KorAP: Find »[drukola/base=rachiu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...188 >

4,699 matches

Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851

sănătoși cu pielea bruna, Un bulibașa, barbă-n brâu, Argonaut clădit din huma. E noapte... Focuri se aprind, Lângă fântână părăsita, Țiganii cântă și petrec, O dansatoare-i dezgolita. Sub versantila Luna vin, Mici spiriduși cu barbă sura, Țiganii beau rachiu din ploști, Fără regrete sau măsură... Nu au nici țară, nici trecut, Monarhi sau dinaștii celebre, Din vântul stepelor, prodig, Au adunat mii de vertebre. Sunt fiii buni ai unui timp Apus, demult, cu nepăsare... În ritm de tobe, vis

ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076

și el elev pretendent, având doar cinci clase absolvite așa cum am spus și dorea să obțină diplomă de opt clase. A dat dispoziție să se taie câteva găini de la ferma de păsări, doi purceluși mai cruzi, a adus vin și rachiu de la crama gospodăriei și le-a dat pe mâna lui tanti Veta, care se ocupa de obicei cu bucătăritul pentru oaspeții veniți de la raion sau regiune, când erau cazați la camera de oaspeți. Examinarea în „săptămâna patimilor”, cum o denumise

CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
de tineri la balurile de la Ghiță sau Turtoi, unchiul său, sau la horele de pe maidanul din fața lui Constantin Mușat și Safta Toader. Acum îmbătrânise și, bolnav fiind, nu mai putea să cânte din armonica sa veche și cu burduful spart. Rachiul și vinul au început să-și facă efectul. Au dezghețat atmosfera protocolară din sala de activități cultural - sportive. Vocile au devenit mai puternice. Cei care sărutaseră mai des buzele paharului, aveau chef de dans, așa că îi tot îndemnau pe nea

CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
de pe scenă, în ritmul muzicii ieșite din burduful gromaticei lui Petrică, acompaniat de țambalul și vioara fraților Oprea. Scena era din lemn de brad, negeluită, dar data cu motorină să nu se ridice praful în timpul dansului. După câteva pahare de rachiu trase pe gâtul său mereu însetat, Petrică ataca melodie după melodie, când tangouri, când sârbe, când geamparale dobrogene. La vals nu știa decât „Valurile Dunării”. Nu cunoștea bineînțeles textul sau autorii acestei melodii pe care o învățase după ureche. Învățase

CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
Corola-blog/BlogPost/352236_a_353565

au luat, Descoperind tot eu, cu har, C-aveam ... nimic paranormal ... O simplă alergie doar, De la lichide,-n special, Ce m-apuca, și cu dureri, (De la poliție o știu) Când beam mai mult de zece beri, Sau două sticle de rachiu! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Alergie românească / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1342, Anul IV, 03 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai

ALERGIE ROMÂNEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1409701741.html [Corola-blog/BlogPost/352236_a_353565]
Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872

apa curge Murmurând încetișor. O beau cerbi și căprioare, Ea e limpede mereu; De ea, capul nu ne doare, Nici nu face trupul greu. Las’ să bea deci, vin, bătrânii; Voi beți apă, că nu-i rea. Spirtul, țuica și rachiul: Naiba, dracul, să le iea! Notă: Această poezie figurează în Cartea mai sus menționată, rămasă mie drept scumpă amintire de la tatăl meu ... Citește mai mult APA - RESTITUIREDin CARTEA OMULUI MATURALCĂTUITĂ DE I. POPESCU - BĂJENARUDirectorul școalei „PRINCIPELE MIHAI” din CapitalăEDIȚIA VII

MARGARETA MARIANA SAIMAC by http://confluente.ro/articole/margareta_mariana_saimac/canal [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
pietre, apa curgeMurmurând încetișor.O beau cerbi și căprioare,Ea e limpede mereu;De ea, capul nu ne doare,Nici nu face trupul greu.Las’ să bea deci, vin,bătrânii; Voi beți apă, că nu-i rea.Spirtul, țuica și rachiul:Naiba, dracul, să le iea! Notă: Această poezie figurează înCartea mai sus menționată, rămasă miedrept scumpă amintire de la tatăl meu... V. GÂNDURI, de Margareta Mariana Saimac , publicat în Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016. GÂNDURI Fiicei mele Laura Privirea

MARGARETA MARIANA SAIMAC by http://confluente.ro/articole/margareta_mariana_saimac/canal [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
Corola-blog/Other/20903_a_22228

-Felul 2:Sarmale din peste,ardei iute,smântână dulce,vin alb,cald. -Deșert:banane (crude),lime,portocale (acre).Aici trebuie spus că fructele dulci,împreună cu o doză zdravăna de gem și zahăr serviseră drept bază pentru fabricarea unui așa zis rachiu de fructe,motivul principal al inventivității bucătarului în alegerea meniului. Cei mai slabi de înger sau de stomac (vreo șase) au cedat la răcitura,organizandu-se rapid pentru o ieșire în oraș, unde sperau că magia Crăciunului îi va atinge

Poveştile pe care le voi primi cadou by Simona Tache (2010) [Corola-blog/Other/20903_a_22228]
Corola-blog/BlogPost/375504_a_376833

interes: Treaz eram, dar mai visam Că la noi, în cartier, Va fi raiul pe pământ... Cu grădini și palmieri - Fără soare, dar cu vânt”. Mai tot timpul își zicea Nenea Fane Tutungiu... Când nevasta îl certa: - „Mai lasă dracu' rachiu!” Dar cum omu' n-are vină Că-i sta cârciuma în drum... Mai trecea pe la vecină, Care-l stropea cu parfum. Iar la Dida când venea, Era purecat, săracul... - Iar mi te-ai pilit, belea? Unde-s banii? Luate-ar

PE O STRADĂ LUMINOASĂ... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1486112083.html [Corola-blog/BlogPost/375504_a_376833]
Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732

car de suflet. Se uită la lupi, se uită la mânz, se uită la calul care fornăie, doar o scăpare, doar o slăbiciune să simtă jivinele și mânzu-i ca și sfârtecat. În sanie bădia are alambicul, un cazan de făcut rachiu; el era pricina drumeției! Desprinde o serpentină și apucă a bate în butoiul de cupru, nu înainte de a-și face o cruce apăsând cu degetele fruntea încrustată de ani, mijlocul puțintel și umerii ușor aduși în față ,,Doamne, apără și

PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
într-o mână, cu cealaltă bătând cu strășnicie în alambic, bătrânul merge pe lângă căruță chiuind, lăsându-se pe baza instinctului iepei. Parcă știind că puiul ei este în pericol, iapa ține pasul cât să bată el toba aceea făcătoare de rachiu. Și-ar fi putut țâșni să-și încerce norocul! Ca să ajungă la mânz lupii trebuiau să treacă mai întâi de moș. Deci ar fi putut scăpa și odorul ei! Chiuitura răsună în somnul pădurii ca un semn că nu toți

PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
Nu știe ce-a fost prima dată: zăpada însângerată, schelălăitul sau bubuitura! Pădurarul cu pușca la cătare destrămă cântecul plin de Dumnezeu al bătrânului! Se umplu pădurea de schelălăit! * La cârciuma ,, M-o lăsat muierea,, bădia Chițâgoi a venit cu rachiul lui de-acasă. Că doar n-a luat alambicul degeaba și-a chiuit juma de noapte lupilor! -Ia mai zi o strigătură, moșule, de-aia de scoală și morții din morminte, darămite pe mine din somn! îl îndemna pădurarul. Și

PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
Corola-blog/BlogPost/376282_a_377611

2014 Toate Articolele Autorului undeva sus la etajul o sută sunt niște litere din tablă H O T E L... eu locuiesc în H dorm pe liniuța orizontală în picioarele lui H îmi țin rezervele o conservă o sticlă de rachiu băută pe jumătate o țigară răsucită în hârtie de ziar tutun prost că iarba e scumpă și un caiet scris pe jumătate asta e măsura mea mi se spune State Jumătate vecinul meu de la O doarme cocoșat literele colțuroase sunt

LITERAŢII de DAN NOREA în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1409558240.html [Corola-blog/BlogPost/376282_a_377611]
Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175

încăierări, vorbe trimise una alteia, lasă fă' că te pun eu pe tine cu botul pe labe, taci fă' potcă, nepoata lu' Tureac, nu vezi c-ai făcut spume la gură?! Râdem amândoi, aduc două păhărele, îmi mai rămăsese niște rachiu vechi primit de la un prieten al meu, se mai liniștește cumătrul și mă întreabă cam ce-ar fi de făcut, că dacă nu se duce la proces, se lasă cu amendă. - Nevasta dumitale era la poartă când a avut loc

NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_7.html [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439

amendă” 8 florini și 40 de creițari „pentru raportarea neadevărului la ordinul Administrației Bucovinei, dat în 5 august 1784”, sau că „lipovanului Alexovici” i se plătesc de la casierie 37 de creițari „pentru o funie pentru măsurătoare la nivelarea locului pieții”. Rachiu, hârtie și tămâie, negustori străini care fac comerț ambulant Mai aflăm din scriptele casieriei că „de la rachiul ce a fost vândut aici în oraș s-a luat pe vadră 1/2 creițar și 2 și 1/2 creițari”, că „pentru

TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul_multicolor_al_sucevei_la_sfarsitul_sec_al_xviii_lea_intr_un_document_contabil.html [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
august 1784”, sau că „lipovanului Alexovici” i se plătesc de la casierie 37 de creițari „pentru o funie pentru măsurătoare la nivelarea locului pieții”. Rachiu, hârtie și tămâie, negustori străini care fac comerț ambulant Mai aflăm din scriptele casieriei că „de la rachiul ce a fost vândut aici în oraș s-a luat pe vadră 1/2 creițar și 2 și 1/2 creițari”, că „pentru hârtie și tămâie pentru sigilare” s-au cheltuit 10 florini și 12 creițari, sau că „negustorii străini

TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul_multicolor_al_sucevei_la_sfarsitul_sec_al_xviii_lea_intr_un_document_contabil.html [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801

din 01 septembrie 2014. undeva sus la etajul o sută sunt niște litere din tablă H O Ț E L... eu locuiesc în H dorm pe liniuța orizontală în picioarele lui H imi tin rezervele o conserva o sticlă de rachiu băuta pe jumătate o țigară răsucita în hârtie de ziar tutun prost că iarbă e scumpă și un caiet scris pe jumătate asta e măsură mea mi se spune State Jumătate vecinul meu de la O doarme cocoșat literele colțuroase sunt

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dan_norea/canal [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
el ne ia jumătate ... Citește mai mult undeva sus la etajul o sutăsunt niște litere din tablă H O Ț E L...eu locuiesc în H dorm pe liniuța orizontalăîn picioarele lui H imi tin rezervele o conservăo sticlă de rachiu băuta pe jumătateo țigară răsucita în hârtie de ziartutun prost că iarbă e scumpăși un caiet scris pe jumătateasta e măsură meami se spune State Jumătatevecinul meu de la O doarme cocoșatliterele colțuroase sunt comodedar el a venit ultimul O eră

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dan_norea/canal [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
Corola-blog/BlogPost/353348_a_354677

un restaurant, Când i-am cerut amicului, Ion, Un Kent s-arăt și mai interesant; Țigară-naltă, suplă, însă grea, Gagicile intraseră-n derută, Mă admirau privind-o cum ardea, Având statut, pe-atuncea, de valută, Și-apoi cu vin, rachiu, bere și rom, Vreo cinșpe, tot străine,-am inhalat, De m-am trezit în noul an că-s om, În rând cu toată lumea, viciat, Iar până azi, știind cât e de bun, La bucurii, belele, sau de silă, În Lei

HOTĂRÂRE DE ANUL NOU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Hotarare_de_anul_nou_valeriu_cercel_1388255174.html [Corola-blog/BlogPost/353348_a_354677]
Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410

domnului Nicolae Mavrocordat prin care se da dreptul mănăstirii Tismana să țină pe moșia sa de la Ploșnina printre altele și un cârciumar 657, Constantin Stoenescu pentru supunerea locuitorilor de pe moșiile Baia de Aramă și Lăturoasa la dijma și monopolul vânzării vinului și rachiului 658. Tot în această perioadă (1792) Înaltul Divan în care se arăta că acesta avea ca danie din vechime importantul venit al vinăriciului ce se strângea de pe moșiile sale din județul Mehedinți, moșii ce constituiau cca. 85 la sută din

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
țărănimea. Ei făceau greutăți la măsuratul prunelor sau vinului procedând în unele cazuri, precum la Cacoți, la măsurarea prunelor după ce acestea erau puse în vase684 sau îi obligau, cum se întâmpla la Brănești și Ionești în perioada 1834-1837, să fabrice rachiul numai la cazanele lor care erau și insuficiente 685. În cazul locuitorilor din Cerneți, care din vechime aveau vii la Breznița, Trestinic, Buliga, Gâldanu și Orgutova, arendașul le lua mai mult decât era legiuit, din care cauză ei cereau să

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
faptul că proprietarii și arendașii obțineau venituri importante grație monopolului ce-l aveau la comercializarea băuturilor alcoolice. Iată de ce ei reacționează violent atzunci când li se încălcau asemenea drepturi 694. Mai ales se opuneau aducerii de către țărani a vinului sau rachiului produs pe alte moșii în satele aflate pe moșiile lor. Este edificatoare în acest sens plângerea din anul 1834 a arendașului moșiei Maglavit care arăta că țăranii aduseseră în sat cca. 15000 vedre vin pe care-l vânduseră sub ascuns

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
699. Astfel, la Tâmna și Valea Perilor proprietarii îi silesc, în anul 1844 pe țărani, să plătească 1 leu pentru fiecare vită sau să dea din vin din cinci vedre una sau câte 20 de parale de prun ori din rachiu din 6 vedre una700. În zona de sud se impuneau învoielile și mai grele 701, acestea și datorită faptului că aici productivitatea era mai mare. În pofida acestor învoieli, interesul pentru vicitultură și pomicultură se mențin. Așa se explică numărul mare

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Tâmna și Valea perilor, se menționează într-un document din anul 1844, proprietarii îi siliseră pe clăcași să plătească un leu de fiecare viță sau să dea din vin din 5 vedre una precum și câte 20 parale de prun sau rachiu din 6 vedre una718. Aceiași situație o întâlnim și în zona de câmp unde cu câțiva ani mai înainte (în 1838) postelnicul Gheorghe Vlaston din Cujmir se învoia să sădească vie pe moșiile Drincea și Oprișoru obligându-se să dea

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
să sădească vie pe moșiile Drincea și Oprișoru obligându-se să dea otaștine din 10 vedre una și să lucreze 7 zile de clacă pe moșia proprietarului său să o plătească în bani. Se stipula de asemeni ca vinul sau rachiul obținut să poată fi vândut decât cele dinainte de 1831, obligații determinate și de faptul că Drincea și Oprișoru erau podgorii vechi unde productivitatea și deci venitul obținut de la un pogon de vie era mai mare ca în alte părți. Datorită

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]