1,025 matches
-
care "cum să fiu liric, cum să mă strecor prin/ urechile de ac ale acestei vieți murdare/ și să ajung fremătător pe înălțimile clare?" (Semnal de alarmă) Drama cotidiană se arată, totuși, minoră în comparație cu ce descoperă poetul într-un Univers răvășit, unde "cerul se întorsese pe partea cealaltă/ unde cu neagră cerneală/ era scrisă o poveste indescifrabilă./ De tristețe soarele se micșorase/ până nimerise în gura unei furnici/ care-l purta pe cărări șerpuitoare mici/ prin iarba colosală". într-o asemenea
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
În ceața ochilor încremenește zare, când văd căsuța ca pe-o veche mânăstire. ,,Sfânt" a rămas doar locul, de ,,om ce l-a sfințit", când și-a crescut vlăstare, de el să ducă dor. Eu le plâng amintirea din suflet răvășit, cât duc pe calea vieții, chipul de muritor. © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Pe loc sfințit / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PE LOC SFINȚIT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382694_a_384023]
-
aleargă omu-n viață, căutând senzații noi Și se-ngroapă-n substitute, amăgit de-a lui nevoi. Niciodată avuția, aur, bani, îndestulare, Nu va da-n deplinătate, siguranța viitoare, Când izvorul bogăției are fundament greșit, Omul se va pierde-n vicii, răvășit, dezamăgit. Azi filozofía lumii caută altfel fericirea, Imoralul și religia, în amestec, dă-mplinirea, Mult dezmăț, apoi căință, “Dumnezeu e iubitor!” Dar majoritatea uită că e și Judecător. Binecuvântat e omul ce se-ncrede-n Dumnezeu Și-L acceptă-n
BINECUVÂNTAT E OMUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382808_a_384137]
-
restul vieții învățând-o să facă pipi la lădița cu nisip, și nu în oala cu sarmale, în sticla mea de șampon sau pe desktop, în folderul cu fotografii personale. Zis și făcut. Peste două zile, amicul pisicar, îmi livra, răvășit, marfa la mine acasă. Răvășit pentru că marfa făcuse ca toți dracii la el în mașină, pe tot parcusul drumului către noul ei domiciliu. Avea vreo trei luni, era de sex feminin, brunetă cu pete albe, și era genul ăla de
Fericirea de a avea pisică by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19828_a_21153]
-
facă pipi la lădița cu nisip, și nu în oala cu sarmale, în sticla mea de șampon sau pe desktop, în folderul cu fotografii personale. Zis și făcut. Peste două zile, amicul pisicar, îmi livra, răvășit, marfa la mine acasă. Răvășit pentru că marfa făcuse ca toți dracii la el în mașină, pe tot parcusul drumului către noul ei domiciliu. Avea vreo trei luni, era de sex feminin, brunetă cu pete albe, și era genul ăla de mâță care poate să ți
Fericirea de a avea pisică by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19828_a_21153]
-
nu face politică, care e, mai degrabă, perceput ca un administrator", a continuat jurnalistul. În opinia lui Hurezeanu, Klaus Iohannis răspunde așteptărilor unei bune părți a electoratului, care își dorește la Cotroceni un om din afara sistemului. „Într-o lume destul de răvășită și de neclară, cu personaje mai mult sau mai puțin erodate, el apare, din când în când, ca un deus ex machina. Asta și este. Nimeni nu prea știe bine de unde vine, ce face, de fapt. În același timp, toată lumea
Hurezeanu arată ce avantaje are prezidențiabilul Iohannis by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/26896_a_28221]
-
în brațe și pașii ce suie și dragostea ce ne-a legat. Ne ocupăm cu drag de perspectivă, Și ne gândim continuu la un drum, Trecutul gri dispare din arhivă Iar tristețea o transformăm în scrum. Ne despărțim de viața răvășită, Cu încredințarea iubirilor fidele Ia-mi mâna, mângâiată de-o ursită Și zboară cu ea până la stele! Drepturile de autor aparțin poetului Gabriel Stănciulescu. Referință Bibliografică: Ia-mi mâna și zboară cu ea până la stele! / Gabriel Stănciulescu : Confluențe Literare, ISSN
IA-MI MÂNA ȘI ZBOARĂ CU EA PÂNĂ LA STELE! de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381627_a_382956]
-
Încât lumina lumii din bolți se prăbușea,Vorbea tot ne-nțelesul și își găsea răspuns întunecimea vieții, pătrunsă-n nepătruns,... III. LUMEA, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017. LUMEA Lumea, acea femeie ideală, Frumoasă, răvășită, imorală, Vindecătoare ea fiind bolnavă, Privirea-i de seducție născută ca otravă, Cu buze fragede, senzuale, Ce rătăcesc pe noi fără de cale, Copilăroasă, ademenitoare, Profund pragmatică dar visătoare, Geloasă pe imaginea ce-a fost, Pe rostul rostului fără de rost, Lucidă-
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
Cu boruri largi pe fața străvezie, Privindu- te ca pe o țintă A proriei imagini din oglindă, Nepăsătoare, imprudentă, Neimplicată dar atentă, Doar în silabe îți desparte, Iubirea ta pâna la moarte, ... Citește mai mult LUMEALumea, acea femeie ideală,Frumoasă, răvășită, imorală,Vindecătoare ea fiind bolnavă,Privirea-i de seducție născută ca otravă,Cu buze fragede, senzuale,Ce rătăcesc pe noi fără de cale,Copilăroasă, ademenitoare,Profund pragmatică dar visătoare,Geloasă pe imaginea ce-a fost,Pe rostul rostului fără de rost,Lucidă-
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
deșteptam anume Și mă gândeam :când,dacă o să vii Simțirea mi se-npletea-n cuvinte Până-ntr-o zi când te-am văzut Parcă te cunoșteam,te căutam prin minte Aveam o cale lungă de făcut Voiam să mă înalț,dar gândul răvășit Nu îmi da pace,tresărea...ei bine Și dintr-o dată,totul s-a sfârșit Când tu mi-ai spus râzând :rămâi cu mine ! Referință Bibliografică: VISAM,VISEZ SI-ACUM / Mihaela Mircea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1717, Anul V
VISAM,VISEZ SI-ACUM de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381721_a_383050]
-
faptul că întreaga echipă: actori, muzicieni, regizor, scenograf și coregraf este formată exclusiv din tineri. De la cei ce debutează până la cei cu experiența acumulată pe marile scene din București în întâlniri teatrale cu monștri sacri ai teatrului românesc. “O lume răvășita de războiul pe care îl dăm cu noi înșine, cu cel de lângă noi și cu sistemul. O lume în care ne vom regăsi cu siguranta fiecare din noi. “ a declarat regizorul Radu Bărbulescu. Așadar în data de 13 martie 2012
Război să fie!!! [Corola-blog/BlogPost/99577_a_100869]
-
face singur cascadoriile. Partea a patra din Misiune Imposibilă a reușit să mă țină lipit de scaun două ore, așteptând cu răsuflarea tăiată următoarea întâmplare pe viață și pe moarte din care Tom Cruise iese doar cu părul un pic răvășit. Se întâmplă de multe ori, de prea multe ori ar spune unii, dar până la urmă asta e și ideea într-o misiune, atenție, im-po-si-bi-lă. Să se exagereze, să se ridice eroul nostru repede chiar dacă pică pe spate de la etajul cinci
Misiune Imposibilă 4 [Corola-blog/BlogPost/99758_a_101050]
-
desfrunzește un anotimp, iar vântul se-nfășoară pe ziduri de tăcere, întotdeauna grăbită și la braț cu zeul-timp, deseori, uit de mine și toate devin austere. Noaptea mi-a rămas un bun, tainic sfetnic, iar pe pereți nopții scriu gândurile răvășite, știu că-n alt capăt de lume aștepți platonic dimineața să-mi descurci cuvintele-ncâlcite. Ți-ai dorit să mă uiți, un păcat făr' de hartă, dar pictat pe sufletul-martir în loc de pânză; n-ai știut pe unde pașii te poartă
LACRIMA FRUNZĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384255_a_385584]
-
măcar o dată și de glasul inimii ! Impinsă de la spate de curajul nebănuit pe care îl capeți atunci când ești îndrăgostit, Lara bate cu putere în ușa aristrocratică de la 216 . - Te rog să mă ierți ! îi spune bărbatului în pijamale , cu figura răvășită. Știu că am greșit ,nu pot să te las acum ,în mijlocul furtunii. Nu pot ,fiindcă te iubesc ! Bucuria pe care o simte este nemărginită. Dintr-o dată ,pare că toate gândurile urâte i s-au spulberat iar locul norilor plumburii care
VIAȚA LA PLUS INFINIT (19) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384217_a_385546]
-
Toate Articolele Autorului 3 Februarie 2016 Te-am auzit cum mă citeai Și-așa, ca un copil flămând Mi se părea că sunt prin rai Și-ai adormit la mine-n gând... Și tu erai ca o copilă, Cu părul răvășit de dor, Nu te-am trezit, îmi era milă De trupul tău mistuitor Și-asemeni unui curcubeu, Mereu cu brațele deschise, Târziu am ațipit și eu Lângă cuvintele nescrise; Când se făcuse dimineață Râdeai atât de fericită! Și m-am
LECTURĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380181_a_381510]
-
mi se dizolvă cuvintele...”(Vietate IX) Ajuns într-acest (im)pas, se impune o șoaptă-n Rugăciune: „Doamne, facă-se voia Ta / ființându-mă sau neființându-mă!... (Opere. II, 2002, p. 1166) Numai atunci liniștea se va așterne peste sufletul răvășit sau în suferință și-ncătușare... Doar atunci împăcarea cu sinele rosti-se-va așa: „Ah! Am atâta dragoste în mine, / încât mi-ar trebui / un miliard de ani, - / ca să vă spun / o fărâmă de ea!” Te credem, Nichita! Și-ți mulțumim
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
ajunge la poale de munți, iar tu știi Și ieși lângă poartă ofranda să-i iei. * Și gândul mi-l las în raza de soare Ce mătură câmpul abia înverzit S-ajungă unde cerând îndurare Așteaptă un suflet de dor răvășit. * Mi-s mâinile pieptăn prin nori fumurii Despletind vise și albă speranță Ca-n lacrimi de rouă să nască o zi O iubire eternă ce trece de-o viață. * Iar ochii ca stele vegheaz-un cuvânt Ce revarsă spre cer plângând
IUBIRE ETERNĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377246_a_378575]
-
Libertatea la care aspiră și ploaia interioară care o copleșește se contopesc în dorința de a fi văzută “în orice siluetă” și așteptată cu marea în “valuri de îmbrățișări”: „De mine vreau să-ți amintească ploaia/ Când îți mângâie chipul răvășit/ Să-ți șiroiesc prin gânduri iar văpaia/ Acestei veri, în care ne-am iubit// Să nu se stingă-n tine niciodată./ În orice siluetă să mă vezi/ Și să tresari de fiecare dată/ Sperând că-s eu. Pe-un țărm
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
de moale și fraged îmi pari că uit de durere și te strâng și mai tare în brațe, eu să te înving eu să te devor definitiv. Tu îmi mângâi părul și gândurile ce mi le ascund sub faldurile firelor răvășite, îmi săruți fruntea și mă las cucerită definitiv, învinsă de zgomotul neputinței din șoaptele cu care mă alinți. O muzică fără cuvinte îmi străbate firul atingerii atunci , nu mă mai întreb și nu mai vrau nimic să câștig, învinge tu
MELODIILE DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382230_a_383559]
-
a sila./ Durerea mea/ oricum nu are leac,/ iar pustiul/ dintre zilele escaladate/ cu atâtea eforturi,/ se păstrează intact/... Cine mi-ar plânge fremătările?” (Cine?). Și adevărat este că, oricât ne-ar încuraja semenii, în asemenea drame rămânem singuri și răvășiți, cu durerile și cu abisurile noastre sufletești. Temerile și disperările care stăpânesc sufletul îndoliat al poetei se topesc în metafore și personificări de mare forță sugestivă, prin cuvinte aparținătoare aceluiași câmp semantic, precum: „mal înflorit de angoase, cărare de spaime
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
lăsăm însă dubiile hamletiene ale criticului în legătură cu cultul "capodoperelor" și al "clasicilor" (ghilimelele relativizante îi aparțin), pentru a reveni la iluziile compensatoare și miturile structurante, identificate de el în spațiul cultural românesc. De fiecare dată când prezentul nostru istoric pare răvășit, se activează, ca niște uriașe ecrane pe care se proiectează angoasele colective, miturile Cetății asediate și ale Conspirației malefice, mitul Eroului, al Salvatorului, al Omului providențial, al Paradisului pierdut, fără putință de întoarcere. Câteva figuri de scriitori cărora autorul nu
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
soare decapitat, rostogolit direct în mare. Semne în derivă, la pândă, memoria amușină. Porțile sunt deschise și nu intră nimeni să întrebe dacă aici mai locuiește cineva, doar vântul răscolește ceea ce prisosește din ora casei de pe colină, iar tu mătăcești răvășit de incertitudinea clipei. în noaptea calmă se aud clopotele învierii zvonind judecata din urmă. Cenușa fulgerului ne-mpresoară sufletul, iar mâinile precum flăcările se-mpreună a rugă neîntreruptă: Deisis și înfiorarea nunții cerești. Semnele timpului se urzesc într-o clipă
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
localitatea Ciocănești, județul Suceava). Seria evenimentelor autumnale va începe în luna septembrie, cu Zilele comunei Turia (Covasna), unde turiștii sunt invitați să admire realizarea celui mai mare bulz din lume, continuându-se cu Festivalul Sarmalelor de la Praid, Harghita (22 septembrie), Răvășitul oilor și alegerea celui mai bun crescător de animale, manifestare ce se va derula în același timp cu Festivalul Brânzeturilor, din octombrie de la Bran (Brașov) și Festivalul Vinului, ce va avea loc între 24-28 octombrie la Focșani, Vrancea. Anul 2006
Agenda2006-13-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284916_a_286245]
-
porcăriile tale, mă crezi chiar atât de prost?! Femeia doar își acoperi fața, îndurând loviturile fără să plângă, fără să spună nimic... O bătu gospodărește, până obosi, după care se așeză neputincios pe marginea patului și începu să plângă. Ilona, răvășită, deja vânătă la ochi, oricât și-i apărase, se lipi de el și începu să-l mângâie. Ia și te culcă, dragă... nu a fost nimic... mămica te are numai pe tine. Toți sunt răi, invidioși pe tine, pe mine
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
zis încet: — Ai o frunză în păr. Am întors capul spre el, l-am privit. — Te deranjează? E opera ta. Și-a mutat privirea de la mine spre șosea. Faci cum vrei. Eu doar ți-am zis. Mi-am desfăcut părul răvășit și l-am scuturat, apoi l-am prins într-un coc, la spate. După câteva minute am ajuns în oraș. A oprit la locul sugerat de mine. Mi-am luat rucsacul și am dat să cobor. M-a apucat de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]