9,450 matches
-
și se despart, fără consecințe tragice. Epifania la care mă refeream anterior e resimțită de J.R. într-o biserică și e remarcabil dramatizată; camera se concentrează într-un ritm frenetic pe detalii (din sculpturi) care arată suferința fizică. Protagonistul se rănește sărutând un crucifix, iar sângele de pe buzele lui sugerează o temporară transformare în martir. Probabil, în sinea sa, se vede ca un martir minor al crezului romano-catolic, care, pentru el, susține această aspirație la puritatea trupească, aspirație pe care o
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
simboluri și apreciate după folosul didactic, V. Voiculescu rămîne, în esență, un vitalist, un "primitiv" prin cultivarea eresului de extracție folclorică. Cum confortul unei gîndiri dialectice cu efect implacabil pare a i se refuza, se dovedesc valabile rupturile care produc răni în spiritul dezbinat, hărăzit celor mai teribile încercări: În fundul existenței zac ca-ntr-o groapă, / Pereți de lut mă strîng și mă strivesc; Mă roade patima pe-ncetul, ca o apă, / În pînzele durerii putrezesc." (Dezlegare). Născut la 27 noiembrie
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
fotografii și am recunoscut imediat tablourile pictate de Ialomițeanu. Scăpasem cu totul din vedere că unul dintre ele îi aparținea chiar lui }uculescu; dacă mi-aș fi dat seama din vreme le-aș fi sustras din teanc, ca să nu-l rănesc pe omul orgolios, pătimaș și neobișnuit de sensibil. Așa, n-am mai avut încotro... Dar până să ajungem aici, am încercat să-i demonstrez că mă sprijineam în concluziile mele pe tot felul de investigații și analize, pe mărturii scrise
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
alături de tine în suferință îți aduce mângâiere interioară ... Suferințele lui Hristos abundă în noi, pentru că, trimise sau îngăduite de El, ele trebuie purtate cu răbdare, după asemănarea lui Hristos. Dacă uneori lovitura încercării este dificil de îndurat, privește la Hristos rănit pentru tine. Îndrăgostiții își scriu pentru a-și aminti mutual teama de a fi uitați. De aceea Iisus Hristos, Care te iubește, îți trimite încercări, El, pe Care tu L-ai uitat când ți-a fost bine. Privește! Chiar El
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Dina Georgescu ,Heautontimoroumenos" adică ,cel ce se rănește singur" este - după cum se știe, desigur - titlul unui minunat poem al lui Baudelaire. Primul vers sună astfel: ,Je suis la plaie et le couteau" (,Eu sunt rana și cuțitul"). Acest vers poate constitui motto-ul romanelor lui B. Elvin, conferindu
"Cel ce se rănește singur" by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11554_a_12879]
-
rugby, precum și compusele englezești cu -man ("om, bărbat"), de tipul tenisman - pentru care noul DOOM alege grafia adaptată tenismen (pl. tenismeni). Aici orice soluție este imperfectă și tranzitorie; orice alegere, chiar bazată pe o serie de argumentări lingvistice, riscă să rănească sensibilitatea fonetică, grafică, morfologică sau semantică a unei părți a cititorilor; e totuși clar că o alegere (sau câteva variante admise) trebuie să existe. Mulți vorbitori culți, care se străduiesc să respecte indicația din vechiul DOOM folosind (împotriva tendințelor morfosintactice
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
la Nicolaev (lîngă Odessa), Hasdeu consemnează sumar în jurnal: "Cearta cu Mayendorf și provocarea la duel. Preparative. Cearta cu Domaradzki și provocarea la duel. Cearta cu Bernadski, provocarea la duel și scuzele lui". "șHasdeuț se bate în duel și e rănit", comentează G. Călinescu.24 Dar îi și rănește pe alții. Baronul Mayendorf, protectorul tînărului Hasdeu, era "căpitan de cavalerie, instructor de frunte și maestru în duel." " Se spunea că era unul din cei dintîi ochitori din întregul imperiu - notează Hasdeu
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
jurnal: "Cearta cu Mayendorf și provocarea la duel. Preparative. Cearta cu Domaradzki și provocarea la duel. Cearta cu Bernadski, provocarea la duel și scuzele lui". "șHasdeuț se bate în duel și e rănit", comentează G. Călinescu.24 Dar îi și rănește pe alții. Baronul Mayendorf, protectorul tînărului Hasdeu, era "căpitan de cavalerie, instructor de frunte și maestru în duel." " Se spunea că era unul din cei dintîi ochitori din întregul imperiu - notează Hasdeu în jurnal. Se zicea de dînsul că era
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
se vede că-mi sosise veleatul și, ca atare, murind ucis în duel, în regiment rămînea despre mine amintirea unui erou, dacă nu a unui nebun. Întîmplător... dacă scap, eram egalul lui Mayendorf, iar dacă s-ar brodi ca să-l rănesc, sau să cadă el victima glontelui meu, îi luam locul, ș-atunci puteam să mă impun tuturor celor care-și băteau joc de mine." Hasdeu îl insultă pe prietenul său mai bătrîn și apoi tot el îl provoacă la duel
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
se stabilesc condițiile (de tipul "Mayendorf era insultatul, trebuia să ochească primul"), Hasdeu compune o scrisoare testamentară (probabil că și Mayendorf), se măsoară distanța ("zece pași") etc. Paradoxal, din cauza emoției, Mayendorf nu nimerește ținta, iar Hasdeu - fără să ochească - își rănește grav adversarul. După tot ce s-a întîmplat, rănitul îi strînge cavalerește mîna lui Hasdeu, spunîndu-i: "Ești un brav și sînt mîndru de prietenia ta." În urma acestui duel, statutul tînărului Hasdeu în rîndul tovarășilor din escadron s-a modificat radical
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
etico-estetic esențial. Mulți dintre eroii lui își demonstrează virilitatea sau își definesc simțul onoarei prin duel. În piesa Mioara, Radu Vălimăreanu apără onoarea iubitei luptîndu-se în duel cu "craiul" spadasin Garnowski. Lupta are loc cu pistoale și Radu este grav rănit, pierzîndu-și un ochi. În Act venețian, Cellino îl provoacă la duel pe Contele Pietro Gralla. Fiind nobil, se pune în discuție dacă acesta să accepte provocarea luptînd cu mîna stîngă sau să fie reprezentat în duel de servitorul său. Este
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
în discuție dacă acesta să accepte provocarea luptînd cu mîna stîngă sau să fie reprezentat în duel de servitorul său. Este aleasă a doua soluție. Duelul are loc pe scenă și contele, care arbitrează, oprește lupta cînd Cellino este ușor rănit. Gelu Ruscanu, din Jocul ielelor, vorbește despre duel și se joacă cu o floretă în biroul său, pe peretele căruia este amenajată "o panoplie de scrimă: măști, florete, mănuși". Pentru Andrei Pietraru, din piesa Suflete tari, duelul nu este numai
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
duelului. Bazîndu-se pe prevederile Codului de onoare și pe conținutul procesului-verbal întocmit de cei patru martori, membrii juriului conduși de un "kneaz" (aristocrați aparținînd unui fel de ordin secret) decid să-l "descalifice" pe Andrei Pietraru. Nu pentru că l-a rănit grav pe prințul Bazil Șerban, ci pentru că a făcut-o încălcînd regulile stricte ale duelului. "|sta nu e duel, e asasinat", spune un membru al juriului. Scena nu face parte propriu-zis din economia piesei, fiind o inserție inutilă. Se pare
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
mișcare de repulsie sau, cel puțin, de un dispreț frigid? Văzând-o că se lungește pe pat și-i desface brațele, Vasia își spuse că era mai dispusă decât crezuse el să-i primească mângâierile. De teamă să n-o rănească cu bruschețea sa, a vrut să verifice dorința care-l stăpânea. Dar, când a simțit contactul dintre trupurile lor, lipite unul de altul de căldură și de umezeală, și-a pierdut capul și nu s-a mai gândit decât cum
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
în contact cu Gestapoul pentru a-i salva pe dizidenți; dintr-o ambasadă din Paris a țării X, Y, trimite o telegramă cifrată, intervenind pentru un poet ostracizat. La Festivalul Tineretului de la Helsinki, văzând că o balerină germană a fost rănită cu o sticlă zvârlită pe scenă, în timpul spectacolului, scrie poemul plin de mânie Comunismul mucos. Auzind versurile acestea, doi dintre naziștii sus-puși sunt cuprinși de admirație administrativă, iar gestapovistul cade pe gânduri și spune: "M-da... Poeții care vin la
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
poftele rele și toate patimile urâte și potrivnice firii 17. Caracterul patologic și patogen al desfrânării apare destul de evident, putând astfel să înțelegem de ce Sfinții Părinți o numesc adeseori boală și văd în ea o formă de nebunie. Bolnavă și rănită de săgeata poftei desfrânate este inima care vede pentru a se învăpăia de 8 Sorin Cosma, Cumpătarea în etica filozofică antică și morală creștină. O încercare de sofrologie creștină, Edit. Helicon, 1999, pp. 213, 218. 9 Dicționarul explicativ al limbii
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
socotită ca pricină a păcatului desfrânării. În această privință, Sfântul Marcu Ascetul arată că sufletul cuprins de lene se lipește cu ușurință de tot ceea ce vede, cugetă sau aude: De pildă, de va vedea frumusețe de femeie, îndată se va răni de pofta trupească 96. La rândul său, Sfântul Ioan Gură de Aur ne oferă și el câteva detalii de ordin duhovnicesc: ...boala aceasta (desfrânarea - n.n.) nu vine de la ținuta trupului în genere, sau de la frumusețea feței, ci numai de la un
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
franceză. În 1839, fiind la Petersburg, marchizul de Custine scria următoarele: "În Rusia, duelul este un lucru grav, cu atît mai grav cu cît în loc să se potrivească, ca la noi șîn Franțaț, cu moravurile împotriva legilor, nu face decît să rănească ideile admise de această națiune, mai mult orientală decît cavalerească. Duelul este ilegal, ca peste tot, dar spre deosebire de alte părți, nu se bucură nici de sprijinul opiniei publice".18 Probabil că, în ceea ce privește populația simplă, Custine avea dreptate, dar cert este
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
cască de piele și ochelari, călărind șaua unei motociclete, dar cu picioarele pe pământ. „Unchiul meu Karl“, m-a informat Magdalena. „Odată, amețit de băutură și trecând peste lacul Ossiach a fost cât pe-aci să se înece. S-a rănit rău; altădată s-a rănit la baza craniului și iar altadată la bazin, și, în plus, a mai făcut și o comoție cerebrală. A patra oară n-a mai supraviețuit.“ Și a vârât fotografia înapoi în buzunar. „Pentru informarea dumneavoastră
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
călărind șaua unei motociclete, dar cu picioarele pe pământ. „Unchiul meu Karl“, m-a informat Magdalena. „Odată, amețit de băutură și trecând peste lacul Ossiach a fost cât pe-aci să se înece. S-a rănit rău; altădată s-a rănit la baza craniului și iar altadată la bazin, și, în plus, a mai făcut și o comoție cerebrală. A patra oară n-a mai supraviețuit.“ Și a vârât fotografia înapoi în buzunar. „Pentru informarea dumneavoastră, e bine să știți că
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
reporterului Adevărului românii aflați ilegal la muncă în Spania care au ajuns pe paturile spitalelor din Madrid. Ei mulțumesc lui Dumnezeu nu că au pierdut trenul în dimineața de joi, ci că s-au aflat în el, că au fost răniți și mutilați. De ce? Pentru că autoritățile spaniole le-au pus la capul patului de suferință documentele de rezidență în Spania. Acești amărîți pot rămîne acum liniștiți să culeagă roșii și căpșuni, nu îi mai poate sili nimeni să se întoarcă la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
Alexandru LUNGU Floare de cenușă un arbore de zgură pe depărtarea focurilor de odinioară desfrunzește farmecele lumii nici o apă nu mai oglindește flăcări nestinse și căderi în timpul subjugat uitării floare de cenușă e arsura ce-mi rănește palma dreaptă Greier rănit prin frunzarul înserărilor târzii se-aud foindu-și îndelung însingurarea fiecărei nopți poartă stigmatul unui greiere rănit Ochiul uitării prin volbura nopții pe înclinarea frunzei pe foșnirea pierdută păsări letargice coboară orbește în arborele tăinuitor fiecare
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
Alexandru LUNGU Floare de cenușă un arbore de zgură pe depărtarea focurilor de odinioară desfrunzește farmecele lumii nici o apă nu mai oglindește flăcări nestinse și căderi în timpul subjugat uitării floare de cenușă e arsura ce-mi rănește palma dreaptă Greier rănit prin frunzarul înserărilor târzii se-aud foindu-și îndelung însingurarea fiecărei nopți poartă stigmatul unui greiere rănit Ochiul uitării prin volbura nopții pe înclinarea frunzei pe foșnirea pierdută păsări letargice coboară orbește în arborele tăinuitor fiecare pasăre pe frunza sa
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
nici o apă nu mai oglindește flăcări nestinse și căderi în timpul subjugat uitării floare de cenușă e arsura ce-mi rănește palma dreaptă Greier rănit prin frunzarul înserărilor târzii se-aud foindu-și îndelung însingurarea fiecărei nopți poartă stigmatul unui greiere rănit Ochiul uitării prin volbura nopții pe înclinarea frunzei pe foșnirea pierdută păsări letargice coboară orbește în arborele tăinuitor fiecare pasăre pe frunza sa se duce oul rămâne în ochiul uitării Diamant fără granițe de pe creasta bucegilor nostalgia se-așterne pe
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
văzduh. Prudență Scrînciobul șesului galben necontenit rotindu-se gol pînă la exasperare în străfundul privirii tale o rezervă de aer montan. Scufița Roșie în spațiul care curge aidoma unui rîu prin pădure și lupul nu se-ntreabă doar te-ntreabă rănindu-se de spinii basmului: "O, Scufița Roșie cum îți înfrîngi privirea nespus de albastră arzătoare ca un acid cum faci rost de ipocrizia desăvîrșită a pietrelor drumului și la urma urmei de-un suflet atît de parfumat?" așa grăiește lupul
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]