174 matches
-
XLIV/4; LXVII/5, 6 și LXXVI/1-3) aparține tipului I. Doar două exemplare, de la Bălteni și Găiceana (tipul III), diferă ca tipologie. Analogii în privința tipului I găsim la Bârlălești - Vaslui, Arbore - Suceava, Hangu, Dulcești, Mănoaia - Neamț, Prăjești - Bacău, Dragosloveni, Răstoaca și Câmpineanca - Vrancea. Pe baza asemănărilor, încadrăm cronologic topoarele din stațiunile amintite în secolele VIII-XI. Toporul-bardă, caracteristic tipului III, este reprezentat prin exemplarele de la Bălteni și Găiceana; au corpul ușor curbat, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tipului III, este reprezentat prin exemplarele de la Bălteni și Găiceana; au corpul ușor curbat, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare și dotate cu câte un tăiș dreptunghiular. Analogii la Bârlălești, Fedești - Vaslui, Siliștea Nouă - Suceava, Dragosloveni, Jariștea și Răstoaca - Vrancea. Celelalte unelte din metal (cuțitele, secerile, cosoarele) prezintă similarități cu obiectele găsite la Epureni, Șuletea, Bârlălești-Epureni, Murgeni - Vaslui, Coșna - Suceava, Jariștea, Dragosloveni și Câmpineanca - Vrancea. Prezența armelor (vârfuri de săgeți și unul de lance) este dublată și de câteva
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Întovărășirilor. Întărit, regimul se pregătea de confruntarea finală cu țărănimea. Chiar acei ani au fost marcați de violențe deosebite În mediul rural, Înregistrându-se răscoale țărănești În numeroase zone ale României. Cele mai ample au avut loc În localitățile Suraia, Răstoaca și Vadu Roșca, din actualul județ Vrancea 61. Mai multe acte normative cu caracter represiv au fost emise În special În 1958. Așa au fost Decretele nr. 89/17 februarie 1958 și nr. 318/21 iulie 1958, HCM nr. 282
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
secol, debitul lor fiind pe atunci mult mai mare. Bunicul meu Îmi povestea cum pe la sfârșitul secolului al XIX lea Împreună cu alți copii de seama lui pescuiau În Părăul Gălăuțașului astfel de pești sprinteni cu pete roșii pe spinare, făcând răstoace și folosind crengi de brad. Cine o fi dat acestui pârâu numele de Pârâul Lostriței sau Pârâul cu lostrițe? Secuii din Remetea și Ditrău nu călcaseră pe aici, cel puțin până În secolul al XVIII-lea. Codrii seculari se Întindeau atunci
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
București, România, fiul lui Matasa Alexandru și Renee-Lucia, cu domiciliul actual în Germania, 65439 Florsheim am Main, Riedstr. 2 A, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Tudor Arghezi nr. 26, sc. A, et. 3, ap. 34, sectorul 2. 158. Răstoaca Vasile, născut la 14 august 1963 în localitatea Todiresti, județul Suceava, România, fiul lui Gheorghe și Victoria, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Kesslergasse 2/3, cu ultimul domiciliu din România, Suceava, Str. Eroilor nr. 64, bl. 114
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
162. Colescu Constantin, născut la 24 octombrie 1963 în București, România, fiul lui Gheorghe și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 2320 Schwechat, Brauhausstr. 9 a/9, cu ultimul domiciliu din România, București, Sos. Olteniței nr. 180-186, sectorul 4. 163. Răstoaca Doinita, născută la 25 februarie 1967 în Suceava, județul Suceava, România, fiica lui Grosu Ioan și Domnica, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Kesslergasse 2/3, cu ultimul domiciliu din România, Suceava, Str. Eroilor nr. 64, ap. 55
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
cu domiciliul actual în Germania, 44803 Bochum, Werner Hellweg 94, cu ultimul domiciliu din România, Slatina, Bd. A.I. Cuza bl. CAM 3, sc. D, et. 8, ap. 47, județul Olt. 336. Craciunica Veronica, născută la 17 septembrie 1955 în localitatea Răstoaca, județul Vrancea, România, fiica lui Burtică Ilie și Marioara, cu domiciliul actual în Germania, 44803 Bochum, Werner Hellweg 94, cu ultimul domiciliu din România, Slatina, Bd. A. I. Cuza b). CAM 3, sc. D, et. 8, ap. 47, județul Olt. 337
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Ochsensteige 13, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, str. Yugoslavia nr. 66, bl. B3, sc. 3, ap. 34, județul Cluj. 104. Kurek Mihaela, născută la 4 octombrie 1969 în localitatea Brăila, județul Brăila, România, fiica lui Dragan Ioan și Răstoaca Militina, cu domiciliul actual în Germania, 45770 Marl, Bayernstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bacău, Str. Republicii nr. 58, bl. 58, sc. D, et. 3, ap. 15, județul Bacău. 105. Hepp Daniel, născut la 1 iulie 1953 în
HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124564_a_125893]
-
împușcat exact ca la Vasile Roaită... l-a împușcat acolo unde trăgea clopotul, la Vadu Roșca. La proces cu cine mai erați în boxă? Eram 15 și eram pe loturi. Era lotul Suraia azi, Suraia mâine, Vadu Roșca poimâine, apoi Răstoaca, dup-aia Cudalnic... Au fost și de la Jela Pisica, dincolo de Dunare, la Galați... Au fost și acolo 14-13 inși. Noi trebuia să fim împușcați, dar eu aveam patru clase... Sava Partenie, fierar de meserie, a primit 25 ani, pentru că a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
urcat pe bolovanu’ ’cela... Și pe cutare, cutare, cutare, patruzeci de persoane ne-a oprit în colonie, nu ne-a mai dat la muncă... Și a început să ne prelucreze, să ne deie educație... Și atunci, parcă văd, unu’ de la Răstoaca, pot să ți-l spun pe nume, Gălăgie Ion - și să știi că nu mint, și pot să fiu dat de față cu el la orice oră - zice: Dom’le, da’ noi dacă ne dați drumu’, ne dați pământu’ înapoi
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
01 Baraj de greutate H = 21,5 m, Pădureni, Râul Siret Marasesti, județul 1993 273.575.075.289 din beton cu pile Călimănești S = 0,5375 ha Vrancea 17. 8.18.01 Baraj de greutate H = 29 m, Pancesti, sătul Răstoaca Comună Racaciuni, 1985 867.105.169.649 din beton cu pile Racaciuni S = 0,5036 ha județul Bacău 18. 8.18.01 Baraj Obrejii de Capalna H = 46 m, S = 0,36 ha Capalna Capalna, județul Albă 1987 103.124
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
Germania, 76227 Karlsruhe, Badenerstr. 14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Lugoj, str. Cotu Mic bl. 2, sc. E, ap. 6, județul Timiș. 310. Paal Ionela, născută la 13 iunie 1972 în localitatea Iași, județul Iași, România, fiica lui Răstoaca Ioan și Valentina, cu domiciliul actual în Germania, 97461 Hofheim i. Ufr., Karlsbaderstr. 9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Iași, str. I. Simionescu nr. 33, bl. S4, ap. 4, județul Iași. 311. Păun Ana Maria, născută la 22
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
în zonă, cu folos improbabil, fiindcă n-are loc de baronii locali. Ce-a văzut pe unde-a fost vrea să facă aici, dar... Bunăoară, cârciuma e înconjurată cu șanțuri de piatră pe care curge lent apă de puț spre Răstoaca, legănând gondole miniaturale. Din plastic. Cele două familii onoraseră multe invitații de-a lungul anilor. Li s-a răspuns la fel. Au venit îndeosebi persoane trecute de jumătatea vieții, dornice să se distreze... ca la nuntă! Mare le-a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
și al Măriei din Sâmbăta, care povestește despre perioada comunistă, folosindu-se de foile volante ale medicului psihiatru Vasiliu, un personaj ciudat, un bătrân stalinist („Stalin e absolutul“, spune el) care încearcă să se „regăsească“ într-un azil psihiatric, la Răstoaca Melcilor. Răstoaca Melcilor este și un loc al evadării, un refugiu. În spitalul de la Melcești, Vasiliu dorește să realizeze o „Sistematică a nebuniei“. Ion Vianu vorbește chiar și despre o „poetică a nebuniei“, pe care o descrie ca fiind „studiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
Măriei din Sâmbăta, care povestește despre perioada comunistă, folosindu-se de foile volante ale medicului psihiatru Vasiliu, un personaj ciudat, un bătrân stalinist („Stalin e absolutul“, spune el) care încearcă să se „regăsească“ într-un azil psihiatric, la Răstoaca Melcilor. Răstoaca Melcilor este și un loc al evadării, un refugiu. În spitalul de la Melcești, Vasiliu dorește să realizeze o „Sistematică a nebuniei“. Ion Vianu vorbește chiar și despre o „poetică a nebuniei“, pe care o descrie ca fiind „studiul acelei capacități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
se câștigă puncte electorale în fața unor oameni prea loviți ca să mai gândească. Președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a fost mai inventiv, el a aplicat în încleștarea politică tehnici aikido, folosind forța adversarului. Am citit că a promis oamenilor din Răstoaca un excavator, care în realitate se mișca din ordinul ministrului Flutur, iar la Vadu Roșca a promis că-l aduce pe Băsescu, care deja își anunțase vizita în zonă. Ce trecere are Oprișan, au conchis sinistrații. Nostim, dacă n-ar
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
-loc situat în satul Vatra, unde se află o punte care trece peste Pârâul Satului. Răstoacă-gârlă puțin adâncă în lunca Prutului lângă satul Baranca, care este alimentată cu apă când se revarsă Prutul. Când scade apa oamenii prind peștii rămași. Răstoaca se mai numește pârâul care izvorăște din Livadă și se varsă în Pârâul Carierei. Apelativul este de origine slavă, dar toponimul este de formație românească. Răculeni (La Răculeni)-cot din satul Vatra în care locuiesc mai multe familii ce se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de dealuri împădurite în general, Dealul de la Bortoasa, Dealul Cetățuii și la sud-est, Dealul Bărăncii. între satul Baranca și râul Prut există o serie de bălți care prin revărsările Prutului sunt împrospătate cu apă și pește. Așa este cazul bălților: Răstoaca, Balta Nouă și către Bajura, Balta Căpitanului (Balta lui Gheorghiu). în aceste bălți și chiar în Prut se pescuiesc diferite specii de pește ca: mreana, crapul, carasul, bibanul, știuca și roșioara, mai rar somnul. Nu departe de sat se află
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
punea să ne facem excrementele în castroane, și ne chema de pe dedesubt: cuțu, cuțu, cuțu... și ne mîncam noi excrementele noastre. Umanitate este asta?" La Gherla, în 1959 erau zece mii de țărani, toți dintre cei care au refuzat colectivizarea. La Răstoaca, la Vadu Roșca, la ordinul personal al lui Ceaușescu, în 1957 trupele au tras în țărani. "Șef al Direcției Superioare Politice a Armatei și adjunct al Ministrului Forțelor Armate în anii 1950, generalul Nicolae Ceaușescu a condus personal războiul împotriva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Barbu. Cînd Alexandru Paleologu a fost luat din lagărul de la Salcia și dus la penitenciarul din Botoșani, am asistat la plecarea lui ca la incendiul unei biblioteci. La Salcia, într-o primăvară, îi va cunoaște în lagăr pe țăranii de la Răstoaca, peste douăzeci la număr, cu toții condamnați pentru că s-au opus colectivizării. Întîmplarea este redată în amănunt, eroul fiind cel mai iubit fiu al poporului: "Haite de activiști de partid intrau seara prin casele vreunui gospodar și nu ieșeau de acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Brăilei azil. Ținutul avea magnetism. Sate întregi au rămas pustiite de bărbați în putere, care au venit aici ca spre un pămînt al făgăduinței. Și-au lăsat nevestele, copiii și bătrînii, pentru a-și demonstra priceperea la săpatul gropilor. Alături de Răstoaca și Suraia, ambele din Moldova, se strămutase în lagărul de la Salcia și un sat oltenesc, cu nume de sălbăticie îmblînzită: Urzicuța". Se va întîlni cu cîțiva dintre cei trecuți prin reeducarea de la Pitești. Cele povestite ne amintesc și ne obligă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Împușcat exact ca la Vasile Roaită... l-a Împușcat acolo unde trăgea clopotul, la Vadu Roșca. La proces cu cine mai erați În boxă? Eram 15 și eram pe loturi. Era lotul „Suraia” azi, „Suraia” mâine, „Vadu Roșca” poimâine, apoi „Răstoaca”, dup-aia „Cudalnic”... Au fost și de la „Jela Pisica”, dincolo de Dunăre, la Galați... Au fost și acolo 14-13 inși. Noi trebuia să fim Împușcați, dar eu aveam patru clase... Sava Partenie, fierar de meserie, a primit 25 ani, pentru că a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
urcat pe bolovanu’ ’cela... Și pe cutare, cutare, cutare, patruzeci de persoane ne-a oprit În colonie, nu ne-a mai dat la muncă... Și a Început să ne prelucreze, să ne deie educație... Și atunci, parcă văd, unu’ de la Răstoaca, pot să ți-l spun pe nume, Ion Gălăgie - și să știi că nu mint și pot să fiu dat de față cu el la orice oră - zice: „Dom’le, da’ noi dacă ne dați drumu’, ne dați pământu’ Înapoi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
133, 174, 214-215 Livinschi Mihai 215 Liobin Herman (ofițer) 145 Livezeanu (doamna) 324 Livezeanu Radu 303-304, 324, 326 Loplich (locotenent) 141 „Lotul Cudalnic” 348 „Lotul Faliboga” 201 „Lotul francez” 256 „Lotul Jela Pisica” 348 „Lotul Matei Basarab” 114, 119 „Lotul Răstoaca 348 „Lotul Sighetului” 178 „Lotul Sighișorii” 237 „Lotul Suraia” 348 „Lotul Vadu Roșca” 348 „Lotul Vaticanului” 253 „Lotului Pătrășcanu” 37, 251 Luca Cornel 34 Luca Sandu 348 Lucescu (deținut) 113 Luciu (preot) 333 Luhasz Ion 42 Lupea (deținut) 304 Lupescu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
349 Poduri 353 Porțile de Fier 341 Potău 247, 268 Premenari 304 Prundu Bârgăului 201 Pucioasa 217 Pui 146 R Racovița 129 Rahova 112 Râmnicu Vâlcea 299-301, 303-308, 321, 324-327, 329, 331, 340, 343 Râpa Robilor (Aiud) 244 Rașca 28 Răstoaca 366 Războieni 79 Recea (mânăstire) 363 Reghin 199, 242 Reșița 35, 336 Roma 22 Rona de Jos 179, 182 Roșășani (Cernăuți) 148 Roșcani 145 Roșiori 64 Roșiorii de Vede 118 Roznov 189 Rubla 85, 105 Runcu Salvei 292 Rușcova 164
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]