61 matches
-
Musophagidae Turaci Corythaeola cristata (III GH) Turacul uriaș Crinifer pișcător (III GH) Turacul sur Musophaga porphyreolopha (ÎI) = 408 Turacul crestat Musophaga violacea (III GH) Turacul violet Tauraco spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A) Turac Tauraco bannermani (ÎI) STRIGIFORMES Răpitoare nocturne STRIGIFORMES spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A) Răpitoare nocturne Tytonidae Strigă Tyto albă (ÎI) Strigă Tyto soumagnei (I) Strigidae Răpitoare nocturne Aegolius funereus (ÎI) Minunița Asio flammeus (ÎI) Ciuful de câmpie Asio otus (ÎI) Ciuful de pădure
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
GH) Turacul violet Tauraco spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A) Turac Tauraco bannermani (ÎI) STRIGIFORMES Răpitoare nocturne STRIGIFORMES spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A) Răpitoare nocturne Tytonidae Strigă Tyto albă (ÎI) Strigă Tyto soumagnei (I) Strigidae Răpitoare nocturne Aegolius funereus (ÎI) Minunița Asio flammeus (ÎI) Ciuful de câmpie Asio otus (ÎI) Ciuful de pădure Athene blewitti (I) Athene noctua (ÎI) Cucuveaua Bubo bubo (ÎI) Bufnita Glaucidium passerinum (ÎI) Ciuvică Mimizuku gurneyi (I) = 409 Ninox novaeseelandiae undulata (I
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
În cârduri mari ei atacă viile, cireșii și alte plante de cultură. O mare parte dintre ei migrează toamna. Cioara neagră și-a mărit considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
br> Din maniferele ce-și duc viața mai ales în zona de stepă, rozătoarele sunt cele mai numeroase. Acestea sunt reprezentate prin: popândau, hârciog, șoarece de câmp, șoarece de stepă, iepure de câmp. Dintre păsări întâlnim: turturele, potârnichi, iar dintre răpitoare: uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. Localitatea Dudești, aflată în partea de mijloc a comunei Dudești este străbătuta de la N-V la S-E de calea ferată Făurei-Constanța (cale ferată dublă electrificată) cu stație în gara Dudești. De la N-E la
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
-se cu mușchi și licheni- plantele specifice tundrei. Odată cu sosirea perioadei de dezgheț, tundra este populată de păsările acvatice sosite din țările calde: rate, giste, lebede, pescăruși, cufundari, nagiti, cocori etc. Apariția în tundra a păsărilor călătoare atrage și anumite răpitoare înaripate: vulturi, șoimi, șorecari. Deopotrivă cu păsările călătoare, întâlnim și păsări sedentare, adaptate la condițiile aspre ale mediului. Erbivorele sunt reprezentate de iepure, ren, leming, care, la rândul lor, servesc drept pradă carnivorelor - vulpea, bufnita polara, hermina, lupul.
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
Phasianus colchicus), prepelița (Coturnix coturnix) și potârnichea (Perdix perdix). Avifauna este reprezentată de o serie de păsări răpitoare, mai ales care se hrănesc cu rozătoare precum: vânturelul roșu ( Falco tinnunculus), șoimul rândunelelor ( Falco subbuteo), uliul porumbar și uliul păsărar. Dintre răpitoare de noapte: cucuveaua (Athene noctua), ciuful de pădure ( Asio otus) etc. Dintre mamifere putem aminti căprioara ( Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea ( Canis vulpes), iepurele de câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și pășuni sunt
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
fie grohotișurile. În Suhard trăiesc numeroase specii de animale caracteristice atît zonei alpine, dar mai ales pădurilor de rășinoase. Dintre mamifere — unele de importanță cinegetică — amintim: ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus montanus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa); dintre răpitoare mai importante sînt: rîsul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), jderul (Martes martes). Păsările sînt reprezentate de specii că: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tctrix), destul de rar întîlnit ș.a.; răpitoarele sînt reprezentate prin acvile
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
decât a omului și musculatură dezvoltată, fiind capabil să sară la o înălțime de până la doi metri cu 50 kg de carne în dinți. Tigrii se hrănesc îndeosebi cu copitate, dar pot vâna și maimuțe, păsări, pești și chiar alte răpitoare, ca lupii, leoparzii și crocodilii. Au un comportament solitar și veghează în singurătate teritorii de până la 1.000 km²; acestea pot cuprinde diferite landșafturi: la sud păduri tropicale și savane, iar la nord semideșerturi și taiga. Sunt recunoscute 9 subspecii
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni și 82 specii de pești. În a doua ediție a Cărții Roșii sunt înscrise 16 specii de mamifere, 39 de specii de păsări, mai vulnerabile și periclitate cele răpitoare , 8 reptile, 1 amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște. În pădurile Moldovei se pot distinge unele specii de animale ca: "căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul" sau pisica sălbatică și specii de păsări ca
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
suprafață de 1.900 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală (pășuni, stepe, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj, răpitoare și berze pentru iernat. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări cu specii de: acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), bufniță ("Bubo bubo"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de
Deniz Tepe (sit SPA) () [Corola-website/Science/330212_a_331541]
-
sunt adaptate definitiv în apele dulci, ca păstrăvii. Salmonidele sunt în majoritate pești migratori, care cresc și se maturează în mări, iar pentru reproducere pătrund în apele dulci. Unele specii se hrănesc cu plancton și nevertebrate bentonice, în timp ce altele sunt răpitoare hrănindu-se cu alte specii de pești. Importanța lor economică este foarte mare. Salmonidele au o carne roșcată fără oase, foarte gustoasă și de aceea sunt foarte mult pescuite și crescute în mod artificial. Forme fosile sunt cunoscute din cretacicul
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]