116 matches
-
atinge,( a câtă oară?) Pe suflet, chiar în crucea dragostei. Și cântă sufletul- mi -vioară, (trist!) Se tânguie din răsărit până în seara, Într- un poem, pe scenă, că-i artist. Și iese- încercănat după cortina, iară. Dar teiul nalt și rămuros veghează, Trimite fluturi albi la geamul meu Și ei mă amețesc,( roiesc, se aliază), Dansând sub ciucurii iubiți de Dumnezeu. Un colț de răi, într- o grădină de poveste În care tu și eu rostim la unison, plângând: "A fost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
atinge,( a câtă oară?)Pe suflet, chiar în crucea dragostei.Și cântă sufletul- mi -vioară, (trist!) Se tânguie din răsărit până în seara,Într- un poem, pe scenă, că-i artist.Și iese- încercănat după cortina, iară.Dar teiul nalt și rămuros veghează,Trimite fluturi albi la geamul meuși ei mă amețesc,( roiesc, se aliază),Dansând sub ciucurii iubiți de Dumnezeu.Un colț de răi, într- o grădină de povesteîn care tu și eu rostim la unison, plângând:"A fost frumos", dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
casă sufletului meu, atins, ... XXXIII. GUTUIUL, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016. Gutuiul Deși curtea bunicii era plină de pomi fructiferi, de arbuști și flori, de legume de toate felurile, în spatele casei, înalt și rămuros, străjuia un gutui. Doar verile mi le-a amintesc din toate anotimpurile, atunci timpul stătea în loc pentru mine sau derula foarte încet ață de pe mosor. Se pare că eram foarte mică, cu câțiva ani înainte de școală, pentru că am foarte clar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
culcau curcile și găinile. Cât erau de mari, tremura gutuiul, se scuturau ușor crengile de flori, ... Citește mai mult GutuiulDeși curtea bunicii era plină de pomi fructiferi, de arbuști și flori, de legume de toate felurile, în spatele casei, înalt și rămuros, străjuia un gutui.Doar verile mi le-a amintesc din toate anotimpurile, atunci timpul stătea în loc pentru mine sau derula foarte încet ață de pe mosor. Se pare că eram foarte mică, cu câțiva ani înainte de școală, pentru că am foarte clar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
ce năpădiseră curtea se pleoștiseră, părând că ar încearca cu disperare să se lipească măcar pentru o clipă de pământ, în căutarea unui posibil strop de răcoare. Dar pământul crăpase de-atâta fierbințeală. La umbra incredibil de mică a dudului rămuros ce străjuia curtea, câteva găini roșii și pestrițe, cu aripile îndepărtate de corp și ciocurile întredeschise, picoteau. Din când în când, câte o pleoapa li se întredeschidea leneș, lăsând să se întrevadă - ca pe o mărgică de sticlă viu colorată
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
era la vreun kilometru o poiana întinsă plină cu flori și fâneață. I se spunea a Lui Toader, că aici s-a spânzurat un consătean, cu mulți ani în urmă, de l-au găsit oamenii atârnând de creanga unui fag rămuros. Aici au venit, vezi Doamne, să adune flori de iasomie și băiatul a cules așa de bine florile, până a cules-o și pe a ei. Nu prea i-a plăcut cum a fost, nici ea nu prea știa ce
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
în seamă acele scrijelituri,nici n-au mai tăiat plopul acela imens așa cum se hotărâse inițial), privind hăăăt departe înspre Reni, sau adâncurile învolburate ale Dunării, anafoarele furioase ce se împleteau și se despleteau jos la rădăcinile plopilor albi și rămuroși ce înfruntau , parcă, ca niște coarne gigantice cursul de neoprit al fluviului. Își înfășură picioarele în niște oghele colorate, apoi și le îndesă în cizmele de cauciuc mult prea mari pentru el, luă traista pregătită dinainte cu demâncare, bățul sprijinit
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
ne invitase la o plimbare duminicală în Cișmigiu. Îi făcuserăm jocul, mai mult mama. Eu, ușor ambalată de siguranța cu care se purta, abia, abia m-abțineam să nu-l taxez. Banca pe care stăteam era ocrotită de un castan rămuros din care începuseră demult să pice ghiulele. Chiar ne-amuzaserăm când una ma pocnise drept în creștet. Ne amintirăm așa cum strângeam castane toamna fie pentru școală, fie pentru casă. Mama le așeza printre hainele depozitate ca să fugărească moliile. Apoi, Arthur
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
atinge,( a câtă oară?) Pe suflet, chiar în crucea dragostei. Și cântă sufletul- mi -vioară, (trist!) Se tânguie din răsărit până în seara, Într- un poem, pe scenă, că-i artist. Și iese- încercănat după cortina, iară. Dar teiul nalt și rămuros veghează, Trimite fluturi albi la geamul meu Și ei mă amețesc,( roiesc, se aliază), Dansând sub ciucurii iubiți de Dumnezeu. Un colț de răi, într- o grădină de poveste În care tu și eu rostim la unison, plângând: "A fost
FLOARE DE TEI de DANIA BADEA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379313_a_380642]
-
și voi vă bucurați. Urmați-mă, O turme ale mele; acum vom coborî în vale. O ce gustoși sînt strugurii, care-nfloresc sub soare! Ce limpede șipotul stîncii, gonind printre nisipurile daurite! Ce reci linele adieri ale văiugii, si brațele rămuroșilor copaci! 450 Ferește-ne de soare; veniți și hai să stăm la umbră. Luvah al meu aici m-a așezat într-un tărîm încîntător și dulce, Și fructe datu-mi-a și ape-ncîntătoare, si dealuri calde și vai reci. Aici
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruț a fost dus la județ, În fața puilor de moldoveni. Așezat pe un butuc, sub stejarul cel rămuros, Stefăniță a prins a l judeca strașnic, Întrebându-l: de ce-i calcă țara? de ce ucide copii? de ce dă foc satelor? Nu se pot apuca năvălitorii de munca pământului, să nu mai fie spaimă pentru țara Moldovei? Întrebându-l, Ștefăniță Își
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
teiul plin de miros flori îmi cădeau pe creștet, Frunziș purtat de vânturi zbura pe valuri veșted. Atunci... în codrul vecinic [eu] cornu-mi las să sune, Sălbăteciuni mulțime încep să se adune, Din negrele ponoară prin valurile ierbii Cu coarne rămuroase venea în cârduri cerbii, Iar caii cei sălbateci și zimbrii zânei Dochii Întind spre apă gâtul, la cer înalță ochii... Ea asculta... deodată se repezi-n ietac... De dragă ce îmi este nu știu ce să mă fac. (sare * în brațele lui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
asta, ci se lasă numai așa în voia întîmplărei și a norocului lor, care pus în dispozițiunea unor plămîi puternice și-a unei rutine varii poate că-i și duce în genere la liman. Însă la opere poetice cu perioade rămuroase și o mare greutate de cugetări se vor arăta neapărat slăbiciunile rutinei numai și vor cere o disciplinare a acestui proces natural. 0 tecnică fundamentală are de dătorie de-a-l dezvolta după un plan. Ea, începînd de la fraze cu mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
periodologie mai întinsă, să le trateze din puntul acesta de vedere și să le citească tare. Ca culmi pentru acest scop putem să recomandăm fără îndoială pe Iphigenia și pe Fiica naturală (de Gothe), în cari împreunarea perioadelor celor mai rămuroase și mai artistic dezvoltate merge mînă-n mână cu o profunditate de cugetare și cu o formă atât de bogată în intuițiuni încît face în toată forma din artea respirărei un adevărat studiu. În urmă ar fi bine de ales astfel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei bine marcată de cronicar literar. Autoarea reconstituie aici tipologia personajului feminin în literatura română de-a lungul unui secol, de la C. Negruzzi (Doamna B.) la Camil Petrescu (Doamna T.), urmărind schimbarea de paradigmă a acestuia, în funcție de care stabilește un rămuros arbore genealogic. Astfel, Coana Chirița a lui V. Alecsandri devine în Bucureștiul lui I. L. Caragiale Veta și Zița, chera Duduca a lui N. Filimon și Duduca Mamuca a lui B. P. Hasdeu sunt surori, iar descendentele lor în secolul al
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
că-și face apariția pe scenă. . Ca toți dulgherii navali și mai ales ca toți cei care lucrează pe baleniere, el cunoștea pînă la un punct clenciurile multor meserii, legate oarecum de a lui - arta dulgheriei fiind trunchiul străvechi și rămuros, din care s-au desprins numeroasele meserii mai mult sau mai puțin legate de prelucrarea lemnului. Dar pe lîngă calitatea pomenită mai sus, dulgherul de pe Pequod se pricepea de minune la miile de reparații mecanice fără nume, de care e
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
CASA în urmă cu optzeci sau poate nouăzeci de ani, pe șesul dintre gârle se aflau ogoarele satului de pe coastă și lunca, o luncă deasă în care odinioară se goneau bourii. Șesul era străbătut doar de un drum de țară rămuros care trecea printre bălți cu rogoz și mladă și printre grâie și porumburi fără sfârșit. Pe vremea aceea s-a așezat în țarină un holtei mărunt, spânatic, durându-și casă pe măsura lui. într-un car tras de boi pòrumbi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
om strânge piept la piept... O auzi cum chiam-acuma Craiul sfatu-i înțelept! Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri, Împrejuru-ne s-adună Ale Curții mândre neamuri: Caii mării, albi ca spuma, Bouri nalți cu steme-n frunte, Cerbi cu coarne rămuroase, Ciute sprintene de munte - Și pe teiul nostru-ntreabă: Cine suntem, stau la sfaturi, Iară gazda noastră zice, Dîndu-și ramurile-n laturi: O, priviți-i cum visează Visul codrului de fagi! Amândoi ca-ntr-o poveste Ei își sunt așa
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
cum spui. Oricum, între timp, noi trebuie să vedem aici de demonii ăștia. Rapizi și eficienți, burgunzii umblau în căutare de crengi uscate, pe care le adunau într-o stivă la rădăcina copacului celui mai apropiat, un stejar bătrân și rămuros. în timp ce unul dintre ei trebăluia ca să aprindă focul, hunul fu dezbrăcat complet și țintuit la pământ de patru războinici solizi. în acel moment, cu un cuțit, Hariman îi făcu o crestătură de jur împrejur în pielea capului și, sprijinindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mângâindu-și fiecare cu mâna gâtul sau botul calului, de teamă ca nu cumva, printr-un nechezat, sau chiar printr-o mișcare bruscă, să dezvăluie dușmanilor ambuscada ce li se pregătise. Cercetașii se apropiară, dar Balamber, îngenuncheat în spatele unui carpen rămuros și plin de frunze, privea dincolo de ei, observându-l pe războinicul ce părea să-i conducă pe burgunzi: constată că era încălecat pe un magnific roib și îl găsi foarte tânăr, puțin mai mare decât un băiețandru. Ori poate era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
care e mai mult întuneric. Întuneric, lumină, greu de spus ce e, mulțumită felinarelor nici rare nici dese, nici aprinse nici stinse, cu care s-a desăvârșit electrificarea țării noastre de dincoace de Doamna Ghica. Un cireș amar, bătrân și rămuros, se apleacă ud către Iliuță. Ulița, pe jumătate pietruită, pe jumătate îngropată, lucește alb-negru, parcă-i fier, parcă-i os? Ilie o ia la picior cu găinile după el. Doamnelor și domnilor, bună seara. Vă invităm să urmăriți un nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
vegheat dintotdeauna, la ora la care deschideam ochii el se afla deja acolo, așteptîndu-mă, a făcut parte din primul meu sistem de repere. a fost un nuc cu care am dialogat întrucît mi se părea oarecum înfricoșător. era atît de rămuros și de contorsionat încît niciodată nu am reușit, de fapt, să mă urc măcar pînă la jumătatea lui. subconștientul meu a înregistrat cu siguranță acest fapt ca pe un eșec. alți copii din cartier, mai dibaci decît mine, atunci cînd
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
pustietate stearpă de colburi negre, cu o ușoară mălurire în depărtare. Caii nechezară. - Uite, colo, pe marginea pârâului, am o grădinărie, zisePascalopol, arătând cu biciușca. Nu se zărea însă nici un pârâu și nici măcar vreo salcie. Abia mai încolo, câțiva pomi rămuroși se iviră izolați la distanțe incalculabile, pierduți ca niște trunchiuri moarte pe valurile mării. O roată bizară începea sa se contureze pe cer ca un curcubeu de cenușă, și, alături de ea, un om călare pe un cal uriaș. Pascalopol părăsi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
La poftit pe scaun și pe el, și pe Aglaia. -Ședeți! Cârciumarul luă seama odăilor. Privise la venire curtea și lucrurile. Avere frumoasă! Locul întins! De la poartă până la ușă, gospodarul pavase drumul cu cărămizi. Avea și un pilc de pomi, rămuroși și tineri. Orătăniile cârâiau lingă prag: o mulțime de găini roșcate, gâște cu ciocurile late, rațe leșești, încenușate și călcând într-o parte, cu gâturile pline, grase și oloage, curcani negri-albăstrii, cu pene bătând în roșu, porumbi pe acoperiș, iar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cât au trăit părinții noștri”, ca abia în 1836 să apară cu această pretenție. Ca în fiecare caz din speța dată, părțile prezintă varii dovezi, de interes istoric astăzi fiind și „mărturia din 1784, ce este pe numele Morăreștilor”, neam rămuros la Umbrărești în perioada respectivă și de la care se revendică cu drept de stăpânire Diaconu Darie, dar și „țădula hotarnică din 1817 octomvrie 28 [...] cu spiță din dos de alegere ce au făcut bătrânului preotului cu neamurile sale din partea din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]