182 matches
-
cârciumarul Îi boteza vinul: prin pereții unei cupe strunjite din lemn de iederă - musai -, trece apa chioară, nu aceea a vinului. Iar proprietatea fizico-chimică revelată de această experiență se reflectă În biologic protejându-l față de orice factor - fie chimic, fie radiativ - care atentează la esență, adică la integritatea mesajului Înscris În ADN. călcați colcăie de viață. Care ființă trebuie să și aniverseze ziua. Care? Cea onomastică, precum În diverse monarhii o zi legată de monarhul În exercițiu, ori cea de naștere
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
târzii înghețuri, care de obicei au efecte negative asupra diverselor culturi și a covorului vegetal spontan. Primul îngheț de toamnă și ultimul îngheț de primăvară se produce ca urmare a invaziilor accidentale de aer rece polar sau a intensificărilor răcirilor radiative locale produse de instalarea unui regim anticiclonic. În zona studiată, cel mai timpuriu îngheț de toamnă s-a produs la 10 octombrie, iar cel mai târziu la 25 noiembrie. Acest fenomen arată că toamna, începând de la10-15 septembrie trebuie luate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
un aspect negativ al climatului de aici. Nebulozitatea și durata de strălucire a soarelui Nebulozitatea reprezintă un element climatic de o mare importanță, având în vedere că prezența norilor, densitatea lor și înălțimea la care se află influențează regimul bilanțului radiativ caloric al suprafeței active . În această zonă, nebulozitatea medie anuală are valoarea de 6,0, regimul său anual caracterizându-se printr-un maxim iarna și un minim la sfârșitul verii, începutul toamnei. Regimul diurn al nebulozității se caracterizează astfel:iarna
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
numărul mediu de zile fiind sub 1,2 zile anual. Chiciura și poleiul se produc îndeosebi în lunile ianuarie și decembrie, când sunt frecvente invaziile de aer arctic maritim, numărul mare de zile cu ceață și nebulozitate sporită, intense răciri radiative. Numărul mediu al zilelor cu chiciură este de 7,3 anual, iar al celor cu ploi este de 2,8. Intensitatea acestor fenomene este mai mare pe valea Miletinului, cu un grad de umiditate mai ridicat. Grindina este un fenomen
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
duce Viața. Și tot ei Îi datorăm starea actuală, și nu alta, a Pământului: nivelul ridicat al emisiei infraroșii. Să ne imaginăm cum ar fi evoluat planeta dacă Viața n’ar fi apărut la un moment dat. Până atunci, energia radiativă primită de Pământ a fost folosită și degradată Însă doar În procese fizice și chimice. Primul filtru e atmosfera, care e departe de a fi inertă. Aici are loc un fenomen care s’a dovedit a fi benefic pentru Viață
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
32. Omniprezentul beton Dacă ar fi să Încercăm o clasificare a tipurilor de poluare, ar trebui să amintim În primul rând pe acelea care provoacă o incompatibilitate mediu-organism. Astfel, poluarea biologică și chimică, precum și unele tipuri fizice, Între care poluarea radiativă, induc modificări În chimismul mediului; alte tipuri fizice, precum poluarea termică, induc modificări În fiziologia organismelor care devin astfel incompatibile cu mediul. Toate acestea se Întrepătrund cu acțiunea factorilor mutageni, ce se concretizează tot În modificări fiziologice. În ultimă instanță
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de nou spre diversificare. Ca și la animale, melanina absoarbe, schimbându-și structura, acea slabă lumină ce-o atinge În timpul zilei, transferând-o sub formă chimică ciupercii propriuzise În timpul nopții și refăcându-se pe sine pentru altă zi. Transformarea energiei radiative În energie chimică exclude pericolul de supraîncălzire, asigurând condițiile constante, optime funcției acestei părți expuse a organismului. Nu-mi mai rămâne decât să subliniez că această substanță, melanina, apropie ciuperca mai mult de animal decât de plantă. Și Încă un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
defini condițiile reale de încercare trebuie să fie luați în considerare următorii factori; a) specificațiile și capacitățile echipamentului termografic; ... b) caracteristicile anvelopei clădirii, adică tipurile corespunzătoare și localizarea sistemelor de încălzire, a elementelor structurale și a straturilor termoizolante; ... c) proprietățile radiative ale suprafeței, de exemplu materialele de finisaj; ... d) factorii climatici (temperatura și umiditatea relativă a aerului, viteza vântului); ... e) posibilitatea unui acces ușor pentru o inspecție ușoară; ... f) influențele vecinătății. ... Se condiționează existența unui regim termic și aeraulic care poate
METODOLOGIE din 13 aprilie 2004 privind determinările termografice în construcţii, indicativ MP-037-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157712_a_159041]
-
de folosire. 1.2 │Termometrul de sticlă cu lichid. Tipuri constructive. 1.4 │Termometre cu dilatarea metalelor. 1.5 │Termometre cu rezistență. Caracteristici constructive. Caracteristicile electrice ale termocuplurilor Construcția termocuplurilor. Montarea termocuplurilor. Etalonarea termocuplurilor. 1.7 │Măsurarea temperaturii prin procedee radiative. Termoviziunea. 1.9 │Traductoare de temperatură. Cap. Aparate cu plutitor. 2.3 │Aparate de măsură cu elemente elastice. Aparate cu celulă Barton. 2.4 │Alte tipuri de aparate de măsurat presiunea. Aparate de măsură rezistive. 2.5 │Traductoare de presiune
GHID din 28 mai 2003 de pregătire şi examinare a cursanţilor în domeniul elaborării bilanţurilor energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150421_a_151750]
-
delimitate de suprafețe izoterme - temperatura medie de radiație este calculată că media ponderata cu suprafețele a temperaturilor superficiale pentru fiecare element de construcție interior - distribuția radiației solare pe suprafețele interioare ale încăperii nu depinde de timp - distribuția spațială a părții radiative a fluxului de căldură datorat surselor interioare este uniformă - coeficienții de schimb de căldură prin convecție și prin radiație (lungime de undă mare) pentru fiecare suprafață interioară sunt considerați în mod separat - dimensiunile fiecărui element de construcție sunt considerate pe
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
19) j=1 n d(i,r) = Σ d(i,r,j) (2.20) j=i unde: n numărul de surse interioare de căldură d(i,c) fluxul de căldură convectiv al fiecărei surse d(i,r) fluxul de căldură radiativ al fiecărei surse Fluxurile de căldură în nodurile de temperatură se determina cu relațiile: d(i) = d(svl) + f(să)d(sd) + d(int c) (2.21) d(s) = P(rs)[1 - f(să)] d(sd) + P(rsd)d(int
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
21) d(s) = P(rs)[1 - f(să)] d(sd) + P(rsd)d(int r) (2.22) d(m) = P(rm)[1 - f(să)]d(sd) + P(rmd)d(int r) (2.23) P(rs) și P(rm) reprezintă componentele radiative ale aporturilor interioare în nodurile ι(s) și ι(m). P(rs) = [A(ț) - A(m) - H(es)/h(is)] / A(ț) P(rm) = A(m)/ A(ț) P(rsd) și P(rmd) reprezintă părțile radiative ale aporturilor solare directe
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
P(rm) reprezintă componentele radiative ale aporturilor interioare în nodurile ι(s) și ι(m). P(rs) = [A(ț) - A(m) - H(es)/h(is)] / A(ț) P(rm) = A(m)/ A(ț) P(rsd) și P(rmd) reprezintă părțile radiative ale aporturilor solare directe în nodurile ι(s) și ι(m) P(rsd) = [A(ț) - A(m) - A(w) - H(es)/h(is)] / A(ț) - A(w) P(rmd) = A(m) / [A(ț) - A(f)] unde A(f) este suprafață
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
interior și temperatura medie a suprafețelor interioare (temperatura medie de radiație). Această abordare îmbunătățește gradul de reprezentare a confortului termic interior și crește acuratețea reprezentării schimburilor de căldură prin radiație, datorită posibilității de a lua în considerare partea convectiva și radiativa pentru iluminat, aporturi solare sau degajări de căldură de la surse interioare. Temperatura interioară prescrisa (de calcul) este temperatura aerului interior, deoarece majoritatea aparatelor de control și reglare reacționează la această valoare. Energia necesară pentru încălzire/răcire (pozitivă/negativă) se calculează
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
la instalația de încălzire districtuala) incluse în spațiul clădirii. Conform celor de mai sus, necesarul anual normal de căldură este un parametru termodinamic extensiv a cărui valoare depinde exclusiv de răspunsul termic al anvelopei clădirii și de componentele convectiva și radiativa ale aporturilor de căldură datorate activității umane din zona principala a clădirii. Procedura de evaluare a necesarului anual de căldură este următoarea: ÎI.5.3.1 Încălzire continuă Necesarul de căldură al unei incinte pe durata sezonului de încălzire se
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
calcul aplicate la limita (în număr nelimitat) ιu; - intensitatea orara de calcul a radiației solare, directe I(D) și difuze I(d), pe orientări cardinale; - intensitatea orara de calcul a aporturilor interne de căldură convective f2'd6(I,c) și radiative f2'd6(I,r); - rata orara a ventilării : pentru împrospătarea aerului, naturale datorită infiltrațiilor ��i a ventilării mecanice h^-1 ; - temperatura aerului care se introduce în încăpere în cazul ventilării mecanice f2ιav; - proprietățile straturilor care compun vitrajul: tău(j), e
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
și obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 1 - Metodă simplificată"); Pot fi întocmite tabele cu rezultate determinate în condiții statice pentru proprietățile fizice ale gazelor, ipoteza care se depărtează mult de caracterul neliniar și dinamic de interacțiune între temperatura și transferul radiativ și convectiv al căldurii prin sisteme vitrate. Pentru determinarea performanței termice a vitrajelor se recomandă utilizarea metodelor numerice bidimensionale (document de referință SR EN ISO 10077-2 "Performanță termică a ferestrelor, ușilor și obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 2 - Metodă generală
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
Viteza vântului exterior 3 Spațiul 1 solară și luminoasă Ți Temperatura aerului interior 4 Stratul j directă Tri Temperatura radianta interioară 5 Spațiul j 10 Factor de reflexie 6 Stratul n solară și luminoasă 7 Interior directă 11 Transfer termic radiativ și convectiv (direct și indirect) NOTĂ Ambianța interioară și exterioară sunt caracterizate de temperatura aerului și de temperatură radianta; mediul exterior este caracterizat și de viteza vântului. 2. Caracteristicile optice și solare ale vitrajelor Pentru fiecare lungime de undă lambda
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
exterioară sunt caracterizate de temperatura aerului și de temperatură radianta; mediul exterior este caracterizat și de viteza vântului. 2. Caracteristicile optice și solare ale vitrajelor Pentru fiecare lungime de undă lambda și pentru fiecare strat al vitrajului j, asupra fluxului radiativ spectral normalizat Ij și I'j se pot scrie următoarele ecuații de echilibru (Figură 2) : I(j)(lambda) = tău(j)(lambda) * I(j-1)(lambda) + rho'(j)(lambda) * I'(j)(lambda) I'(j)(lambda) = rho(j)(lambda) * I(j-1)(lambda)+ tău
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
tău'(j)(lambda) factorul de transmisie spectrala a feței orientate spre interior ; rho(j)(lambda) factorul de reflexie spectrala a feței orientate spre exterior; rho'(j)(lambda) factorul de reflexie spectrala a feței orientate spre interior; I(j)(lambda) fluxul radiativ spectral normalizat spre interior ; I'(j)(lambda) fluxul radiativ spectral normalizat spre exterior ; Ecuația (1) se scrie pentru fiecare strat j al vitrajului rezultând un sistem cu n ecuații având că necunoscute valorile lui I(j)(lambda) și I'(j
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
orientate spre interior ; rho(j)(lambda) factorul de reflexie spectrala a feței orientate spre exterior; rho'(j)(lambda) factorul de reflexie spectrala a feței orientate spre interior; I(j)(lambda) fluxul radiativ spectral normalizat spre interior ; I'(j)(lambda) fluxul radiativ spectral normalizat spre exterior ; Ecuația (1) se scrie pentru fiecare strat j al vitrajului rezultând un sistem cu n ecuații având că necunoscute valorile lui I(j)(lambda) și I'(j)(lambda). Sistemul de ecuații se rezolvă punând condițiile la
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
j)(lambda) și I'(j)(lambda). Sistemul de ecuații se rezolvă punând condițiile la limita: I(0)(lambda) = 1 și I(n)(lambda) = 0. (2) După rezolvarea sistemului de ecuații și după ce se cunosc, pentru fiecare strat j, valorile fluxului radiativ spectral I(j)(lambda) și I(j)(lambda) se obține: - factorul de transmisie spectrala : tău(j)(lambda) = I(n)(lambda) (3) - factorul de reflexie spectrala : rho(j)(lambda) = I'0(lambda) (4) - factorul de absorbție spectrala : f2α(j)(lambda) = (1-rho
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
sau strat de protecție solară : Ț(j) temperatura absolută; tău (thj) factorul de transmisie solară directă; epsilon(j) emisivitatea efectivă a feței orientate spre exterior; epsilon'(j) emisivitatea efectivă a feței orientate spre interior; q(th,j) densitatea de flux radiativ către interior; q'(th,j) densitatea de flux radiativ către exterior. Figură 3. Datele caracteristice ale stratului j și densitățile de flux radiativ aferente Emisivitatea efectivă epsilon este dedusa din emisivitatea normal epsilon(n), determină cu ajutorul unui spectofotometru în infraroșu
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
tău (thj) factorul de transmisie solară directă; epsilon(j) emisivitatea efectivă a feței orientate spre exterior; epsilon'(j) emisivitatea efectivă a feței orientate spre interior; q(th,j) densitatea de flux radiativ către interior; q'(th,j) densitatea de flux radiativ către exterior. Figură 3. Datele caracteristice ale stratului j și densitățile de flux radiativ aferente Emisivitatea efectivă epsilon este dedusa din emisivitatea normal epsilon(n), determină cu ajutorul unui spectofotometru în infraroșu, care se corectează după procedura descrisă în SR EN
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
spre exterior; epsilon'(j) emisivitatea efectivă a feței orientate spre interior; q(th,j) densitatea de flux radiativ către interior; q'(th,j) densitatea de flux radiativ către exterior. Figură 3. Datele caracteristice ale stratului j și densitățile de flux radiativ aferente Emisivitatea efectivă epsilon este dedusa din emisivitatea normal epsilon(n), determină cu ajutorul unui spectofotometru în infraroșu, care se corectează după procedura descrisă în SR EN 673 anexă A.2. Pentru fiecare strat j al sistemului vitrajului se scriu ecuații
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]