312 matches
-
Soare), acelasi care a condus destinul pictorului Victor Brauner (n. 15 iunie 1903, zodia Gemenilor - m. 12 martie 1966). Avem aici explicația de natură ezoterica a tendințelor / inclinațiilor / determinărilor care au planat peste viața fizică și spirituală a celor doi. Raționaliștii s-ar împotrivi, desigur, unei asemenea interpretări. Însă către o relație obscură / secretă a lor ne împinge chiar romancierul: „Eu nu l-am întâlnit întâmplător pe Dominguez și nu în mod întâmplător acest lucru s-a petrecut atunci când trebuia să
El Señor K și Monsieur K - filiații între Ernesto Sábato și Victor Brauner - by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/5390_a_6715]
-
mai are nici o considerație: "ș...ț mama e irațională, falsă și lacomă, egocentrică și, în general, imposibilă." Tot în misiune se consideră și doctorul Makovițki, mândru de a fi considerat prieten de ilustrul său pacient. El e un lucid, un raționalist care se detașează de fervorile mistice ale adulatorilor acestuia, fără a-i diminua cu nimic măreția, dimpotrivă, așezând-o între niște coordonate rezonabile și plauzibile: Tot ce spune Lev Nikolaevici a mai fost spus. Pe tărâmul religiei și al eticii
Un „docu-roman“ by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6744_a_8069]
-
vreun raport financiar sau măcar un denunț către împărat" (p. 13). Sofist și epicureu, disputat între plăcerile trupului, ale minții și ale pierderii ei temporare (prin abuz de hașiș), Cherintos se numără printre personajele importante ale piesei. Un spirit îngăduitor, raționalist cu măsură, mizând pe libertatea de credință și exprimare a individului. Câtă vreme nu e constrângătoare în planul conștiinței, ordinea romană i se pare în regulă; deși, ca grec, altele ar fi în sufletul lui... Cherintos își educă elevii în
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
față un zîmbet care nu știu ce însemna, îngăduință și înțelegere a oamenilor, sau ironie față de lume și de el însuși? «Pe mine nu mă sporesc decît creațiile și stelele năzdrăvane». Lucian Blaga era rațiune pură, dar una frămîntată. Soarta filosofilor. Era raționalist schopenhauerian, dar și intuitiv de tipul bergsonian. Somn bun nu avea, vise mereu da”. Ultimele cuvinte, atît de relevabile pentru o existență de poet. Zenovie Cârlugea, Lucian Blaga - sfîrșit de secol, început de mileniu, Ed. Scrisul românesc, 2012, 328 p.
Blaga, totuși în actualitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4055_a_5380]
-
cunoașterii, care este deopotrivă larg diseminată în forma sa, dar nu este limitată în interpretare. Postmodernismul care și-a dezvoltat rapid un vocabular cu o retorică anti-iluministă, a argumentat că raționalitatea nu a fost niciodată atât de sigură pe cât susțineau raționaliștii și că însăși cunoașterea era legată de loc, timp, poziție socială sau alți factori cu ajutorul cărora un individ își construiește punctele de vedere necesare cunoașterii. Sectorul de proză din prezenta antologie se înscrie în sfera trăirilor autorilor în tangență cu
PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961]
-
CONSTANTIN POPA - METAFIZICA (1) - „CUNOAȘTEREA” 60X80 CM, de Constantin Popa, publicat în Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012. Ce este realitatea? Pe ce baze îmi construiesc cunoașterea? Pe simțuri, urmându-i pe empiriști, sau pe rațiune, urmându-i pe raționaliști? În timp ce majoritatea filosofilor presocratici erau preocupați de întrebarea: „din ce este construită lumea?”, aducând diferite răspunsuri, precum Apă - Thales, Aerul - Anaximene, etc., Parmenides făcea pentru prima dată distincția dintre cunoașterea dobândită prin simțuri, pe care o consideră obscură, și cunoașterea
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
obiectiv afirmă că ideile există în ele însele, noi doar putând să le descoperim prin rațiune, ... Citește mai mult Ce este realitatea? Pe ce baze îmi construiesc cunoașterea? Pe simțuri, urmându-i pe empiriști, sau pe rațiune, urmându-i pe raționaliști? În timp ce majoritatea filosofilor presocratici erau preocupați de întrebarea: „din ce este construită lumea?”, aducând diferite răspunsuri, precum Apă - Thales, Aerul - Anaximene, etc., Parmenides făcea pentru prima dată distincția dintre cunoașterea dobândită prin simțuri, pe care o consideră obscură, și cunoașterea
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
există. Cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "murim și totuși încă suntem în viață" reflectă pe deplin istoria bisericii, cel puțin până în prezent. Cum se poate explica acest lucru? Poate prin pur noroc și conjunctură sau împrejurare istorică, cum ar spune un raționalist. Pentru noi credincioșii, răspunsul se află în cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos, care sună astfel: "nici măcar porțile iadului nu vor birui". Fie ce-o fi, noi nu putem face altceva decât să fim recunoscători lui Dumnezeu pentru că am putut apăra
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
a fost. Așadar, ca să ne lămurim definitiv, să fi avut o viață extraordinară? Să fi fost o ființă cu capul în nori și picioarele pe pământ, o magiciană care să combine credința în basmele copilăriei cu fermitatea convingerilor practicate de raționaliștii de tip cartezian? Să-și fi îngăduit să viseze dincolo de condiția ei socială și să fi fost zdrobită de indiferența vieții? Să fi iubit un bărbat cum altul nu-i? Să fi fost rănită de acesta? Puțin probabil. Derulându-i
Femeia din fața blocului. Pornim în viață idealiști și sfârșim cinici () [Corola-blog/BlogPost/338326_a_339655]
-
1) - „CUNOAȘTEREA” 60X80 CM Autor: Constantin Popa Publicat în: Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Ce este realitatea? Pe ce baze îmi construiesc cunoașterea? Pe simțuri, urmându-i pe empiriști, sau pe rațiune, urmându-i pe raționaliști? În timp ce majoritatea filosofilor presocratici erau preocupați de întrebarea: „din ce este construită lumea?”, aducând diferite răspunsuri, precum Apa - Thales, Aerul - Anaximene, etc., Parmenides făcea pentru prima dată distincția dintre cunoașterea dobândită prin simțuri, pe care o considera obscură, și cunoașterea
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
Empirismul respinge ipoteza raționalistă, conform căreia oamenii au idei cu care s-au născut, considerând că la naștere omul este o „foaie albă" (tabula rasa), întreaga cunoaștere venind în urma experienței. Francis Bacon îi compară pe empiriști cu furnicile, iar pe raționaliști cu păianjenii, vrând să sugereze că primii își extrag ideile din experiență, din lumea exterioară, în timp ce ultimii își țes pânza ideatică a priori, din propria lor gândire, din propria lor substanță. Presupunând că în urma unui accident rămân fără cele cinci
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
a auzului după ce văzul, gustul, mirosul, curarizarea își părăsesc, primele, ființa gazdă). Finalitatea acestui joc cu tema morții după care se lasă condus poetul nu este aceea de a epata un cititor emo, nici de a trezi suavitatea filosofică a raționaliștilor pozitiviști; intenția autorului este, dimpotrivă, aceea de a se salva pe sine, cu sinceritate, din mrejele unei obsesii care îl învăluie cu tandrețe, alegerea între a fi efemer sau a nu fi viu: „ne-am șters frunțile/ am mers mai
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
și Hussey declară măreț că această operă poate încă să se numească „Magna Charta a umanismului creștin[3]. De asemenea, Bruni în cartea sa „Studii și Litere” folosește omilia către tineri a Sfântului Vasile ca un manual impecabil împotriva părerii raționaliștilor contemporani, care aveau îndoială față de studierea clasicilor în școli. De fapt, E. Silvios în „Educarea tinerilor” (1445) face referire la Sfântul Vasile ca la o autoritate pentru modul studiilor clasice. Dar prin lucrările Părinților din secolul al IV - lea s-
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
cifrat, reprezentând începutul mesajului din labirint. Sergiu Al. George se oprește asupra ierarhizării personajelor în funcție de atitudinea lor în fața timpului. „Pe când Vădastru era străin de orice tentativă filosofică, Partenie se dedă unor speculații de pur experiențialism, calificându-se el însuși de raționalist, incapabil de a gusta miturile. Biriș este un teoretician al destinului, fără să reușească în a transcede istoria decât numai prin acceptarea martiriului său. Bibicescu, concepând Destinul ca un timp comprimat în opera de artă, se limitează la catharsis-ul
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
m-ați solicitat, deoarece ați citit mai multe cărți de-ale mele, ați și publicat în revista Arguments, în 1961, articolul meu intitulat Sistemologie și Cosmogonie, știați deci la ce să vă așteptați. Dar văd că mă situați acum printre raționaliști, ba chiar printre raționaliștii metafizicieni (care mă detestă, fie ei și microfizicieni, fiindcă au rămas blocați în logica clasică a non-contradicției și identității), și aici e confuzia". Iar la sfîrșitul scrisorii, sale Lupasco adaugă: "Vă zbateți, cu o extraordinară și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ați citit mai multe cărți de-ale mele, ați și publicat în revista Arguments, în 1961, articolul meu intitulat Sistemologie și Cosmogonie, știați deci la ce să vă așteptați. Dar văd că mă situați acum printre raționaliști, ba chiar printre raționaliștii metafizicieni (care mă detestă, fie ei și microfizicieni, fiindcă au rămas blocați în logica clasică a non-contradicției și identității), și aici e confuzia". Iar la sfîrșitul scrisorii, sale Lupasco adaugă: "Vă zbateți, cu o extraordinară și eroică subtilitate, între un
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
La pensée, revue du rationalisme moderne (Gîndirea, revista raționalismului modern). Pentru ei, era irațional tot ceea ce contrazicea marxismul lor strîmt, care el însuși era, fără ca ei să o știe, complet irațional, adică fără legătură între construcția intelectuală și lumea empirică. Raționalistul are nevoie de un dușman irațional. Mulți l-au găsit în astrologie, ca și cum lumea modernă ar fi amenințată de astrologi sau de renașterea sectei. Ei aveau nevoie să întrețină ideea că erau marii preoți ai rațiunii și că rațiunea era
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
caracterul celor amenințați 126. Realismul este o doctrină care a justificat normativitatea argumentând că valorile, obligațiile sau rațiunile există sau, și mai des, argumentând variatele tipuri de scepticism referitoare la aceste. Acest tip de argumentare îl găsim în operele intuiționiștilor raționaliști începând cu sec al XVIII-lea. A fost susținut de Clarke și Price, de Prichard, Moore și Ross, dar poate fi regăsit și în operele realiștilor contemporani, cum ar fi Thomas Nagel. Samuel Clarke a fost primul susținător al realismului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este necesar să le facem. Pentru realism admiterea existenței entităților intrinsec normative, pare a fi singurul mod în care poate fi oprit șirul de întrebări "de ce trebuie să fac asta?" și care, în același timp, salvează și obligațiile 134. Realismul raționaliștilor a fost respins explicit de teoriile care fundamentează respectul față de legi pe natura umană. Aceste teorii, numite sentimentaliste, susțin că valoarea morală a acțiunii și obiectelor este o proiecție a sentimentelor umane. Potrivit acestei concepții, respectul față de legi este înrădăcinat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
noi „vestiri” rezonanțele propriilor ideații latente, subliminale. „Și dacă lucrurile nu stau așa cum sunt ele spuse?”, pot gândi spiritele Îndoielnice. „Intuiam eu că ceva nu este În regulă!”, vor șopti firile mereu cârtitoare. „Totul e lipsit de logică”, vor decreta raționaliștii. O atare poziționare exploatează Înclinațiile ușor paradoxale ale persoanelor predispuse să creadă În permanente comploturi, conspirații și contrafactualități universale.„Marele Inchizitor” al lui Dostoievski zace pitit În fiecare dintre noi. Lucrurile nu sunt așa cum sunt văzute sau spuse, În spatele lor
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mixturi ale diferitelor ingrediente doctrinare, combinații de dorit cât mai inteligente și cât mai bine adaptate fiecărei specificități spațio-temporare. Autorul are convingeri ferme, care-l conduc la exprimări de genul: "Numai așa", " Numai de aici plecând", dar se recomandă ca raționalist ș.a. Unele nuanțări sunt, cred, necesare, monopolul asupra adevărului științific nefiind, din câte știm, instituit. De fapt, lucrarea a și fost propusă tocmai ca o invitație la dezbatere. Cartea începe cu o adevărată cosmogonie despre cum universul a produs omul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
identifică la Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Perpessicius și Vladimir Streinu. Volumul este plin de substanță, conținând patru portrete critice profund individualizate. Pompiliu Constantinescu, cronicar al operelor la zi, diagnostician aproape fără cusur, vede „literatura ca organism”; Șerban Cioculescu e un raționalist, partizanul „criticii obiective”, pentru care judecata de valoare e obligatorie, înlesnind calea spre adevăr; Perpessicius s-ar caracteriza prin „centrismul estetic”, datorită imparțialității și echidistanței față de sămănătorism și modernism, iar Vladimir Streinu, prin teoretizarea personalității creatoare, ca fiind unică, și
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
Mihail Sebastian releva că numele însuși al grupului conține o declarație de principii și un program: instituirea „criteriilor” și a „spiritului critic” vizând (re)ordonarea valorilor curente ale timpului, astfel încât fractura de până atunci în spațiul cultural dintre „mistici” și „raționaliști” să fie depășită. Cu aceste mari ambiții, în loc să o depășească, C. va reactiva, într-o nouă etapă, polemica „generaționistă”. Declanșată în 1927 prin serialul lui Mircea Eliade Itinerar spiritual din „Cuvântul” și întețită de Manifestul Crinului alb lansat în 1928
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
laconismul teologilor și istoricilor catolici asupra a ceea ce ei numesc cu pudoare "propagarea admirabilă a creștinismului" (atît de admirabilă, încît sfidează orice explicație), a se vedea mai recent mutismul teoreticienilor și istoricilor marxiști asupra expansiunii marxismului sau permanenta respingere a raționaliștilor militanți în ce privește istoria Rațiunii, a rețelelor sau a instrumentelor sale! Virologia este o specialitate altruistă, redusă astăzi la sketch-ul mereu popular cu bîrna și cu paiul. "Sida mentală" este mentalitatea inamicului meu, așa cum ideologia este ideea adversarului. Mentalul meu este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
care oamenii de spirit îl cunosc cel mai puțin. Un mediu cultural pare pentru moment natural celor care trăiesc înăuntrul lui. Transparența comună a mediumului față de autorii mesajelor. Filosofia greacă nu știe ceea ce categoriile sale logice datorează sintaxei limbii grecești. Raționalistul clasic nu știe ce datorează liniilor și coloanelor, tablourilor și arborescențelor "rațiunii grafice". Istoria romantică are linearitatea narațiunii. Și noi înșine, ce știm oare, dintr-un singur punct de vedere profesional și social, despre mediul sofist al secolului al IV
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]