1,802 matches
-
fiecare își face viața grație voinței proprii e butadă facilă. Biografia lui Bejan s-a petrecut mereu peste voința lui. Riguros vorbind, omul acesta n-a putut alege decît o singură dată: la vîrsta de 11 ani, cînd tatăl său, răzeș din comuna Hârlău (jud. Iași), i-a pus într-o mînă o sapă și în cealaltă o carte, spunîndu-i: „Alege! Vrei să muncești pămîntul sau vrei să înveți?” Mai mult din instinct decît din imbold lucid, copilul a ales cartea
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
eleganță atare idee, în favoarea ironiei și umorului euforic, subsumate comicului 6. Portretul lui Creangă realizat de Zoe Dumitrescu-Bușulenga pe seama operei și a mărturiilor contemporanilor, are ca nucleu de emergență conceptul de popor, cuvânt cu intonație mistică în epocă: fiu de răzeș, neconformist, cu temperament sanguin, jovial, veșnic surâzător cu cei din jur, în poză umilă, humuleșteanul dispunea de o „formație legată de ereditate”, de unde provine și „acumularea de înțelepciune”, primele locuri de învățătură simpatetică „la școala povestitorului popular” fiind ospețele, șezătorile
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
de traduceri și prelucrări, pe ici pe acolo cu cheie.” Exprimă intenția de a „relua ofensiva” și pentru că „înlocuitorul” său (în redacție) „... a fost numit pentru calitățile lui verzi.” (Pe aceleași pagini cu pseudonimele lui G.Ivașcu apare pseudonimul „Am.Răzeșul”[?!]). I se plânge lui G. Călinescu despre eșecul încercării sale de a colabora la ziarul „Timpul”: redacția i-a respins oferta fără nici o explicație, astfel că rămăsese șomer, eliberat fiind din arestul poliției. La sfârșit arată că a decis să
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
nume de alint în familie, era intrat într-un soi de legendă. Profira Sadoveanu vorbea cu însuflețire despre "omul chipeș", cu "ochi de un albastru intens, fără egal", de acea ființă cu "statură voinicească", moștenită, poate, pe linie paternă, de la răzeșii din care se trăgea bunica Profira Ursachi, despre inteligența rară a acestui om cu înclinații deosebite, deopotrivă, pentru știință și arte. Fire iscoditoare, meșterea fel de fel de invenții, scria versuri și avea ureche absolută. Cânta, de preferință, la chitară
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
rămas singurul bărbat în familie. împlinise abia 17 ani. Iar sora sa avea numai 3 ani. Acum la Iași, când mi-a istorisit acestea, Dimitrie Tarangul era sub ordinele logofătului Darie Donici în regimentul de cavalerie constituit din mazili și răzeși veniți cu caii lor. Între timp cei de la Cetățuie s'au mutat la curtea din Iași. Cele două escadroane de dragoni aveau să se întoarcă în tabără. L-am escortat pe domnitor până la țuțora unde sosise, cu 20 mii ostași
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
furăm încercuiți. Restul de trei mii reușiră să facă legătura cu cavaleria Moldovei și cu armata rusească care numărau împreună peste douăzeci mii de ostași. Situația noastră, a celor încercuiți, era desperată. Atunci porni în ajutorul nostru cavaleria mazililor și răzeșilor moldoveni. Atacul ei a străpuns frontal încercuirea și când dădură de noi s'au desfăcut în două, rostogolindu-se pe ambele noastre flancuri împotriva Turcilor pe care îi loveam acum împreună. O bună parte dintre ei s'a pus pe
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
Am Ciber-Pegas, dar dear fi și un cal...“». Va urma. Dintre toți care au scris despre opera și personalitatea savantului de la Chișinău, Eugen Simion l-a portretizat, călinescian, cel mai bine. Mihai Cimpoi are „figura și semnele comportamentale ale unui răzeș din epoca lui ștefan cel Mare. Voinic, țeapăn, niciodată grăbit, cu vorba domoală [...]ține drumul drept, pe la mijloc, și, de-i pornit într-o direcție, n-o schimbă până nu ajunge la locul cuvenit. îmi place la el, între altele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
bun cunoscător al locurilor natale, pe nume Grigore Cazacliu, care vizitase, la rândul lui, Iașiul însoțind un grup de 250 de studenți. Cazacliu era de fel un mazil, cu alte cuvinte făcea parte dintr-o pătură intermediară între boiernași și răzeși, țăranii liberi. Sadoveanu îl și numește mereu mazilul de câte ori amintește de dânsul. Iar basarabeanul se simte ca făcând parte din aceeași familie cu modoveanul de dincolo de prut: noi suntem neamuri (p. 53)3. Principala țintă a călătoriei scriitorului a fost
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
Moldovei... (p. 54). Călătorul a mai întâlnit, totuși, și alte tipuri de bun moldovean. Drept buni moldoveni el îi socoate, în genere, pe cei din pătura neamurilor, adică pe micii boieri și pe țăranii liberi, adică pe mazili și pe răzeși, care se delimitau de cei aflați mai jos de ei și nu înțelegeau să aibă nimic comun cu țărănimea. O surpriză a însemnat pentru el atunci când, la Căprești, a dat peste o tânără evreică ce nu pricepea o boabă rusește
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
mai amintit de impresiile și experiențele din anul 1919. Dimpotrivă, a crezut necesar ca, pe temeiul amintirilor și într-o retorică patriotică, să elogieze sentimentele naționale ale locuitorilor de acolo și inteligența țăranilor și a micilor boieri, acel duh al răzeșilor și mazililor care au fost tăria țării odinioară. încât nu trebuie să ne mire că în 1940, la ruperea Basarabiei și Bucovinei de România - cum s-a exprimat Sadoveanu -, el s-a prăbușit de durere (am căzut la pământ). Și
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
Pe când așaaaaa... Iacă-tă, am văzut cum Ștefan cel Mare (și sfânt!) a câștigat a 48-a (?) bătălie, transmisă în direct la televiziunea națională, respectiv TVR1 (în penultima seară de duminică a lunii octombrie), care televiziune, redând astfel stră-stră-stră... nepoților de răzeși suficientă căldură sufletească, aceștia și-au putut vedea mai departe de debranșarea caloriferelor, operațiune însoțită de vesele și interesante fluierături patriotice - nicidecum de mârâituri cărora, unii reporteri de televiziune, dar mai ales trădătorii de neam și de țară, sugerează că
Spaga la Muntele Athos by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10167_a_11492]
-
în mod neașteptat, în strălucire și în tragism, modelul eminescian. Ștefan Petică nu provenea dintr-o familie mult diferită de cea a lui Eminescu, deși s-au creat apoi legende variate despre mizeria care l-ar fi întovărășit toată viața. Răzeși înstăriți din Bucești, părinții lui duceau o existență mai degrabă burgheză decît țărănească și i-au putut oferi copilului lor - în mod evident hiper-înzestrat - posibilitatea de a studia, mai întîi la Tecuci (gimnaziul), apoi la Brăila (liceul). Ca și Eminescu
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
de seră închisă a Constantinopolului, plină de intrigi și subtilități verbale. Suflul naturist animă însă prea puține pagini din Istoria ieroglifică și este de scurtă durată. Barocul elegant pune din nou stăpînire pe text, Cantemir uită că este nepot de răzeși moldoveni și redevine elevul snob al Academiei. Ghidat de un simț superior al echilibrului, prozatorul încearcă să fugă totuși de monotonie, alternînd pe cît posibil tonalitatea relatării. Cînd, de exemplu, înduioșat de propria-i soartă, Inorogul vedea în nefericirea sa
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
Ianis Karaianis -, epilogul fiind crima enigmatică din orașul subteran. Tot acest qui pro quo va fi regizat de Gorgias însuși, pentru a avea dovezi legate de abuzurile săvârșite de egumenii greci ai mânăstirii, în setea lor irepresibilă de îmbogățire pe seama răzeșilor și boierilor de baștină și scurgerea bogățiilor spre Grecia. Dacă e să găsim un crez estetic al autorului privind acest roman și nu numai, n-avem decât a cita: „Or, cea mai frumoasă libertate a omului este aceea de a
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
e Marin Preda. A fost un uriaș cronicar al țăranului european. Dar noi nici nu știm ce e aia „țăran”. Mai ales generațiile tinere au o părere destul de aproximativă, nu prea cunosc istoria, se detașează rapid de istoria România unde răzeșii lui Ștefan și chiar și iobagii lui Mihai Viteazul au creat istorie. Drama mare a comunismului, dar n-o spune nimeni, o spun eu și-am s-o tot spun până o să mor, nu a fost nici a intelectualității, nici
NICOLAE BREBAN DESPRE MARIN PREDA ŞI MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384487_a_385816]
-
miniștrii pitici și veninoși ai popoarelor!), servil-lingăi, le ascut călăilor cosmici secerile asasine... Numai niște țărani din Vaslui își pun chezașă viața, precum că și cerurile, și iadul - au greșit, grosolan, socoteala sorocului din urmă! ...Tot de pe acolo de unde și răzeșii lui Sveti Ștefan-Vodă al Moldovei au dovedit lumii întregi că și apocalipsa turcească (“turcul nu poate fi învins... să-i pupăm, mai curând, papucul!”) a fost un “fals în acte publice”, fabricat pentru “intimidarea adversarului”creștin-european: „Către Coroana ungurească și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
și s-a înmormântat în Sfânta Mănăstire Putna cea fundată de dânsul...” În continuarea notei este redat textul din Letopisețul lui Ion Neculce, unde ne spune că încă din timpul vieții, Voievodul Ștefan cel Mare își făcuseră loc în inimile răzeșilor lui drept ”sveti” - ”sfânt”. Nici de această dată, calitatea de vizionar a lui Melchisedec Ștefănescu nu a dat greș. Cunoaștem toți că Voievodul Ștefan cel Mare a fost canonizat, în iunie 1992, de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, eveniment
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
țării. Robust, bine așezat la vorbă, (poate și un pic hâtru), cu o autoironie fină, mânuitor desăvârșit al cuvintelor din graiul său neaoș, Vasile Șoimaru nu scapă nicicum neobservat - poate și datorită figurii sale, care aduce mult cu a unui răzeș sadea, așa cum ne place nouă să-i evocăm pe răzeșii din vremea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, după ce citim despre faptele lor vitejești în cărțile de istoria neamului românesc... „Întâlnirea, fie și târzie, cu Vasile Șoimaru mi-a luminat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
hâtru), cu o autoironie fină, mânuitor desăvârșit al cuvintelor din graiul său neaoș, Vasile Șoimaru nu scapă nicicum neobservat - poate și datorită figurii sale, care aduce mult cu a unui răzeș sadea, așa cum ne place nouă să-i evocăm pe răzeșii din vremea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, după ce citim despre faptele lor vitejești în cărțile de istoria neamului românesc... „Întâlnirea, fie și târzie, cu Vasile Șoimaru mi-a luminat orizontul către Basarabia crucificată. Am cunoscut un om de valoare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
creată prin multiplicarea livrescă a orizonturilor, încât se poate afirma că atunci când profesorul Ion Cernat scrie, spune. Merită remarcat efortul autorului de a cuprinde complexitatea vieții în această parte de țară. Prezintă interes analiza raporturilor economice între boieri și rani (răzeși și răzeși deveniți clăcași). Explorarea acestei dimensiuni a vieții st sub incidența întrebării tulburătoare pentru istorie: cum a devenit? cum s-a ajuns, la ceea ce astăzi este? ... Atragem atenția, de asemenea, asupra explorării dimensiunii spirituale a vieții în arealul analizat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
multiplicarea livrescă a orizonturilor, încât se poate afirma că atunci când profesorul Ion Cernat scrie, spune. Merită remarcat efortul autorului de a cuprinde complexitatea vieții în această parte de țară. Prezintă interes analiza raporturilor economice între boieri și rani (răzeși și răzeși deveniți clăcași). Explorarea acestei dimensiuni a vieții st sub incidența întrebării tulburătoare pentru istorie: cum a devenit? cum s-a ajuns, la ceea ce astăzi este? ... Atragem atenția, de asemenea, asupra explorării dimensiunii spirituale a vieții în arealul analizat, biserica și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni. Cel mai valoros material documentar scos la lumină de Olimpia Bădăluță de la Academia Român este Fondul de documente Vasile Rosetti, o sută de documente care se referă la moșia Filipeni, la familia de boieri Rosetti, la judecățile nesfârșite cu răzeșii din Fruntești și Oțelești, la cumpărări de pământ, la hotarele moșiei. Aceste documente, unele scrise în limba română cu caractere chirilice, altele în slavonă, au fost traduse, transcrise, corectate și cercetate (completate) de Olimpia Bădăluță, ajutată de specialiștii Bibliotecii Academiei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chirilice, altele în slavonă, au fost traduse, transcrise, corectate și cercetate (completate) de Olimpia Bădăluță, ajutată de specialiștii Bibliotecii Academiei, care singure pot alcătui o culegere de acte și documente folositoare celor care studiază istoria și relațiile dintre boieri și răzeși, boieri și clăcași. Olimpia Bădăluță ar fi vrut ca cele 100 de documente să fie publicate într-o carte separată; așa a lăsat să se înțeleagă într-o discuție purtată între mine și ea la București, prin anul 2002. De
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aflat ce este „cocârțacul”. Despre oamenii și locurile satului Fruntești am aflat de la Coca Țarălung din Rusești, familia Ionel Ciuchi, de la Aristotel Ciută și de la Aristotel Olaru, fostul președinte al CAP-ului Fruntești, multe lucruri foarte interesante (costumul popular la răzeși, istoria satului, despre biserică și școală), mai puțin despre oamenii de seamă ieșiți din Fruntești și urcați în ierarhia socială. Am lăsat intenționat mai la urmă două nume de luncași care merită atenția și considerația din partea tuturor celor din comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
migrând românii între români, fenomenul nu poate fi privit drept catastrofic. Economia lucrării m-a determinat să insist mai mult asupra condiției sociale a locuitorilor din Lunca, Slobozia, sate de clăcași, lipsiți de pământ propriu, Fruntești și Mărăști, sate de răzeși, care au purtat conștiința superiorității sociale. în măsura în care a fost necesar, am amintit și de satele Mărăști, Brad și Balaia, dar acestea, în trecut, au avut o evoluție de sine stătătoare, relativ de puțin timp au fost integrate comunei Filipeni. De
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]