63 matches
-
tocmai când ieșea din pivniță o văzuse pe Ghighina alergând pe aleea grădinii și începuse să urle și să dea ordine: - Hoața! Prindeți hoața! Să vină gărzile și s-o ducem în cetate! Doi servitori se iviseră pe lângă tufele de răsură. Fata, și mai speriată, o luase spre grajduri unde dăduse peste Ioniță. Acesta tocmai înhămase caii la o trăsurică veche pe care o luau fără știrea stăpânului, el și Talpă, ca să ajungă la o petrecere, în Târgoviște. Prea uluit, argatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ultima, publicată de "Universul copiilor și al tineretului" este cea intitulată Stricăcioasa, apărută în nr. 43 din 21 octombrie al revistei. Tema ei e grija pentru flori, îndemnul de a face bine în loc de rău: "Mititica secătură,/ Vru să smulgă o răsură./ Ce pe loc s-a scuturat,/ Daca-ar fi lăsat-o-n pace/, Să trăiască-ar fi urmat,/ Biata floare de răsură.// Mititica secătură,/ Nu strica ce nu poți face!" Chiar dacă nu avem la îndemîna decît opt poezii din cele
O enigmă dezlegată by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/7850_a_9175]
-
ei e grija pentru flori, îndemnul de a face bine în loc de rău: "Mititica secătură,/ Vru să smulgă o răsură./ Ce pe loc s-a scuturat,/ Daca-ar fi lăsat-o-n pace/, Să trăiască-ar fi urmat,/ Biata floare de răsură.// Mititica secătură,/ Nu strica ce nu poți face!" Chiar dacă nu avem la îndemîna decît opt poezii din cele publicate de Al. Macedonski în volumul său Din viața copilărească, ne putem face lesne o imagine despre conținutul acestuia. Fiecare poezie este
O enigmă dezlegată by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/7850_a_9175]
-
vraja pereche nu are? Cu o priveliște, cu vreo-ntâmplare, uitate-n ținuturi uitat-legendare? De izbânzi, răspunzând în pierzanii, de-un farmec rănit amintește umbra subt ochi, de-o prelungire la nesfârșit a vremii cu freamăt de mai, de mireasma răsurii, de arderea gurii, de Eva în fugă ieșind din rai și, nu știu cum, de-ntâia ei umbră căzută pe drum. Cu toții, noi am moștenit această umbră ivită la picioarele Evei când cuplul primordial a ieșit în fugă, alungat din Eden... Lucian
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
pasivitatea în dragoste, ne place să fim noi călare pe situație și nu viceversa... Când, sub vălul în destrămare al nopții, greierele-viorist, se înclina, a scurtă despărțire, în fața tinerei-furnici, ziua, care adormise în ajun odată cu florile, își deschidea petalele de răsură. Pe întinsul platou, inundat de soare, din marginea Cetății furnicilor, lumea se strânsese la marea paradă. Miriade de furnici în mare ținută se adunară pe regimente. Navigând prin murmurul înghesuielii, greierele-viorist se lăsă condus de prietena sa furnica spre tribuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cărunți; Jos, pe vale, prin zăvoi, Se cobor turme de oi, Iar un cuc cu pană sură Și-a spus numele din gură: “Cu-cu!” De prin garduri, de prin vii, Cintezoii aurii Zis-au din ciripitură Unei tufe de răsură: “Soroă...), deșteaptă-te Și spre soare-ndreaptă-te, So ro!” Iar prin crânguri s-aud semne Ghionoaia taie lemne, Gaița, într-o gârneață, Se proclamă cântăreață, Iar din mreaja somnului Ies gândacii Domnului Roșii!... Chiar și hanul de la drum, Iarna
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
murise de doi ani. M-a dus, în ultima lui toamnă, la Bucium. Sus, în rezervație. Pe "acoperișul lumii", cum îi spunea platoului așezat parcă pe palma lui Dumnezeu. Am stat mult la marginea dinspre oraș, plină de tufe de răsură. Rosa canina. Cascadîr. Tata adăuga s-ul, eufonic, pentru urechile mele. De la distanța aceea (distanțele, ca și pictura, ca și cuvîntul modifică realul), lașul i s-o fi părut cel din tinerețea lui de viveur/ coseur, avîndu-l mentor pe Păstorel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ideal decât o întruchipare reală. Detaliile portretistice sunt la Chaucer mult mai bogate în comparație cu cele regăsite la scriitorul italian: „Emilia frumoasă coz și mai/ Gingașă ca îmbobocitul Mai,/ Decât un crin mai mândră la făptură/ - Chiar dacă o alătur de-o răsură/ Mai desmierdat îmi pare chipul ei -/ [...] Îi atârna cosița peste spate,/ Bălaie, cam un cot și jumătate./ și prin grădină, dis de dimineață/ Plimbându-se în voie la verdeață,/ Ea flori din cele albe își adună/ și roșii, ca să aibă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și poșta redacției prezintă interes. Semnături pentru proză și poezie - condee numeroase: G. Tutoveanu, G. Bacovia dr. St. M. Zeletin, Lenuț a Antoniu, Dora Adam, Ștefan Petică, M. Săulescu, George P. Doc an, A Savela, Demostene Botez, G. Topârceanu, V. Răsură, Agaf ton et Cnia, B. Fundoianu ș.a. În 1916 Cronica Moldovei își schimbă numele și devine Revista critică. Într‐ altă perioadă, 1918‐ 1919 poartă titulatura de „Cartea vremii”. Notații despre „Cronica Moldovei” de Constantin Parfene, în Vremea nouă Vaslui nr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al greierilor exprimă liniștile vesperale, "armonia" naturii: Un clopot ce seara s-aude la turme, Ce stă, reîncepe, abia răsunând, Cu glas care moartea-i aproape să-l curme, Când viața-ncetează treptat înghețînd; Un greier ce cântă, o iarbă, răsura, Stufoasă pădure, pierdute cărări, Adânca murmură ce-nvie natura Ca geniuri tainici ascunse prin flori. Tot mișcă, încîntă a noastră gândire; Tot are un farmec, tot este mister. Abundența și prozaismul strică operei poetice a lui Alecsandrescu. În Umbra lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu se justifică, Delavrancea e un idilic cu înclinare spre policromie. Sultănica se deschide cu un peisaj hibernal de un colorit fantastic, machietist, într-un alb violent, floral. Un țăran are "fața conabie ca sfecla", Sultănica are gene "de catifea", "răsuri pe obraji", părul lins, "cu unde albăstrii", buze rumene "ca bobocul de trandafir", sânii pietroși "ca poama pîrguită", "ca două mere crețești". Mahalaua cultivă florile cu tonuri vii, mușcate, cerceluși, și paleta scriitorului e plină de vopselele lor. Cu tehnică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Agrimonia eupatoria, coada mielului - Filipendula vulgaris, Filipendula ulmaria și cebărea - Sanguisorba officinalis; ... b) specii europene: rutișor - Thalictrum aquilegiifolium, mutătoare - Anthyllis vulneraria și crin de pădure - Lilium martagon; ... c) specii care definesc caracterul sudic pontico-mediteraneean: cosaci - Astragalus cicer, ineață - Linum flavum, răsură - Rosa gallica, trifoi - Trifolium pannonicum, clopoțel - Asyneuma canescens, cinci degete - Dorycnium herbaceum, drobiță - Genista tinctoria, lintea pratului - Lathyrus megalanthus, luminoasă - Clematis recta, gămălie - Thesium linophyllon, iarba fiarelor - Vincetoxicum hirundinaria, odolean - Valeriana officinalis, bălușcă - Anthericum ramosum, umbra iepurelui - Asparagus officinalis și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
insule pe rupturile de pantă din cadrul fânețelor de la Ponoare, dar se regăsesc și în afara sitului, mărginind câmpurile agricole. Ele se prezintă ca zone compacte de arbuști, cu înălțimi de 15-20 m, reprezentând stratul superior. Există, de asemenea, exemplare arbustive de răsură, păr pădureț, mur, precum și un strat scund al speciilor ierboase, infiltrate din pajiștile învecinate. Rolul lor ecologic este important, deoarece constituie bariere și filtre pentru speciile ruderale și segetale, contribuind la conservarea biodiversității fânețelor și oferind culoare de migrație pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]