4,689 matches
-
încă "mai răsună ici-colo în practicile magice și în eresurile vînătorilor de la țară: glonțul descîntat, unsorile vrăjite, talismanele, zilele faste și nefaste, precum și alte rînduieli ale vînatului, mergînd pînă la purificare. Adevăratul vînător nu fumează tutun și se ține de la rachiu, măcar cît merge la vînătoare." (V. Voiculescu). Cine va ști să alcătuiască un repertoriu exhaustiv al așa-ziselor "superstiții" vînătorești, în realitate credințe ancestrale a căror șubrezenie n-a fost încă demonstrată? Taina, bunăoară, a puștilor descîntate, care în consecință
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
spălat pe jos și când s-a apropiat/ de picioarele lui murdare am văzut cum s-a/ oprit un pic a închis ochii și ca din greșeală/ a trecut cârpa umedă peste picioarele lui// după ce a adormit cu sticla de rachiu la piept/ ne-am strecurat afară și când am ajuns la/ nuc ne-am uitat unul la celălalt și Oona/ nu era cu noi// ni s-a făcut frică era seară hai s-o căutăm/ am zis și chiar atunci
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
nuc ne-am uitat unul la celălalt și Oona/ nu era cu noi// ni s-a făcut frică era seară hai s-o căutăm/ am zis și chiar atunci Oona a apărut/ sub nuc lângă noi râzând cu sticla de rachiu/ între mâinile subțiri și a deșertat-o repede/ în pământul uscat și rece" ( În pământul uscat și rece). În fine, despărțirea de Oona și uitarea ei treptată echivalează cu îndepărtarea de copilărie. Rămân însă urmele, asupra cărora poezia se întoarce
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
Covrig Roxana "Lungit pe treptele unui bloc parcă rupt din era sovietică, la marginea celei mai cunoscute mahalale din România, Iordan Rupa bea rachiu de mere și așteaptă să-i sune telefonul". Aceasta este imaginea cu care debutează un nou reportaj împotriva românilor, din ziarul britanic Daily mail. Același Iordan, cu o căciulă de lână trasă bine pe urechi, gesticulează pe "străzile murdare, pline
Daily Mail, în Ferentari, despre prostituție, droguri și crimă organizată by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80095_a_81420]
-
fi și rezultatul contaminării dintre o asemenea denumire cu alți termeni expresivi, popular-argotici (a mătrăși, matracucă etc.). O altă prezență remarcabilă în lista denumirilor de băuturi alcoolice este pufoaica, metonimie produsă de reducerea din formulele mai explicite țuică de pufoaică, rachiu de pufoaică sau vodcă de pufoaică. Pufoaică (cu sensul denotativ, de "haină scurtă, vătuită și matlasată"), provine, cum a demonstrat mai de mult profesorul Th. Hristea, din rusescul fufaika, contaminat cu puf, prin etimologie populară. Produsul artizanal amintește de Ilf
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]
-
artizanal amintește de Ilf și Petrov, în al căror Vițel de aur apărea vodca din taburet - taburetovka. Băutura este evocată în reportaje actuale: "Pufoaica, băutura de bază a țăranului" (...); "moș Mitușcă și Petre (...) beau pufoaică translucidă" (Adevărul, 25.11.2007); "Rachiul din pufoaică se vinde bine în sezonul rece" (Adevărul, 9.02. 2006). Într-un astfel de reportaj, se explică originea - legendară sau realistă - a băuturii; textul mai adaugă o serie de denumiri glumețe la lista permanent deschisă: "În Ťprocesul de
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]
-
călătorul curajos se va bucura de multe lucruri interesante în această țară unică, de la capitala Lutenblag, cu adorabila sa rețea de tramvaie pe benzină, la împăduritul lanț de munți Postenwalj, în sud, unde vizitatorii pot savura un păhărel de zeerstum (rachiu de usturoi) local, în timp ce admiră cum un țăran îmbrăcat în costum național își snopește în bătaie măgarul. Molvanîa, prima producătoare mondială de sfeclă și leagănul tusei măgărești, e o țară impregnată de istorie. Pretutindeni pe teritoriul ei trecutul este prezent
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
presă din lume": Deși sînt laureat al Premiului Nobel/ deși fac parte din clubul milionarilor/ deși mă bucur de toate privilegiile de care/ se bucurau maharadjahii cîndva/ prefer să trăiesc într-un sat oarecare/ plasat la marginea continentului aici/ cuvintele rachiurile și supa de chimen/ mai păstrează acea savoare de pe vremea lui Noe/ să dau și alte explicații cred că nu e nevoie". Distanțe? Cum e aceea între maneaua divei nervoase și poezia adevărată, astfel, nici mai mult, dar nici mai
Rating și tiraj pe vii, bolnavi și morți by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6944_a_8269]
-
iapă și așa mai departe. Toți aveau sărbătorile lor, locurile lor de chef, dorințele lor nemărturisite și îndreptarele lor de viață. Unii deschideau birturi, cariere de piatră, afaceri cu păcură și sare, ateliere de tîmplărie, mori de apă, distilerii de rachiu și mine de cărbune. Alții construiau case, sicrie, biserici, trăsuri, bărci cu pînze, arme și unelte agricole. Tăiau stejari și fagi din pădure, îi încărcau în corăbii și porneau cu ei la vale, pe firul Dunării, pînă la intrarea în
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
sărutat și cizmele, să-l ierte, spunândule că-i prostul satului, că-i nebun... Au stat rușii mai mult de o lună în sat. Noaptea, fierbeau oile jupuite în grabă, furate de prin alte sate, și le mâncau aproape crude. Rachiul îl beau ca pe apă, apoi dansau în jurul focului, de nu putea dormi nimeni în sat. Și de la armonicele acestora, dar, mai cu seamă, din cauza câinilor care urlau a pustiu toată noaptea... Costache Șufăru a rămas și el fără casă
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
ea. Parcă a întinerit... Nu mai putu continua, fiindcă interveni mătușă sa, rugându-l să „servească” o tărie și întrebându-l dacă este flămând. Nu întreba omul, femeie, e venit de pe drum, din Moldova vine, și tu mai întrebi?! Lasă rachiul pe masă, ia și tu un păhărel și pregătește ceva! Am dreptate, Petrache? E bine Gheorghe, nu s-au luat de el? Știu că era om mare, om cu funcție... Și acum ce caută în sat? Se ascunde? Petrache nu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
primul client care ne reproșează asta. Și eu cred că nu-i de la mama lui... de la turci îl aducem. Nu prea rentează. La început, clienții au fost curioși, dar a doua oară nu au mai comandat, s-au întors la rachiurile noastre. Dar nu vă supărați, sunteți de la...? Măi băiatule, ți-ai greșit cariera, serios, nu te mint, mai bine hai și mă condu la domnul director. Într-un separeu luminat difuz, Victor Zidaru stătea singur la o masă, fumând cu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
tăieței de casă, ciorba de văcuță, tocănița de pui, iahnia de fasole, ca și mâncărurile ungurești: gulașul și papricașul. Pâinea, după obiceiul sașilor, este făcută din grâu și cartof, iar prăjiturile se prepară mai ales din nucă. Băutura tradițională este rachiul produs din prune, dublu distilat, numit palincă sau jinars. Mâncărurile din Banat poartă, din plin, amprenta diversității culturale din această parte a țării. Se regăsesc, laolaltă, mâncăruri caracteristice bucătăriilor maghiare, germane, sârbe dar și italiene, mai vechi sau mai noi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ce am eu, îl cunosc pe Vasile, îi place fetei, ne place și nouă, le fac și nuntă, dar cu o condiție: să rămână aici în casele noastre și să aibă grijă de noi. Zis și făcut, s-a băut rachiul ... cu alte cuvinte a avut loc logodna. S-a fixat și nunta. La nuntă, mireasa îl întrebă pe Vasile: Da′ de ce nu a venit și moșul acela necăjit? Care moș? Ăla sărac, cu hainele rupte, care vorbea rar și cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a ieșit din casă ... planul decurgând după cum fusese pregătit. Când a venit seara Dumitru a mers cu rudele la Agripina pentru a da de veste celor din sat că, în curând, vor face nuntă. Agripina refuza să dea drumul la rachiu, obicei premergător nunții, spunând că nu se mărită. Atunci Cociocoaia a luat sticla și a dat drumul la rachiu să curgă. Agripina a fost nevoită să se mărite cu Dumitru. Dumitru s-a mutat în casa Zamfirei și, când nu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Agripina pentru a da de veste celor din sat că, în curând, vor face nuntă. Agripina refuza să dea drumul la rachiu, obicei premergător nunții, spunând că nu se mărită. Atunci Cociocoaia a luat sticla și a dat drumul la rachiu să curgă. Agripina a fost nevoită să se mărite cu Dumitru. Dumitru s-a mutat în casa Zamfirei și, când nu le convenea ceva, îi făcea bagajul lui Dumitru trimițându l la părinți. Așa s-a amărât el până când și-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Lupu, dar îi poartă numele. Într-o bună zi, el s-a dus în pădure și a adus un lemn pentru foc. După ce a lăsat lemnul afară, a intrat în casă și a băut câteva înghițituri dintr-o sticlă cu rachiu pe care o avea pe geam și, după vreun sfert de ceas, a început să se zvârcolească și să strige: Mor! Mor de-acu, Ioano! Mor ... adu-mi lapte că mor! Și până a venit Ioana cu laptele din sat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
să nu se găsească și În grădina lui. Toate zarzavaturile creșteau aliniate frumos În braze trase la linie sau cu araci și via pe sârme. Totul era făcut ca la carte. Când Îl mai năpădeau amintirile, lua o sticlă de rachiu și câțiva pești afumați din pod și-și Îneca amarul cu asta. Nimeni nu l-a văzut beat niciodată și nici cu altă femeie. Când pleca cu barca la pescuit, Îi plăcea să stea mai mult singur undeva În stufăriș
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
și enervantei vânători de țânțari care nu te lasă să dormi, ideea a venit: să-i facă pe toți vânători! Vânătoarea întărește spiritul de solidaritate, rupe zăgazurile tăcerii, șterge antipatii. În jurul unui foc cu hartane de vânat și sticla de rachiu trecută din mână în mână, he-he! ce repede își dă drumul la gură până și cel mai înrăit filosof (adică taciturn, „îmbâcsit”, „constipat” etc. - nota autorului). Fiind și colaborator la revista Vânătorul și pescarul sportiv, tovarășu’ Căpuștean a devenit automat
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
nu participă, căci sunt mutați în ultimii 2 ani. Dacă nu ar fi fost procesul, nici EU nu ar fi participat, căci 5 lei e prețul unei cafele sau a 5 pâini sau a 5 pahare de 100 gr de rachiu de pufoaica. PREȘ: Și acum să vă prezint ordinea de zi. Alegerea comisiei de scriere a procesului verbal și a programului de măsuri, darea de seamă a activității comitetului pe 2013, discuții, votul care aprobă sau infirmă raportul. Supun la
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
deci în calitate de proprietar și atâta timp cât am o proprietate, am dreptul legal să particip și dacă dvs. aveți bani de dat, dați. Pentru mine, 5 lei e o cafea, pentru alții poate 1% din venit sau 5 pâini, 5 pahare de rachiu. E o boală să fii darnic cu banii altuia, ca la urma urmei nu dai de la tine și așa ai o pila. BEȚIVUL: Bem pe banii noști, d-l colonel ne mai dă și el de băut, tu nu dai
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
cam des. Când mă apucau ispitele, meșterisem eu ceva: un capac în podea, sub geam, și deasupra pusei o masă. Acolo îmi plăcea să stau ore întregi privind cine mai trece pe uliță. În beci sub masă, era budana cu rachiu, cu capac din două părți, cu balamale la mijloc, așa că atunci când mă bântuiau poftele împingeam ușor capacul podelei, trăgeam cu o sfoară de capacul budanei, cufundam un ulcior cu gura largă, tot legat cu o sfoară, așteptam să se umple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
loc capacul podelei și... Petre și Ana începură să râdă de ingeniozitatea babei. Deci el avusese ghinionul să calce din neatenție și neștiință exact pe... capacul babei Floarea! Observase și el, când venise prima oară, că bătrâna cam mirosea a rachiu, dar se gândise că, fiind singură, era explicabil să mai "consume" din când în când, ca să uite de singurătate. Mai vorbiră o vreme, apoi își luară rămas bun și plecară. În tot acest timp, Toni stătu de pază la poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
un lucru fără să spună, pentru ca pe corpul copilului să nu apară semnul lucrului furat. La noi, mai exista credința în ursitoare, care aveau rolul hotărâtor asupra vieții nou-născutului. Încă de la naștere, pe o masă se puneau șapte obiecte: pâine, rachiu, vin, o funie, bani și un mănunchi de busuioc, pentru a îmbuna cele 7 ursitoare despre care se credea că vin în noaptea aceea pentru a hotărî soarta copilului. Dupa ce se năștea pruncul, cu ajutorul moașei, era ridicat și i
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Și-nvățat (învățată) și bogat (bogată) Om de treabă, Să cie luat în seamă. ” Apoi îl spala cu apă caldă, îl învelea și îl așeza pe pat lângă mamă. În trecut, în lipsa cadrelor medicale avizate, moașa fricționa cu untdelemn sau rachiu tot corpul mamei, o încingea cu un brâu lat și fierbea rachiu cu zahăr și secară pisată bine dându-i lehuzei să bea un păhărel, fără să mănânce nimic, ca să nu-i facă rău. Abia mai tărziu primea puțină mâncare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]