul prințului Într-un rădvan acoperit, În așa fel Încât să nu poată vedea lumina zilei. Doamna de companie străpunge cu un cuțit peretele caleștii, iar prințesa, transformată Într-o căprioară albă, fuge În pădure. Doamna de companie Îi ia locul prințesei. Căprioara se transformă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
postume de Iuliu Cezar Săvescu. În ceea ce privește proza, cel mai de seamă colaborator a fost Gala Galaction, care își publică aici nuvelele Viteazul Jap, Andrei Hoțul, De la noi, la Cladova, În Pădurea Cotoșmanei, Gloria Constantini, Dionis Grecoteiul, Lângă apa Vodislavei, Copca Rădvanului. Sub aspect valoric, merită amintite și schițele Calvarul florilor, Garda imperială și Fata din dafin de D. Anghel, precum și nuvela Din jurnalul unui bastard de Ion Minulescu. Au mai semnat schițe și nuvele V. Demetrius (Doctorul și Isidor Fein), Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290537_a_291866]
-
întrupează aceeași obsesie a erosului vinovat. Aici câteva personaje masculine se aruncă în iad, terorizate, fără a i se împotrivi hotărât, de demonul cărnii. Acolo ajung și Mură, și Oleana, tinerii din romantica poveste de dragoste, cu subiect sadovenian, Copca Rădvanului: ea, fiică de boier, el, țigan lăutar rob. În Soleima, eroina titulară, o cadână, este împușcată de soțul ei pentru o presupusă infidelitate, fie și numai visată. Dintre romanele lui G., două dezvoltă problematica din nuvele, în special pe cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
organic decât sub forma eresului. Oricare ar fi dimensiunile cărților sale, scriitorul nu e romancier, ci povestitor. Poet înainte de toate, ca toți sămănătoriștii epocei, scriitorul are și stilul potrivit viziunii sale poetice; sunt pagini în Moara lui Călifar, în Copca rădvanului, în De la noi, la Cladova de o mare vigoare stilistică și într-o pură limbă română. E. LOVINESCU SCRIERI: Minunea din drumul Damascului, București, 1903; Apologia unei legi și mai presus de ea a unui principiu, București, 1909; Lângă apa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]