2,609 matches
-
volumul Frunze (1961), din care citez patru versuri provocatoare: Sunt, poate, desfăcut, sunt, poate, ostenit, Câlcând pe aripi și pe punți de iască? Nu! Insul meu se cere însutit. Dați-i răgazul să renască." Acest început de mileniu e o "răscruce" în receptarea operei argheziene, simt că se pregătește un nou început, unul fecund. Starea de oboseală a postumității, impresia că opera zace "desfăcută" în părțile componente, ca în fața unei expertize ce așteaptă un verdict - aceste situații de impas pot fi
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
încălcări ale principiilor de cugetare slobodă, de indulgență față de alte păreri, de respectare a drepturilor omului - abateri prin care Rusia și lagărul socialist formau un obstacol în calea păcii și a progresului - scriitorul francez a continuat în anumite clipe de răscruce să aprobe brutalitatea și inechitatea taberei din stânga, să închidă ochii în fața ororilor. În viziunea lui devenită mecanicistă acuza America și Europa de Vest că sunt înțepenite în conservatorism. El se delimita orgolios și irecuperabil, nevoind să se compromită ca aliat al reacțiunii
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
Intuitiv, autorul apelează la sprijinul realiilor cu valoare de simbol (sîngele, pădurea, împlinirea, rodul). Buna-i credință îndurerată (factor tradițional) care constituie filamentul incandescent al discursului optează pentru o naturalețe moralizată, sapiențială: “amintirea cu clopoței nu prinde gîndul/ bună dimineața răscruce rea// unde-i dîra de sînge ce fericise/ obrazul imaculat al zăpezilor?/ cine și-a pierdut moartea/ să și-o răscumpere/ altfel nu poate viețui// arborii de sticlă nu alcătuiesc o pădure/ tăcerea se ascunde în nisip -/ în zare se
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
pe care cu un gest elegant și sigur l-ai aruncat în râu cât de repede s-a dus dracului ascunzându-se sub bolovani dimineața are muchii tăioase noaptea are muchii tăioase visul are muchii tăioase să te-ntorci în răscrucea de unde aurie se vedea vârsta de-acum e timpul să pornești să ridici lespedea sub care fără glas vorbesc mii de chipuri ce-ți seamănă prea bine lacătele sunt ruginite și grele nu te ostenești inima are muchii tăioase răsucite
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
om și stea cu fătul timpului în pântec ritual în zori auzi duelul cu mine femeie în tine etern doar viciul scânteie eu lunec alb pe drumuri curate târându-mi crucea uscată în spate merg ca un pustnic fără lanternă răscrucile mor neîntrebate picură-n mine poezia eternă mânjită cu sângele: g. istrate
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
vor fierbe? Și dacă se pierde? Se va pierde? Cai înhămați la carul ce mă duce Cai înhămați la carul ce mă duce în straie negre și cu vizitiu, opriți-vă ca și cum aș fi viu să zvârlu bani la fiece răscruce. De-atâtea ploi copacii nu-i mai știu. - Ștergar cu flori să-mi dați să mă usuce. Cai înhămați la carul ce mă duce în straie negre și cu vizitiu. Țărâna grea grumazul să-mi apuce - îmbrățișarea mamei cu-al
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
și faima voastră cu modelul și antimodelul vostru cu țipătul asurzitor al ferestrei cu mobila stil și umorul ei sec cu cîntecul vostru sterp cu oglinda voastră păroasă cu norul prelins în farfurii cu geamătul învăluit în plante aromate cu răscrucea voastră care sughiță aidoma unui motor cu ceața densă a glasului vostru gata de zbor. În memoria pisicuței Clopoțel Clopoțel - o mică ființă reală în filmul de animație-al cerului ai sunat atît de-argintiu să te trezești din visul
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/9352_a_10677]
-
se împotriveau norilor cu țipătul lor pictural conectată la umbrele albe contemplam necuprinsul și copacii dansau până în pânzele cerului umpleau magice spații nu m-ar fi mirat să-și întoarcă fața spre mine strigându-mă pe numele mic Trecere La răscruce de drum te întâlnești cu Necunoscutul chiar și propriul tău chip împrumută căutătura străinului neclintit aștepți să ți se arate un semn bunăoară o tresărire o rază dinspre Casiopeea câte glasuri se frâng izbite de vânt da, vântul, da, secera
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
zi, de secerat - în Olteț m-au botezat, - Să cresc ^nalt și luminat Mi-au dat prune cu păsat. Să nu uit, când am plecat, - Viesparița m-a pișcat!... Parcă plângea o Icoană Lângă fântâna din sat; Cânta pasărea-n răscruce De își făcea lumea cruce! O plutire Nenumărate au fost Paharele cu vin, - Stelele căzute în marea vieții mele!... Totul, - O plutire... Și un același chin: Ne naștem, Iar murim... Și iar ne credem Stele. Marele Nimic Aseară, - a venit
Poezie by Nicolae Sinești () [Corola-journal/Imaginative/9821_a_11146]
-
Lapte și miere de JEAN MATTERN Definit la răscrucea dintre istoriile personale și istoria mare, omul nu aparține În Întregime lui Însuși la fel cum nu poate fi pe deplin absorbit de contextul În care se află. El ființează astfel fie sub semnul unei calme Împăcări Între trecut și
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
Cântăreților) la sfârșitul secolului al XIX-lea. Schimbul cultural dintre America și Marea Britanie în domeniul muzicii populare a avut un efect major în ce privește stilul gospel. În timpul secolului al XIX-lea muzica creștină se confruntă cu o problemă devenită moment de răscruce în istoria muzicii moderne și anume retorica și avangardismul artei muzicale creștine ce are legături cu muzica profană, fapt ce demonstrează și mai mult toleranța creștinismului față de muzica seculară. Fisura dintre limbajul specific al muzicii de concert și cel al
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
își are începutul de la actele domnești semnate de voievodul Țării Moldovei Alexandru cel Bun, printre care și un tratat comercial, încheiat la 8 octombrie 1408 cu negustori din Lvov”. Autoarea punctează realitatea că domnitorul român și-a întemeiat cetatea la răscrucea vestitelor drumuri comerciale, ,,oblăduind-o cu blândețe și stabilind raporturi pașnice cu toți vecinii”. Fraza următoare are evidente accente polemice: ,,După aproape 600 de ani, s-a învrednicit să-i poarte numele cea mai scurtă ulicioară din centrul ctitoriei sale
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cartea este vastă prin varietatea conținutului și prin profunzimea ideilor cuprinse în răspunsurile date fiecărei întrebări. Întreaga cartea este ca o cale pavată cu nestemate de cea mai bună calitate, care ne poartă pașii spre împărăția lui Dumnezeu. La fiecare răscruce, sau nou subiect adus în discuție este așezat câte un indicator pe care scrie „către împărăția lui Dumnezeu”. Toate drumurile sau tematicile, indiferent din ce direcție vin, ne conduc spre poarta raiului, iar tâlcuirea dată fiecărui subiect este atât de
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
vieții noastre. În stadiul său actual de tranziție, pericolul pe care îl prezintă pentru România este frânarea dezvoltării - pericolul că un mediu extern neospitalier va încetini sau va împiedica creșterea economică ori consolidarea politică a României într-un moment de răscruce în evoluția sa postcomunistă. Dacă acest lucru sună exagerat, luați în considerație România interbelică: o țară mare, cu resurse naturale din belșug, care a fost cel mai mare beneficiar al Tratatului post-1919 și unul dintre cei mai mari producători de
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
crezi / ‘’ ,,...singura cale unde moartea fuge /mai încet decât tine / oricât ai fi de bolnav / și oricât ai duce boala de brav /”. Un volum de poezie testament, o concepție despre lume și viață ce trebuiesc revizuite acum la moment de răscruce (1) ,, Cred că trebuie să îmi revizuiesc /toate poemele /și să văd cum să fac loc Isarului /să treacă prin ele /să le mângâie /așa cum mângâie grădinile Münchenului /și patul în care zac /”. O revoltă interioară, dar și o determinare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
Discurs rostit la Institutul Cultural Român de la Istanbul, cu prilejul expoziției omagiale Nichita Stănescu (02.04.2013 ), de către ERKUT TOKMAN, poet, traducător, membru al clubului PEN - Turcia La răscrucea culturilor balcanice am avut ocazia de a trăi patru ani în România, muncind și locuind la București, dar și putând să vizitez mai multe orașe românești, lucru care mi-a deschis noi orizonturi. Mă refer aici la întâlnirile cu artiști
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
și sper ca acest expozeu al meu să-i ajute pe oameni să descopere ceva în plus și să trezească interesul în literatura și cultura celor două țări care, de sute de ani, continuă să evolueze împreună în pace la răscrucea Balcanilor. În concluzie, sper că m-am înscris pe linia bună în descoperirea moștenirii celor două culturi precum și a relațiilor care vor lega și mai puternic de aici înainte, cele două națiuni. Traducere în limba română, Muguraș Maria Petrescu membru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
și luptăm) cu hungaromania, cu hungaro-secuimea și cu lăcomia ei, ca să nu se lățească, precum o obrăznicie de neiertat, în numele așa-zisului Ținut Secuiesc. Nu vrem sfintele locuri ale Ardealului devenite un Absurdistan al secolului 21, într-o Românie la răscruce, așa cum ar dori internaționaliștii papricașului. Am luptat împotriva schimbării străzii Călărași cu Kossuth, ucigașul românilor la 1848-1849, și am câștigat, a dublării străzilor cu nume sonore românești cu denumiri maghiare ofensatoare. Dar și împotriva celor care, pentru cei 30 de
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
putea fi foarte bine tempo-ul sacadat al unui roman de azi, intră niște povești mai degrabă tradiționale, "cuminți", ce verifică însă "dogma" vieții de scenă, deprinsă de Ștefan Valeriu alături de Arabela: "virtuozitate și simplicitate sînt două lucruri identice." Farmecul răscrucilor stă în posibilitatea de-a trece pe lîngă ele și, astfel, de-a alege, fără să-ți dai măcar seama, cochetînd mereu cu fleacurile și pierzînd întregul în atîtea frumuseți de prisos, intermediare: "e de mirare cum zilele în care
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
icoană formată din trei părți, dintre care cele laterale sunt prinse cu balamale de cea din mijloc"; "în religia creștină, unitate mistică a trei ipostaze divine: Dumnezeu-Tatăl, Dumnezeu-Fiul și Duhul Sfânt". în terminologia populară troițele se mai numesc "cruci și răscruci" (nordul Moldovei), "răstigniri" (Maramureș), "icoane" (Vâlcea), "rugi" (ținutul Pădurenilor), "lemne" (în documente vechi), "cruci" (Oltenia). Autorul a fost atras de acest subiect din mai multe motive: în timpul comunismului troițele au fost "asociate cu biserica și cu religia în genere" și
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
trebuia să facă atât la folclorul literar, cât și la literatura propriu-zisă. în descântece, spre exemplu, zânele, măiestrele, dușmanele oamenilor sunt exorcizate să se ducă "în pustie/ în locuri depărtate/ Unde popa nu toacă,/ Unde fata nu joacă/ Unde-n răscruce/ Nu e stâlp de cruce", sau în alt text, "fulgerătura din creierii celui pe care l-au îmbolnăvit Vâlva, Urâciunea, Făcătura și Datul", va fi lecuită de "crucea din drum". Dar troița apare adesea în literatură. Amintim prezența ei în
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
ci-n miezul împînzit de umbrele foșgăind în noi, într-o lume ce nu iartă nici un ocol, readucîndu-te mereu în fața amînării... cînd seara, nu ești nici pe departe cel din zori... tocmai pentru că ea venea în întîmpinarea ta, crestîndu-te la răscrucea menită a fi dezvăluire... și totuși, ceva rămîne mereu egal în tine și nu e nici loc, nici vreme ci un nespus lin al asemănării dincolo de vorbe. aidoma unui lac atins de-o briză, în vreme ce înspre adînc, doar o alunecare
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
care tremură frunza și iarba-și dezvăluie jindul și foșnetul e-o vreme amarnic de lungă ajunge-voi oare s’ascult rostirea de vrajă a pietrelor? Zariștea pierdută îngerul uitării vine din dedepartele ce mă adună și mă desparte la răscrucea croită de golul amețitor dintre cuvinte aripa-i stângă în tăișuri de scrum despică zariștea pierdută cu lumina-i amăgitoare aducerea aminte pâlpâie ascunsă dincolo de auzire și văz Semnele ascunse cutremurările nopții de ochii bufniței pătrunse până dincolo de adâncul
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
se îndepărta de oricine s-ar fi apropiat de el cu intenția de a intra în vorbă. Avea ciudățeniile lui. „Prin 1946, povestește Iangă, vecinul său, plec eu cu căruța cu tata la Roșiori, și-l găsim acolo, la o răscruce, pe Călărașu care fusese cu tutun și nu mai știa să se întoarcă. Cu noi mai era și Matei al Barbului, și când l-am văzut cum stă de buimac am crezut că i s-a împotmolit căruța în vreun
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
leului) și de fapt eșuează. Paginile de jurnal surprind, în mici nuclee epice, scene inexplicabile și totodată fără însemnătate, de același tip ca în proze, sau meditații scuturate cu grijă de praful autobiografic. „In mijlocul orașului, în dreptul celei mai frecventate răscruci, în uruitul tramvaielor și al mașinilor, în forfota continuă a miilor de trecători atît de diferiți unii de alții, aș vrea să-mi instalez o gheretă cu ferestre spre toate direcțiile". Ion Ianoși - Thomas Mann. Temă cu variațiuni, Editura Trei
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]