1,232 matches
-
răspuns care, teoretic, nu poate fi decât afirmativ. Am avut prilejul să stau de vorbă cu Emil Ghițulescu și l-am întrebat, cu o ironie mecanică, dacă schimburile comerciale dintre România și Pakistan au crescut în urma acestui eveniment cultural de răsunet. Spre surprinderea mea, ambasadorul român a răspuns: Da, au crescut. Pakistanezii sunt foarte sensibili la acest mod de a dialoga. România a devenit interesantă pentru diferiți oameni de afaceri pakistanezi și datorită descoperirii pe care au făcut-o, citind cartea
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
acestuia după o înfrângere electorală de pomină - nu putea fi pe placul partizanilor continuității, reziduali în opinia d-lui Marga, nu puțini, în realitate. Și dl Ciorbea înființase un partid pe singura chemare democrat-creștină, întoarcerea sa în rânduri stând mărturie răsunetului surd în mase al noii oferte. Fără țărani, țărănismul rămâne valabil în conștientul, probabil că și în subconștientul unor mase ce au de ales, în fond, între puține embleme. Un P.N.Ț.C.D. cu dl. Victor Ciorbea avându-l la
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
muncii intelectuale, a reflecției. Promovarea actului de a scrie. Promovarea editurilor, a librăriilor și bibliotecilor, Promovarea cititorilor." Numărîndu-se printre admiratorii lui Pivot, Pierre Nora, scriitor, directorul ziarului ,,Débats", curios și puțin contrariat de un succes atît de durabil și de răsunet internațional, a avut fericita idee de a-l provoca pe animatorul-vedetă la o serie de convorbiri, încercînd să-l facă să-și dezvăluie secretele, să deschidă culisele laboratorului său de creație. A rezultat o carte cuceritoare, optimistă, veselă, spontană, generoasă
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
fost în acea perioadă oaspeții ei și ai lui Virgil Ierunca. Dintre vizitatori n-au lipsit însă nici impostorii, nebunii, profitorii și agenții Securității, inclusiv cei care aveau misiunea să o reducă la tăcerea pe realizatoarea emisiunilor culturale de mare răsunet de la "Europa Liberă", Teze și antiteze la Paris și Actualitatea culturală românească. Monica Lovinescu ajunsese (chiar dacă nu spune asta în memorii) o instanță supremă a culturii române. În fața ei se înfățișau oameni de valoare marginalizați, dornici să fie repuși în
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
precizând că denumirea aceasta ca epocă de declin, sau de decadență, cum o numesc apusenii, nu este întru totul justificată, pentru că au fost în vremea aceea atâția Părinți bisericești, care au ținut aprinsă flacăra credinței și au compus scrieri cu răsunet puternic până târziu de tot21. Părintele Profesor Ioan G. Coman distinge, la fel, 3 perioade și anume: epoca I-a a începuturilor până la 313; epoca a II-a a înfloririi, ca Epocă de aur, sau clasică, până la 451 sau 461
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ca Epocă de aur, sau clasică, până la 451 sau 461, și în fine epoca a III-a, până la Isidor de Sevilla și Sfântul Ioan Damaschinul, numită pe nedrept a decadenței, fiind de fapt bogată în oameni și opere mari, cu răsunet și consecințe decisive în literatura și gândirea creștină; ea este mai degrabă o epocă de sistematizare a problemelor și ideilor literaturii perioadelor anterioare. Mai recomandă apoi și o epocă post patristică, al cărei termen final ar fi secolul XV22. Cu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Cursa ) între lucruri bolborositoare și viclene oglinzi, se pierde și se recucerește, cu matură melancolie, ades ironic și câteodată placid, într-o neostoită spunere. Istoricul literar, apreciindu-i echilibrul și puterea, l-ar situa în continuarea înnoitorilor interbelici, cu vagi răsunete din Blaga și Arghezi, aflându-i prea puține înrudiri cu poeții epocii sale, ceea ce ar putea induce fie un anumit provincialism, fie, dimpotrivă, o mai largă perspectivă decât a companionilor. Criticul ar nota o egalitate a rostirii, de la tom la
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
putea să-i fiu cel mult soră medicală, avocat nu prea am cum să-i fiu. Nu în ultimul rând, sper ca doamnei avocat care poartă același nume cu mine să nu-i treacă prin cap vreun giumbușluc mediatic de răsunet. Nu prea am chef să umblu cu un afiș agățat de mine, pe care să scrie “N-o să Dansez pentru tine, nici dacă mă plătește Bănică Jr. cu greutatea mea în aur”.
Nu sunt avocata spionului Floricel! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19746_a_21071]
-
Simona Tache Bună ziua și bine v-am regăsit la rubrica responsabilă cu revista presei. Cea mai citită, mai comentată și mai de răsunet știre a săptămânii trecute a fost cea cu... cea despre... dar mai bine nu vă spun, pentru că nu cred că sunteți încă pregătiți să aflați. Să ne ocupăm, deocamdată, de altele, mai puțin citite și comentate: • Romanialibera.ro de marți
Cuvântul care se autosatisface în toaletă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19834_a_21159]
-
de Rudolf Schati, în 11 decembrie 1953. În montarea lui Margot Göttlinger și Karl-Fritz Eitel s-a prezentat, în 12 ianuarie 1955, spectacolul cu drama clasică „Intrigă și iubire” de Fr. Schiller, care s-a constituit într-un succes de răsunet. Spectacolul a reprezentat, de fapt, examenul profesional prin care teatrul și-a dobândit independența administrativă. În urma unei hotărâri a Consiliului de Miniștri în 1956, Secția germană a Teatrului de Stat a devenit Teatrul German de Stat Timișoara. În funcția de
Agenda2003-18-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280977_a_282306]
-
într-un extemporal gîfîit, a numelor istorice străine și autohtone. Discordanțe, altminteri, imperceptibile pentru urechile zeului din prezidiu și ale majorității celor prezenți în Sala Palatului la 27 noiembrie 1974. După căderea dictaturii, înflăcăratul vorbitor se va declara surprins de răsunetul atribuit intervenției sale: „Cuvîntul meu la acest congres a fost considerat de unii ca «o piatră de hotar în evoluția cultului personalității lui Ceaușescu». Este o exagerare simplistă. El nu s-a deosebit de cuvintele celorlalți decît, poate, printr-o oarecare
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
și stăruiam ca Românii din zilele noastre să ridice și ei o catedrală la București, unde nu e nici o biserică mai încăpătoare, în care mulți creștini să se roage împreună pentru binele obștesc”. Se pare că ideea a avut imediat răsunet, din moment ce, așa cum scria același I.Slavici: „...Ziua următoare ne-am pomenit în redacțiune cu Beizadea Mitică, Președintele născut al tuturor întreprinderilor pornite din gând bun. Încântat de cele cuprinse în articolul publicat în Timpul, el a venit să ne spună că
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
alt maghiar, episcop de Cluj - Sándor Imre -, exclama: „Ce ați făcut cu românii rămași la noi, numai barbarii puteau să facă!”. Atunci, în acele momente cumplite pentru români, tot mai des se auzeau poeziile „Graiul Neamului” (de George Coșbuc) , „Un răsunet” („Deșteaptă-te, române!”, de Andrei Mureșanu), „Steagul nostru” (de Andrei Bărseanu), „Tricolorul” (de Ciprian Porumbescu), „Pui de lei” (de Ioan Nenițescu), marșul „Drum bun!” (de Vasile Alecsandri), „Treceți, batalioane române, Carpații!”, „Marșul vânătorilor de munte din Câmpeni”, imnul ASTREI, „Țara
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
două județe în revista ,,Destine Literare’’ de la Montreal, condusă de scriitorul Alexandru Cetățeanu. În final s-a mai abordat problema poeziei contemporane române și cum este ea reprezentată în traduceri. Apoi hunedorenii au vizitat redacția celui mai cunoscut ziar bistrițean ,,Răsunetul’’, condus de scriitorul Menuț Maximinian, pentru ca la ora 12.30 să participe la emoționantul moment artistic și de pomenire închinat Zilei Eroilor. În aceeași după-amiază a avut loc la Casa cu Lei întâlnirea scriitorilor din Jud. Hunedoara cu cei din
Bistriţa: ZILELE OPEREI ,,CONSTANTIN PAVEL’’. [Corola-blog/BlogPost/92568_a_93860]
-
reprezentat o veritabilă piatra de încercare pentru politica internă și externă a României. În același timp a fost și epoca în care, prin personalitatea de excepție a lui Nicolae Titulescu țară a cunoscut o notorietate și un succes diplomatic de răsunet. Nicolae Titulescu s-a născut la 4 martie 1882, fiind strănepot după mama al pictorului Theodor Aman. A absolvit facultatea de drept la Paris și tot acolo și-a luat doctoratul. După ce funcționează ca profesor de drept la universitățile din
Români în universalitate, Nicolae Titulescu [Corola-blog/BlogPost/92688_a_93980]
-
pentru abilitatea lor de a face nevăzuți banii publici prin găurile negre numite „proiecte în interesul cetățeanului”. Mai mult au loc infiltrări ale actualilor parlamentari, plini de bube în urma complicitățile din marele internat al bolnavilor de șpagă și șmenuri de răsunet din Casa... Poporului! Se vorbește de revenirea unui cadavru politic la conducerea Camerei Deputaților! A înnebunit lupul!? La ALDE, partidul fantomă cu manechin în frunte, sacrificatul este un biet fost ministru al Culturii, acum împins pe scările Primăriei Generale a
TABLETA DE WEEKEND (152): SACRIFICAREA BERBECILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381759_a_383088]
-
lui și cu excelența tractată la identitate. Nu e jenant să nu ai un talent în viață, e jenant să nu stărui în a-l căuta, descoperi și fructifica. De la fascinațiile copilăriei sale, până azi, drumul spre consacrarea profesională și răsunetul succeselor artistului păpușar Toma Hogea e o poveste lungă, consistentă, captivantă. Ceea ce rămâne din această poveste și slujește celor ce-o cercetează, pe lângă cei ce-i privesc arta și primesc, privind, bucuria stoarsă din trudele și pasiunile artistului, este filozofia
TOMA HOGEA. SĂ SE DEA SFORI ŞI PĂPUŞI ACTORILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381801_a_383130]
-
două spectacole programate în avanpremieră vor avea loc sâmbătă, 25 mai și duminică, 26 mai, de la ora 19:00, la sala Teatrului Național „Radu Stâncă” din Sibiu. În plus, sfârșitul lunii readuce pe scena teatrului sibian o altă producție de răsunet. Astfel, una dintre cele mai așteptate reluări din această lună este cea e a spectacolului „Lulu” în regia lui Silviu Purcărete. Spectacolul a avut premiera pe 24 mai 2008 și are la bază textul omonim al dramaturgului german Frank Wedekind
”Solitaritate” de Gianina Cărbunariu la Sibiu [Corola-blog/BlogPost/98160_a_99452]
-
proiect, ci să rămînă un zbor liber. Așadar, o carte despre viață, despre credință și necredință, despre artă, despre criza omului modern.Acum, cînd e gata, la ce te aștepți de la noul roman? - Mă aștept să aibă cel puțin același răsunet pe care l-a avut și continuă să-l aibă „iepurii”. Oricum, cele două cărți se completează reciproc în sensul că dacă „ciorile” nu sînt neapărat o continuare a „iepurilor”, „iepurii” au fost, fără îndoială, un preludiu pentru „ciori”. - Ce
Savatie BAŞTOVOI, „Un zbor liber ” [Corola-blog/BlogPost/97047_a_98339]
-
la sat”, eu cred că ROMANUL, cu sentimentul iubirii de nem și de țară s-a născut în Ardealul asuprit, parcă mai mult decât celelalte provincii românești. In Ardeal s-a PARAFAT România „dodoneață”, cum o numea Lucian Blaga. „Un răsunet” (Deșteaptă-te române”), imnul naționalactual este creația lui Andrei Mureșanu, ardelean. Bineînțeles că nu putem absolutiza, deoarece toate provinciile românești au dat patrioți de seamă precum Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Mihai Viteazul, Al. Ioan Cuza etc., Mihai Eminescu-esența, idealul iubitorului
ASTRA ÎN SATUL MEU , CRONICĂ DE PROF.D.PĂSAT CĂLINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383629_a_384958]
-
Acasa > Poezie > Imagini > PE TREI SURCELE Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Răsunet ascuțit de pinioane ruginite zgâriindu-mi timpanul zodia cancerului iar urcă pe cer înălbind orizontul și-obrajii pântec ai celui pe trei surcele vândut muștele bâzâie insistent prevăzându-l curând frugală masă suculentă și dureros oftez răsucindu-mă în strâmta
PE TREI SURCELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383650_a_384979]
-
din conducerea asociației și pot primi relații suplimentare la numărul de telefon 6979113417. Trebuie subliniat, cu această ocazie, acțiunile efectuate cu mare străduință și seriozitate de membrii asociației, aceasta efectuând pași mici și siguri în ultimii ani. Între acțiunile de răsunet ale asociației notăm lansarea de carte a teologului român Ion Marian Croitoru, doctor în teologie la Facultatea de Teologie a Universității Kapodistriene din Atena și lector universitar la Facultatea de Teologie a Universității Valahia din Târgoviște, eveniment cultural care a
Asociația românilor din Aspropyrgos sărbătoreşte patru ani de existență [Corola-blog/BlogPost/94182_a_95474]
-
picior de pod” cum îi place dânsului să spună, la construirea unei frumoase și fructuase „Prietenii literare”, care să se materializeze într-un număr al revistei eCreator pe care de altfel o și conduce. Glasul meu firav nu a avut răsunet în lumea literară severineană lovindu-se de zidul rece al „lipsei fondurilor”. M-am întristat dar am continuat să sper că se va găsi totuși cineva care să vadă dincolo de bani și să înțeleagă importanța acestor întâlniri între oamenii care
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNET 4 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului simt urma pașilor tăi pătând algoritmul secerii trec ades pe lângă tine un clopot își strigă turma unde te-ai mutat nu știu când
SONETE CU RĂSUNET 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378298_a_379627]
-
mutat nu știu când îți voi da ora exactă ca să te pot liniști am aranjat un altar să te pot plânge nu nu am scris un epitaf tu ești viu mereu mă chemi printre blânde flăcări Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNET 4 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1982, Anul VI, 04 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SONETE CU RĂSUNET 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378298_a_379627]