3,922 matches
-
Luați lighioanele astea de colea! Găinile să le faceți ciorbă, iar rațele să le faceți cu varză. Pentru ursitorile copilului. Măria își duse repede mâna la gură, ca să și-o acopere și zise încet și apăsat: - Iaca! - Vedeți să jumuliți rațele acu', cât sunt calde, că pe urmă, când s-or răci, se jumulesc cu piele cu tot. Puneți penele peste ălelalte, în tinda beciului, - le spuse el, cu dojană. Luă apoi un șomoiog de paie și se șterse pe cracul
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
Să vii fuga, că te cheamă. - Aha. Viu acu'. * Anica reteză câteva căpățâni de varză, din oboraș. Puse cârpătorul jos, în cunie, și începu să toace varza cu barda. Șade în genunchi și toacă varza, ca și când ar toca foi, la rațe. Apoi, o pune pe măsuța rotundă, cu trei picioare. Lenica aduse, din tinda beciului, oalele cele mari de pământ. O oală are o vadră. Le opări bine. N-au mai fost folosite de anul trecut, când au fiert în ele
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
în privința Anicăi și a Lenicăi. Tinere erau, sănătoase erau ... Chef de muncă de ce să nu aibă, dacă era vorba de petrecere? Puseră într-o oală carnea de găină, ca s-o facă ciorbă, iar în cealaltă oală puseră carnea de rață și varza, după cum le spusese Mitru. Turtița pentru ursitori o frământă Lenica. Nu mai chemară o fată curată, după cum era obiceiul, ca să frământe turtița copilului. Așa hotărâră ele, în cunie, la vatra focului. Se gândiră că ori Anica ori Lenica
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
poetului Optimistul scai așteptând coada oii întreaga viață Mânerul spadei altădată lucitor - ars de rugină Greierul ieșind sub cerul senin: cri! cri! - sus luceafărul Floare-de-colț în vârful Rarăului - sfântă cocardă Soți muzicieni - ea zilnic cu trompeta el cu trombonul În jurul raței - o mână de grăunțe stelele-n unde Cad castanele - greierașul se teme de-un asasinat Corbu-n travesti cântând ca turturica - sosesc vulturii Urme pe prispă hoțul furând umbrela - toamnă târzie Sosesc berzele vin din sud cu prunci în cioc - teroare
HAIKU & SENRYU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1445766747.html [Corola-blog/BlogPost/349897_a_351226]
-
Muzeul Vivaldi, în sunetele discrete ale muzicii sale suave, din incinta Bisericii San Maurizio. Traversăm zveltul și controversatul Ponte della Constituzione (2008 - arh. Calatrava), ce face legătura dintre Piazzale Roma și gara Santa Lucia, unde racheta feroviară cu cioc de rață ne așteptă fremătând să ne ducă spre casa temporară... H. Soperga. Duș și fuga prin subterane în Piazza del Duomo! O găsim eliberată de uriașa scenă ce o invadase până cu o zi înainte. Calmă, fără vibrații negative, cu puțini
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1439776996.html [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
pe drum Un soldat modest, un bețivan. - Cum consens nu vom avea nicicum, Să ne arbitreze-acest Ivan. Misiunea acceptá cătana Și-ntr-un chirăit cumplit de țațe, A luat în mâini încet coroana După care-a dat... a dat la rațe. La MORALA asta mă abțin! Dacă între noi vorbim, socot că Adevăru-i uneori în vin Însă nu e niciodată-n votcă. Referință Bibliografică: Regina păsărilor / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1467, Anul V, 06 ianuarie 2015. Drepturi
REGINA PĂSĂRILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dan_norea_1420533386.html [Corola-blog/BlogPost/352297_a_353626]
-
întâmplarea cu șopârlă nu se termină aici... Era să se termine mai rău, din cauza mamei soacre! Ajungând acasă cu vietatea în borcan și „cu ou-n buzunar...” ca în poezioara aceea de copii cu „cățelușul cu păru’ creț care fură rața din coteț...”. Am avut de gând să fac o mică diversiune și să o provoc pe șopârliță să mă cadorisească cu codița ei regenerabilă! După câteva încercări și o luptă inegală corp-la-corp cu dânsa... sunt declarat învigător și dețin în
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1425824153.html [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
este mai mult acoperit de crengile groase, răsfrânte, ale copacilor acestei păduri bătrâne. Poteca urmărește conturul lacului. Mă opresc pe podul de lemn, mă sprijin de balustradă și privesc văluritul blând al apei lacului și aștept vietățile acestui lac ... Gâște, rațe sălbatice vin plutind liniștit, așteptând fărâmiturile de pâine ... Apoi pleacă mulțumite, într-un zbor liniștit, planând deasupra apei. Dincolo de lac, copacii își arată măreția și frumusețea culorilor în lumina caldă a soarelui, de la galbenul pal până la roșul intens amestecat cu
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_ziua_recunostintei_thanksgiving_da_vavila_popovici_1352261145.html [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
colorat, cum se purtau prin satele ialomițene. Nu-i venea să creadă că s-a întors fiica sa acasă, chiar dacă numai pentru o săptămână. Nu a mai văzut-o de la sfârșitul anului. Trebuia ca Vasile, soțul său, să prindă o rață să o taie și apoi ea s-o opărească, s-o jumulească și să facă o supă și un ostropel, cum îi plăcea Săndicăi, cu bucățile de carne prăjite la ceaun. De fapt, mai mult fierte așa în ulei, peste
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
de peste o săptămână. - Te mai zgârii tu pe mâini prin corzile astea? Lasă că nu mai am mult și în două după-amiezi când vin de la brigadă, pot să le leg. Au părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
astea? Lasă că nu mai am mult și în două după-amiezi când vin de la brigadă, pot să le leg. Au părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să-i facă. El era ceasul deșteptător care îl trimitea la muncă
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
deșteptător care îl trimitea la muncă dimineața. De asemenea, și măgarul Ghiță care îl ducea cu cotiga la colectiv. Ei doi mai fac gălăgie prin curte. Câine nu mai aveau. Murise. - Vasile, ia toporișca și fă-i de petrecanie la rața asta! Nu vezi că avem musafiri? - Gata, femeie. Și cum vrei să o gătești? - Supă din măruntaie, aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
moare o găină dintre câteva zeci de mii, sau un purcel? Se mai „îmbolnăvesc” și ele, chiar dacă unele ajung în oală sau tigaia celor care le cresc, răspunse fata râzând. Obosit de munca din grădină, după ce îi luă viața bietei rațe, bătrânul s-a dus la magazie, de unde a venit cu o carafă cu un vin rozaliu, puternic parfumat, din care săreau stropi din cauza acidității, ca la borsec când desfăceai dopul la sticlă. Dorea să bea un pahar cu vin, împreună cu
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
la întrebările Deliei când lipsea de acasă. Nu justifică nimic, nu comenta. Privirea să era pierdută, atenția îi era în altă parte în nici un caz la conversație. Dar acum, ascultând vocea Deliei, plicul pe care il desfăcu și citi de rață neplătită, de care nici nu-și adusese aminte, părea că se trezește din letargie. Încerca să se trezească din somnul ce-i amorțea conștiința: — De ce să divorțam, Delia? Eu recunosc, am o aventură, așa mi-au dictat mie nevoile. Undeva
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1459445891.html [Corola-blog/BlogPost/383264_a_384593]
-
cald și bine. El o strânse în brațe fericit, gândind : gata, am prins-o în curând va fi a mea pentru totdeauna. Vino, iubite, să vezi ce am cumpărat astăzi pentru marele eveniment. Scoase taiorul, fusta de culoarea oului de rață, o pereche de pantofi cu toc, de culoare puțin mai închisă decât taiorul, iar pălăria cu un mic voal îi completa garderoba. Pentru tine am luat pantofii aceștia maro și cravata aceasta. Se va potrivi de minune la costumul tău
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1462562786.html [Corola-blog/BlogPost/383543_a_384872]
-
a apărut la Editura Universității Jagellone și se adresează, în mare parte, studenților filologi, fiind scrisă în limba română. Ziua s-a încheiat cu un picnic românesc, organizat de Societatea Polono-Română lângă lacul Bagry, străbătut de bărcuțe cu pânze și rațe sălbatice, eveniment la care au participat și români cracovieni cu familiile lor. Anca GOJA Cracovia, Polonia Mai 2012 Referință Bibliografică: Anca GOJA - CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE / Anca Goja : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 504, Anul
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_cracovienii_au_intrat_in_r_anca_goja_1337326847.html [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
pentru care avea o admirație sinceră. Era ușor respinsă de colegii de seama ei și atunci, ca o refulare, îi plăcea să dirijeze pe cei mai mici ca ea, îi alinia în șir indian, îi învăța să joace „9 pietre”, „rațele și vânătorii”, „țară, țară, vrem ostași!” și câte și mai câte. Anii au trecut și am ajuns la același liceu industrial, un liceu banal pe lângă casele noastre apropiate, unde eram mai toți cei din cartier. Când vroiam să ne ducem
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_danei_cristea_aurora_1342351327.html [Corola-blog/BlogPost/348317_a_349646]
-
cuibar - voia să le verificie și să le pună pe cele cu bănuț la cloșcă. Cu coșul plin, pentru ca șorțul era prea mic, pentru numărul mare de ouă, m-așez pe vine în fața bunicii. Ouă, care mai de care, de rață, de curcă, de gâscă și găină, etaland diverse culori și mărimi, eu zâmbitoare priveam, cu ochi senini... Bunica se uită la mine, din ochi deodată clipește și-n hohot de râs, chicotind, îl cheamă pe bunul ce tocmai sosește. Privește
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
mărimi, eu zâmbitoare priveam, cu ochi senini... Bunica se uită la mine, din ochi deodată clipește și-n hohot de râs, chicotind, îl cheamă pe bunul ce tocmai sosește. Privește măi Costeo! ce bine trăim, găinile noastre fac ouă de rață, de gâscă și curcă... Emoții încerc, urchile-mi ard și-mi vine să plâng de rușine, ei râd și-nțelepți fac cu ochiul spre mine. În ușă stă mama și tata-i de față, trăim împreună o clipă măreață, și eu
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
în mijlocul mesei. Cu o fanfaronadă grobiană, ceru tunător friptură de mistreț, cârnați de urs, însoțind comanda cu o strașnică înjurătură la adresa vânătorii ratate de la care, pare-se, tocmai revenise. Apoi adăugase într-o altă cavalcadă pseudo-inteligibilă: -Și nește pept de rață pen’ câine! Da’n sânge... că vă ia mama dracului! Foștii colegi urmăreau cu sentimente amestecate apariția: ba s-ar fi ridicat să plece, ba l-ar fi apostrofat, ba și-ar fi scufundat neplăcerea în vinul bun... nu erau
LA... „CONCORDIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1440313259.html [Corola-blog/BlogPost/373801_a_375130]
-
colorat, cum se purtau prin satele ialomițene. Nu-i venea să creadă că s-a întors fiica sa acasă, chiar dacă numai pentru o săptămână. Nu a mai văzut-o de la sfârșitul anului. Trebuia ca Vasile, soțul său, să prindă o rață să o taie și apoi ea s-o opărească, s-o jumulească și să facă o supă și un ostropel, cum îi plăcea Săndicăi, cu bucățile de carne prăjite la ceaun. De fapt, mai mult fierte așa în ulei, peste
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
de peste o săptămână. - Te mai zgârii tu pe mâini prin corzile astea? Lasă că nu mai am mult și în două după-amiezi când vin de la brigadă, pot să le leg. Au părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
astea? Lasă că nu mai am mult și în două după-amiezi când vin de la brigadă, pot să le leg. Au părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să-i facă. El era ceasul deșteptător care îl trimitea la muncă
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
deșteptător care îl trimitea la muncă dimineața. De asemenea, și măgarul Ghiță care îl ducea cu cotiga la colectiv. Ei doi mai fac gălăgie prin curte. Câine nu mai aveau. Murise. - Vasile, ia toporișca și fă-i de petrecanie la rața asta! Nu vezi că avem musafiri? - Gata, femeie. Și cum vrei să o gătești? - Supă din măruntaie, aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
moare o găină dintre câteva zeci de mii, sau un purcel? Se mai „îmbolnăvesc” și ele, chiar dacă unele ajung în oală sau tigaia celor care le cresc, răspunse fata râzând. Obosit de munca din grădină, după ce îi luă viața bietei rațe, bătrânul s-a dus la magazie, de unde a venit cu o carafă cu un vin rozaliu, puternic parfumat, din care săreau stropi din cauza acidității, ca la borsec când desfăceai dopul la sticlă. Dorea să bea un pahar cu vin, împreună cu
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]