1,687 matches
-
Requiem, după care Capitlul Catedral și asistența vor coborî în criptă, unde se vor rosti rugăciuni specifice pentru episcopii și canonicii înmormântați în acest loc. În 4 noiembrie, de la ora 7,15, în catedrala episcopală se oficiază o liturghie pentru răposatul episcop Augustin Pacha, cu prilejul comemorării a 49 de ani de la deces. În 6 noiembrie, de la ora 7,15, în același lăcaș de cult, episcopul Martin Roos va oficia un Requiem pentru Î.P.S. Adalbert Boros, arhiepiscop, decedat în anul
Agenda2003-44-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281653_a_282982]
-
nr. 1 a fost prelungit, fiind de lunea până vinerea între orele 8,30 - 18,30, iar sâmbăta, între 9 și 13. ( E. C.) Requiem În data de 10 decembrie, în Catedrala romano-catolică din Timișoara s-a celebrat un requiem pentru răposatul Hubertus Gollnick, reprezentant al Asociației „Caritas“ din Dieceza de Essen (Germania), care a desfășurat o remarcabilă activitate social-caritativă în municipiul nostru, a fondat organizația „Hilfe für Rumänien“ și a fost distins cu titlul „Cetățean de onoare al municipiului Timișoara“. ( L.
Agenda2004-50-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283162_a_284491]
-
ajuns la destinatar, iar în momentul de față manuscrisul se află în arhiva de la Yad Vashem „sub cheie”. Expresia „sub cheie” am preluat-o de la Teșu Solomovici, dintr-un text al acestuia care confirmă existența și soarta „Memoriilor” lui Filderman. Răposatul Jean Ancel, cât era el de dedicat Holocaustului, nu a avut voie să consulte acest document. A avut onestitatea să i se plângă colegului său Gheorghe Buzatu pentru acest afront. Eu am aflat prima oară de aceste Memorii pe la începutul
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
dimensiuni, cahle de sobă, farfurii, ulcioare, unelte de secol XVI, obiecte de bronz, un denar emis de Rudolf II, precum și un cimitir medieval timpuriu cu foarte multe oseminte care prezintă urme de ardere, conducându-i pe cercetători la concluzia că răposații au avut parte de un sfârșit violent, pesemne într-un incendiu. din presa vremii acum... 100 ani „Lățimea tifusului în Arad. De câteva zile s-a ivit la Arad tifusul epidemic. Zi de zi se sporesc cazuri suspecte de îmbolnăvire
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
despărțirea de Ion Cristoiu, despărțire amiabilă, proprietarul COTIDIANULUI a încredințat ziarul pe care l-a înființat în 1991, cu gîndul de a face în România o gazetărie cu alura occidentală, unui alt Ion - Diaconescu, fondatorul și el al unui ziar, răposatul cotidian popular OGLINDĂ, al cărui director a fost. Ziarul pomenit, un soi de cărticica de dimensiunile fascicolelor din colecția celor cincisprezece lei în care apăreau între războaie Aventurile submarinului Dox, a sucombat din lipsă de cititori. Ion Diaconescu, noul director
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
ca scriitor, despre el, și, dacă îi permit să scrie despre asta în ziarul local. Cum să nu! făcusem oarecum amețit de burbonul băut, - și atunci îmi adusesem pe loc aminte cum îl întrebasem eu însumi mai de mult pe răposatul Titus Popovici (care, într-adevăr, îl cunoscuse personal la Havana pe liderul castrist) și îi relatasem jurnalistului că, dînd mîna cu Fidel (așa îmi spusese Titus) mi se păruse că are o mînă feminină, moale!... Detaliu potrivit unui tiran. În
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
istoria și stările actuale de fapt, nu bat toba de tinichea a patriotismulu Esența populismului la români În editorialul său din EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu scria la începtul săptămînii trecute despre politicienii morți din România. El nu se referă la răposați, ci la politicienii care vii fiind își pregătesc moartea politică ignorînd problemele reale ale României, cele ale aderării la Uniunea Europeană, pentru a se complace în băltirea în certuri electoraliste lipsite de orizont. După știința Cronicarului, e prima oară cînd un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
Rivoli, scrîntindu-mi glezna. De astădată, calculasem bine săritura și nu pățisem nimic, revenind pe trotuarul, istoric, al acelei artere ilustre ce poartă numele celei dintîi bătălii din tinerețea lui Napoleon, cu mult înainte de a fi ajuns împărat. "Mare greșeală!" - făcea răposatul meu profesor de istorie, domnul Dobrică, Dumnezeu să-l ierte, mare republican!, și care pretindea că, o dată, fusese prezent, în vis, la urcarea pe eșafod a Mariei Antoaneta, cea care îi zicea poporului "să mănînce cozonac, dacă nu are pîine
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
text va fi luat de bază? Ediția de autor a optat pentru a doua versiune, spre regretul celor ce au argumente în favoarea primei variante, mai plină de verva, măi incitantă. Este întocmai situația Istoriei literaturii, pusă în pagina nouă de răposatul Alexandru Piru într-o formă mult secătuita de savoarea și spontaneitățile ce treziseră din somnolenta opinia publică în 1941. Toată arhitectură ediției este afectată de un balast documentar care ar fi trebuit să intre la note. Asupra romanelor, Călinescu n-
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
în mintea mea, un concurs, despre care presupun că se organizează tocmai ca să facă loc celui mai bun, pornește de la o cinste inițială. Fac aici o paranteză: Am avut de-a face, pînă în ^89, cu sistemul de pile al răposatului regim, sistem care avea și un merit. Dacă te prezentai la un concurs unde locul era ocupat dinainte, ți se spunea să nu te aștepți să cîștigi. Erau totuși persoane care, din naivitate sau pentru că voiau să-și încerce șansă
Cinstea concursurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17927_a_19252]
-
prosperă în numele libertății. Există în această lume o înaintare sub semnul binelui. Ardelenii nu erau neîncrezători în Lumea de mâine: "Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Easte om bun: a invatat multă carte și cântă mai frumos chiar decât răposatul tatăl său. Și întotdeauna vorbește cumpănit, ca și cum ar citi dintr-o carte. (s.n.)5) Așa intra în lume eroii lui Slavici. Citim primele fraze din Pădureanca sau din Moară cu noroc, din Gură satului, din O viață pierdută și descoperim
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
face să-i citești cartea de memorii în sila, împins înainte doar de speranță că vei da până la urmă și de o dezvăluire senzațională. Asemenea dezvăluiri însă nu există. Singură consolare o constituie unele greșeli de exprimare amuzante, de genul "răposatul Zaharia Stancu mai trăia". Mihai Beniuc, Sub patru dictaturi, memorii (1940-1975), ediție îngrijita de Ion Cristoiu și Mircea Suciu, prefață de Ion Cristoiu, București, Ed. "Ion Cristoiu", 1999. 416 pag., 85 000 lei.
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
spațiul nostru existențial. Pe cît de diferiți parem a fi, și sîntem, iată omenirea intrată pe făgașul omogenizării (conservîndu-se, firește, specificul național - sîmburele, miezul-prim al fiecărui popor). Dar să nu uităm că, pînă mai ieri, alaltăieri, globalizarea de astăzi, în răposatul regim, echivala cu un cuvînt damnat, aducător de rele și de vrăjmășie între oameni, răsplătit fiind cu procese draconice și sentințe numărînd ani grei de deportare (a se cîți: domiciliu forțat) și chiar detenție. Cuvîntul incriminat numără treisprezece litere/sunete
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
din care au plecat și să fie împăcate cu această situație, rudele celor comemorați trebuie să le împartă pomeni și să respecte tradițiile familiei. Ofrandele se dăruiesc săracilor și străinilor Din vremuri imemoriale, se crede că la sărbătoarea moșilor cei răposați așteaptă să primească ofrande și, dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposații rămân supărați. În lumea satelor, dar și în mediul urban, ofrandele se împart mai ales săracilor și străinilor, dar nu este încurajat schimbul de pomeni între
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
trebuie să le împartă pomeni și să respecte tradițiile familiei. Ofrandele se dăruiesc săracilor și străinilor Din vremuri imemoriale, se crede că la sărbătoarea moșilor cei răposați așteaptă să primească ofrande și, dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposații rămân supărați. În lumea satelor, dar și în mediul urban, ofrandele se împart mai ales săracilor și străinilor, dar nu este încurajat schimbul de pomeni între rude. Se împarte mâncare caldă, „aburel" Prin tradiție, se spune că este bine ca
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
Selim să fie locțiitorul sultanatului, pe durata expediției. În timp ce Hurrem își face planuri, în ceea ce privește viitorul fiilor săi, Suleyman hotărăște să-i lase tronul, în grijă, Prințului Mustafa. Acesta este foarte fericit, mai ales că, între timp, soția sa, Mihrunnisa, fiica răposatului amiral Hizir Hayreddin, i-a dăruit un fiu. Când Mustafa, sfătuitorul Prințului Baiazid, la ordinul Sultanei Hurrem, vrea să o alunge pe Sultana Huricihan din seraiul prințului, aceasta își negociază șederea, dezvăluind un mare secret, menit să ajungă la urechile
SULEYMAN MAGNIFICUL: Mihrimah vrea să divorțeze de Pașa Rustem by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24018_a_25343]
-
mea care își fac seppuku comunicațional și trântesc cu cuvintele antiguvernamentale în baltă propagandistica la mine pe wall. Și uite așa mai frigem niște purceluși antiguvernamentali la proțap și le dam block și mai bem o bere în cinstea sufletelor răposaților care nu mai este. În seara asta era unul care acum era reporter la Gândul, iar înainte fusese la Hotnews, si care făcea clăbuci cu spume la mine pe pagină. Ce plăcere să-l execut electric! Câtă îndemânare am să
Palada, în război cu B1 Tv: "Noi culmi ale abjecției" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21774_a_23099]
-
adevărat în cultul personalității de la noi, dar au fost selectate de presa străină, mai ales franțuzească. Din faptul sau circumstanțele semnificative ale morții s-au născut, prin 1990-1991, Împușcatul (grabnic Împușcatul, primul Împușcat, Abuziv împuscatul, Împuscatul cu Zile), Ciuruitul, Doborîtul, Răposatul, Decedatul, Defunctul, Mătrășitul, Accidentatul de la Tîrgoviște etc. Au apărut clișee noi, ironic favorabile - Regretatul, Binefăcătorul, Martiru' Neamului - sau combinații (comice, uneori chiar oximoronice) între vechiul clișeul omagial și eticheta nouă: Cel Mai Împușcat Fiu al neamului (1992), multilateral ciuruitul (1994
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
favorabile - Regretatul, Binefăcătorul, Martiru' Neamului - sau combinații (comice, uneori chiar oximoronice) între vechiul clișeul omagial și eticheta nouă: Cel Mai Împușcat Fiu al neamului (1992), multilateral ciuruitul (1994), sau între două clișee noi: Regretatul odios (1991), Odiosul împușcat (1993), Odiosul Răposat (1992). Spre sfîrșitul deceniului, se revine în genere la evocarea neutră, prin nume, dar rămîn în uz cîteva din formele citate - "împușcatul, "speriat de pagube", a dat dispoziție..." (România liberă = RL 1896, 1996, 5) - "pe vremea Ciuruitului" (Luceafărul 14, 2000
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
funebră, Chopin. Fără discursuri. Fără lacrimi. Fără amintiri. Rude, nu sînt... Prieteni doar. Mulți activiști bătrîni de aceeași generație, cu brasarde roșii. Solemni, simpli, muncitori care își găsesc acum un rost, o treabă a lor, de pensionari agitîndu-se... Activiștii generației răposatului. Coroane funerare din toate părțile, și de la centru. În timp ce banda de magnetofon se desfășoară, tînguitoare, îmi aduc aminte de două lucruri, privind sicriul mic ca de copilaș în care Belu, micșorat, surîde. Nu ironic. Surîde, cum n-a surîs el
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
fusese doar "o pierdere de timp". Ne-o făcuse... Încremenisem înaintea cuptorului ce duduia primind dedesubt un jet puternic de păcură care ațîță vîlvătaia... În roman, săvîrșind sacrilegiul, am arătat ce văzusem cînd mecanicul șef, crezîndu-mă un neam de-al răposatului, mă invită să mă uit prin fanta ce o deschise acționînd un capac... Pot să repet astăzi, în anul nostru 2000 că, o secundă, cel mult două, sub impulsul flăcărilor ațîțate, Belu se ridică brusc pe șezut, ca și cînd
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
cerîndu-i s-o ajute în prelungirea achitării lefii decedatului. Eminescu s-a interesat și îi comunică opinia că doleanța ei n-are șanse de împlinire. "Sfatul ce ți-l pot da e că acum liberalii avînd majoritatea în Cameră și răposatul fiind toată viața liberal, deși de-o pronunțată moderațiune, amicii săi politici trebuie rugați a lucra pentru ca să ți se reguleze o pensie viageră de înălțimea lefii chiar". De acum încolo, pînă tîrziu în 1883, (ultima scrisoare a lui Eminescu, potrivit
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
fund devenind hrană pentru viitoarele generații... Bărbatul-pește împuținat care se întoarce pe canalul îngust căutându-și femela... Vânătoarea frenetică de somoni a urșilor grizzli... Din ei se face cel mai bun îngrășământ chimic. Fraza aceasta, subliniată, a fost cenzurată de răposatul V.N., slujbaș superior al partidului, pus la cenzură. Deunăzi, în aprilie a.c., i-am văzut mormântul la Belu, din întâmplare... În loc să mă reculeg ca în memoria oricărui confrate, mie îmi țâșnește brusc în cap fraza cenzurată, prin care terminam un
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
lui colosal, vorba aceea avea s-o arunce, prin șaizeci-șaptezeci, Fănuș Neagu, aflându-ne amândoi în redacția Gazetei literare. Pe ușa albă, frumos lucrată, a redacției din Ana Ipătescu, tocmai intra "cu mersul lui mărunt de curvă" - cum spunea H.L., răposatul, - Eugen Simion. La vederea lui, Fănuș, care avea ce avea cu el, strigase, nu cu răutate, ci pe tonul voios, hazliu, al privitorului de pe ulița de la țară: "Uite-l pe țucălarul lui Preda!" Cuvântul m-a șocat, și nu-l
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
și făcuse din România literară în puținul timp în care a condus-o, o slujitoare prea plecată a regimului. Despre realismul-socialist a revorbit, înainte de Ceaușescu, revista d-lui Breban, într-o dezbatere pe tema trecutului în care temerile scriitorilor cu privire la răposatul curent literar de inspirație sovietică erau calmate cu argumentul că nimic nu trebuie respins global, că erau și lucruri bune în realismul-socialist. Lăsîndu-l pe dl Breban în plata propriei conștiințe, aș prefera să mă refer la rezistența pe care breasla
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]