73 matches
-
Humorului 4. Solca Comune integral în zona montană - 36 1. Breaza 2. Brodina 19. Moldovița 3. Cacica 20. Ostra 4. Capu Câmpului 21. Panaci 5. Ciocănești 22. Poiana Stampei 6. Cosna 23. Pojorâta 7. Cârlibaba 24. Putna 8. Crucea 25. Rașca 9. Dorna Candrenilor 26. Sadova 10. Dorna-Arini 27. Șaru Dornei 11. Frumosu 28. Slatina 12. Fundu Moldovei 29. Straja 13. Iacobeni 30. Stulpicani 14. Izvoarele Sucevei 31. Sucevița 15. Mălini 32. Ulma 16. Mănăstirea Humorului 33. Valea Moldovei 17. Marginea
ORDIN nr. 321 din 5 august 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
județul Bistrița-Năsăud. Alexandru M. Radu, profesor, inspector la Inspectoratul școlar al județului Teleorman. Florea B. Raicu, profesor, șef de serviciu la Ministerul Educației și Învățămîntului. Teodor Gr. Rapotan, profesor, director la Grupul școlar al Combinatului siderurgic din Galați. Lucian M. Rașca, profesor, inspector general la Ministerul Educației și Învățămîntului. Lenuța D. Ripeanu, profesoara, inspectoare la Inspectoratul școlar al municipiului București. Mircea C. Român, profesor, director la Liceul din Negrești, județul Vaslui. Polina V. Romanescu, profesoara la Liceul "Tudor Vladimirescu" din Tîrgu
DECRET nr. 259 din 28 iunie 1972 privind conferirea de ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice din învăţămîntul de toate gradele, cu prilejul zilei de 30 iunie - "Ziua Invatatorului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128124_a_129453]
-
secțiune cu L = 450 m; l = 3 m; h = 0,15 m Refacerea suprastructură de balast DC zona Uzina Argel│ │ │ │ │și zona Dubul L - 400 m; l - 3 m; h - 0,2 m Refacerea suprastructură de balast DC zona Lunguleț │ │ │ │ │Rașca L - 500 m; l - 3 m; h - 0,2 m Refacerea apărări maluri, terasament și structură de │ │ │ │ │balast DC zona Demacușa L - 400 m; l - 1,5 m; h - 1,5m Refacerea suprastructură de balast DC zona Runc │ │ │ │ │L - 1
HOTĂRÂRE nr. 975 din 21 decembrie 2016 privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278405_a_279734]
-
balast DJ 174 - secțiunea L - 0,8 km;│ │ │ │ │l - 5 m; h - 0,15 m Refacere apărări maluri, terasament - Moldovița km 20+500, │ │ │ │ │L = 100 m; sat Argel km 31-32 - L = 200 m; l = 5 m; h = 2 m; sat Rașca km 28 - L = 150 m; l = 1,5 m; h = 2 m - pentru punerea în │ │ │ │ │siguranță a DJ 176 Refacere 3 poduri, 5 podețe Moldovița Refacere 5 podețe și punte pietonală Refacere rețea stradală Arbore L - 5.800 m; l
HOTĂRÂRE nr. 752 din 12 octombrie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278116_a_279445]
-
Ciumuca │ │ │ │ │L = 0,9 km; l = 3 m; h = 0,1 m Refacere suprastructură de balast DC zona Uzina Argel și zona │ │ │ │ │Dubul L = 400 m; l = 3 m; h = 0,2 m Refacere suprastructură de balast DC zona Lunguleț Rașca │ │ │ │ │L = 500 m; l = 3 m; h = 0,2 m Refacere apărări maluri, terasament și structură de balast DC │ │ │ │ │zona Demacușa L = 400 m; l = 1,5 m; h = 1,5 m Refacere suprastructură de balast DC zona Runc L
HOTĂRÂRE nr. 752 din 12 octombrie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278116_a_279445]
-
din balast Strada Largă, sat Mănăstirea Humorului, │ │ │ │ │L - 2700 m, l - 4 m, h - 20 cm, 2160 mc Refacere pod pe râul Moldovița, sat Argel în dreptul locuitorului Biroș Marian Refacere apărări de maluri (gabioane si anrocamente) L = 350 ml, sat Rașca, în dreptul │ │ │ │ │locuitorilor Cușnir Ionuț, Iolu Cornel și Dujac Ștefan pe o lungime L = 300 m și sat Refacere suprastructură din balast DC Darieni pe suprafața de 5000 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast DC Runc pe
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
balast DJ 174 - secțiunea L - 0,8 km;│ │ │ │ │l - 5 m; h - 0,15 m Refacere apărări maluri, terasament - Moldovița km 20+500, │ │ │ │ │L = 100 m; sat Argel km 31-32 - L = 200 m; l = 5 m; h = 2 m; sat Rașca km 28 - L = 150 m; l = 1,5 m; h = 2 m - pentru punerea în │ │ │ │ │siguranță a DJ 176 Refacere 3 poduri, 5 podețe Moldovița Refacere 5 podețe și punte pietonală Refacere rețea stradală Arbore L - 5.800 m; l
HOTĂRÂRE nr. 752 din 12 octombrie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276035_a_277364]
-
Ciumuca │ │ │ │ │L = 0,9 km; l = 3 m; h = 0,1 m Refacere suprastructură de balast DC zona Uzina Argel și zona │ │ │ │ │Dubul L = 400 m; l = 3 m; h = 0,2 m Refacere suprastructură de balast DC zona Lunguleț Rașca │ │ │ │ │L = 500 m; l = 3 m; h = 0,2 m Refacere apărări maluri, terasament și structură de balast DC │ │ │ │ │zona Demacușa L = 400 m; l = 1,5 m; h = 1,5 m Refacere suprastructură de balast DC zona Runc L
HOTĂRÂRE nr. 752 din 12 octombrie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276035_a_277364]
-
din balast Strada Largă, sat Mănăstirea Humorului, │ │ │ │ │L - 2700 m, l - 4 m, h - 20 cm, 2160 mc Refacere pod pe râul Moldovița, sat Argel în dreptul locuitorului Biroș Marian Refacere apărări de maluri (gabioane si anrocamente) L = 350 ml, sat Rașca, în dreptul │ │ │ │ │locuitorilor Cușnir Ionuț, Iolu Cornel și Dujac Ștefan pe o lungime L = 300 m și sat Refacere suprastructură din balast DC Darieni pe suprafața de 5000 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast DC Runc pe
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
Gura Caliței (în trecut, Lacu lui Băban) este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Bălănești, Cocoșari, Dealu Lung, Groapa Tufei, Gura Caliței (reședința), Lacu lui Baban, Plopu, Poenile, Rașca și Șotârcari. Comuna Gura Caliței se află în zona colinară central-sudică a județului, de-a lungul văii râului Râmna. Este traversată de-a lungul acestei ape de șoseaua județeană DJ204P, care o leagă spre sud-est de Dumbrăveni (unde se termină
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
1617 locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală mixtă cu 150 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în plaiul Râmnicul din același județ și comuna Dealu Lung, formată din satele Peletic, Plopu, Rașca, Tinosu și Șotănari, cu o populație de 898 de locuitori. Aici existau două biserici (una datând din 1833) și o școală mixtă cu 28 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Dealu Lung și includerea ei în comuna
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
și o școală mixtă cu 28 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Dealu Lung și includerea ei în comuna Lacul lui Băban, cu satele Cocoșari, Constandoiu, Gura Caliței, Peletic, Plopu, Poenile, Tinoasa și cătunele Bălănești, Groapa Tufei, Rașca și Șotărcari, populația totală fiind de 2812 locuitori. Ea era arondată plășii Plăginești a aceluiași județ. În 1950, comuna a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Satul
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
a fost mai liniștită decât prima, fără evenimente militare semnificative, voievodul fiind nevoit să respecte puterea otomană, aflată în acea perioadă la apogeul său. În acest timp a ctitorit mănăstirile Probota (unde se află și în prezent mormântul său) și Rașca, a refăcut mănăstirile Moldovița și Bistrița și a făcut importante donații mănăstirilor de la Muntele Athos. Voievodul, cu totul schimbat după încercările prin care trecuse în perioada 1538-1540, și dovedind multă abilitate diplomatică, a căutat să nu mai fie confruntat ce
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
Rareș a fost un important ctitor de mănăstiri și biserici. Ajutat și de soția sa, Elena Doamna, a ridicat mai multe biserici și mănăstiri, cele mai importante dintre acestea fiind Mănăstirea Probota (1530, unde se află și mormântul său), Mănăstirea Rașca, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia (1532), Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău și Biserica Sfântul Dumitru din Suceava. De asemenea, a refăcut Mănăstirea Moldovița (1537), Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Humor (1535) și Mănăstirea Caracalu de la Muntele Athos. În timpul celei de-a
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
de alta a unui braț secundar al Dunării, inclusiv pe insula Csepel. La recensământul din 2001 avea 8.764 locuitori. Numele localității provine din alăturarea particulelor rác - termen maghiar ce denumește populația de etnie sârbă ce locuia în statul medieval Rașca, în momentul în care maghiarii au venit în Europa și keve - denumirea macghiară a localității Cuvin din Voivodina, locul de unde au plecat locuitorii de astăzi ai comunei. Alte teorii susțin faptul că particula keve este de origine hunică, Keve fiind
Ráckeve () [Corola-website/Science/308284_a_309613]
-
din Iași avându-i ca interpreți pe Gheorghe Cârje (Manasse), Aglae Pruteanu (Lelia), Constantin Momuleanu (Nissim), Eufrosina Momuleanu (Estera), Marius Rădulescu (Zelig Șor). După trei ani, pe 25 mai 1904, are loc prima reprezentație a piesei în București, la grădina Rașca, în interpretarea trupei condusă de actorul ieșean Gheorghe Cârje: Vasile Toneanu (Zelig Șor), Gheorghe Cârje (Manasse), Irina Leonescu (Lelia). Succesul piesei va determina includerea ei în repertoriul Teatrului Național din București în stagiunea 1904-1905. Premiera a avut loc la 5
Manasse () [Corola-website/Science/303336_a_304665]
-
din balast Strada Largă, sat Mănăstirea Humorului, │ │ │ │ │L - 2700 m, l - 4 m, h - 20 cm, 2160 mc Refacere pod pe râul Moldovița, sat Argel în dreptul locuitorului Biroș Marian Refacere apărări de maluri (gabioane si anrocamente) L = 350 ml, sat Rașca, în dreptul │ │ │ │ │locuitorilor Cușnir Ionuț, Iolu Cornel și Dujac Ștefan pe o lungime L = 300 m și sat Refacere suprastructură din balast DC Darieni pe suprafața de 5000 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast DC Runc pe
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
că racla în care se află moaștele datează din secolul XVII. În biserica Mănăstirii Miclăușeni, din Iași, se afla moaștele a treizeci de sfinți, printre care și ale Sfântului Haralambie. Părticele din moaștele sale se mai află și la Mănăstirea Rașca, la Catedrala episcopală din Galați, precum și la bisericile bucureștene „Sfântul Dumitru“ (Poșta), "Sfinții Arhangheli“ (Oțelari), "Sfântul Stelian“ și Mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril - Stavropoleos. De asemenea o părticică din moaștele Sf.Haralambie se afla la biserica "Nașterea Maicii Domnului
Sfântul Haralambie () [Corola-website/Science/298162_a_299491]
-
tradus-o în limba idiș. Premiera piesei în limba română a avut loc pe 12 martie 1901 pe scena Teatrului Național din Iași. După trei ani, pe 25 mai 1904, are loc prima reprezentație a piesei în București, la grădina Rașca. Succesul piesei va determina includerea ei în repertoriul Teatrului Național din București în stagiunea 1904-1905, premiera fiind la 5 februarie 1905 și avându-l pe Constantin Nottara în rolul principal. Regizorul Jean Mihail a realizat în anul 1925, după piesă
Ronetti Roman () [Corola-website/Science/315396_a_316725]
-
să cineze sau să bea bere, limonadă etc." În restaurant, pe lângă bucătăria delicioasă, "se putea juca biliard, se bea multă bere și se asculta muzică. Până târziu în noapte cânta orchestra lui Ludovic Wiest și, uneori, muzica militară". În grădina Rașca exista și o scenă, pe care s-au jucat numeroase piese de teatru, majoritatea străine, dar și piesele O noapte furtunoasă și Conu Leonida față cu reacțiunea (premiera 22 iulie 1880) de Ion Luca Caragiale, precum și Manasse de Ronetti-Roman. Tot
Grădina Rașca () [Corola-website/Science/324620_a_325949]
-
o scenă, pe care s-au jucat numeroase piese de teatru, majoritatea străine, dar și piesele O noapte furtunoasă și Conu Leonida față cu reacțiunea (premiera 22 iulie 1880) de Ion Luca Caragiale, precum și Manasse de Ronetti-Roman. Tot la grădina Rașca a fost angajat pentru o perioadă și "Prințul operetei" Nicolae Leonard, care a apărut într-o serie de operete prezentate pe această scenă. La 12 iulie 1906, ziarul Dimineața își anunța cititorii că peste trei zile puteau viziona în Gradina
Grădina Rașca () [Corola-website/Science/324620_a_325949]
-
a fost angajat pentru o perioadă și "Prințul operetei" Nicolae Leonard, care a apărut într-o serie de operete prezentate pe această scenă. La 12 iulie 1906, ziarul Dimineața își anunța cititorii că peste trei zile puteau viziona în Gradina Rașca comedia „Odăi mobilate”, plătind doar jumătate din prețul biletului, adică 6 lei la lojă, în loc de 12 lei și 50 de bani un loc la mese, față de 1 leu, cât costa de obicei. Spre comparație, un salariu mediu era de circa
Grădina Rașca () [Corola-website/Science/324620_a_325949]
-
loc la mese, față de 1 leu, cât costa de obicei. Spre comparație, un salariu mediu era de circa 200 lei. Istețimea „bucureștenească”, spre dreapta păstrare a regulilor de pronunție românească, l-a autohtonizat pe Hrtschka, făcându-l notoriu sub numele „Rașca”. Această autohtonizare a numelor străine nu este singulară: Hohenzollern devenea „Hopințoale”, Berthelot era numit „Burtalău” etc..
Grădina Rașca () [Corola-website/Science/324620_a_325949]