706 matches
-
surpat în tot felul de întrebări, într-o "larmă de întrebări", cum spune un personaj, spre nicăieri, cu mintea în vid. Personajul prozei Doinei Popa este neadaptabilul, marioneta de pe o scenă pe care nu o înțelege și, uneori, în rare radicalizări, nu o admite: Carmina, Ovidiu, Sidonia Trofin se află, mereu, în zona în care persoana lor însăși devine propriul balast, victime ale umilinței duse pînă la capăt, cînd se așază pîcla: " Carmina se știu cu adevărat învinsă, băuse paharul umilinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
DECIZIE nr. 200 din 10 martie 2022 privind numirea doamnei Irina-Dumitrița Solomon, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, în funcția de coordonator al Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 EMITENT PRIM-MINISTRUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 240 din 10 martie 2022 Având în vedere art. 1 alin. (2) din Decizia prim-ministrului nr. 173/2022 privind înființarea Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării
DECIZIE nr. 200 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252527]
-
EMITENT PRIM-MINISTRUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 240 din 10 martie 2022 Având în vedere art. 1 alin. (2) din Decizia prim-ministrului nr. 173/2022 privind înființarea Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, în temeiul art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie. ARTICOL UNIC La data intrării în vigoare
DECIZIE nr. 200 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252527]
-
UNIC La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Irina-Dumitrița Solomon, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, se numește în funcția de coordonator al Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu București, 10 martie 2022. Nr. 200. ----
DECIZIE nr. 200 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252527]
-
DECIZIE nr. 173 din 28 februarie 2022 privind înființarea Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 EMITENT PRIM-MINISTRUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 198 din 28 februarie 2022 Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 539/2021 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și
DECIZIE nr. 173 din 28 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252228]
-
xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 EMITENT PRIM-MINISTRUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 198 din 28 februarie 2022 Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 539/2021 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, și Planului de acțiune al Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, în temeiul art. 29 și al art. 34 alin. (1
DECIZIE nr. 173 din 28 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252228]
-
Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 539/2021 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, și Planului de acțiune al Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, în temeiul art. 29 și al art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie. Articolul
DECIZIE nr. 173 din 28 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252228]
-
privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie. Articolul 1 (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se înființează Comitetul interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, denumit în continuare Comitetul, organism consultativ fără personalitate juridică. (2) Coordonarea Comitetului este asigurată de către un secretar de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, desemnat prin decizie a prim-ministrului. (3
DECIZIE nr. 173 din 28 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252228]
-
reprezentate în cadrul Comitetului la nivel de secretar de stat, iar instituțiile publice de către conducătorii sau înlocuitorii de drept ai acestora. Articolul 2 (1) Comitetul are ca obiectiv principal monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, și a Planului de acțiune al Strategiei. (2) Comitetul prezintă Guvernului, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, informări cu privire la îndeplinirea obiectivului prevăzut la alin. (1) . Articolul 3 (1
DECIZIE nr. 173 din 28 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252228]
-
pe care îl aprobă în prima ședință de lucru. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu București, 28 februarie 2022. Nr. 173. ANEXĂ COMPONENȚA Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 1. Cancelaria Prim-Ministrului ... 2. Ministerul Afacerilor Externe ... 3. Ministerul Afacerilor Interne ... 4. Ministerul Justiției ... 5. Ministerul Educației ... 6. Ministerul Culturii ... 7. Ministerul Apărării Naționale ... 8. Ministerul Sportului ... 9. Secretariatul General al Guvernului
DECIZIE nr. 173 din 28 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252228]
-
DECIZIE nr. 229 din 21 iunie 2023 privind numirea domnului Dragoș Mihai Hotea în funcția de secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului și coordonator al Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 EMITENT PRIM-MINISTRUL Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 560 din 21 iunie 2023 În temeiul art. 19, art. 22 alin. (5), art. 29 și al art. 31 lit. c) din Ordonanța de urgență
DECIZIE nr. 229 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271536]
-
cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dragoș Mihai Hotea se numește în funcția de secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului și coordonator al Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023. PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: p. Secretarul general al Guvernului, Adrian Țuțuianu București, 21 iunie 2023. Nr. 229. -----
DECIZIE nr. 229 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271536]
-
Termen: permanent Responsabil: SRI, MAI Surse de finanțare: bugetul de stat A.3.5) Prevenirea materializării unor acțiuni care amenință climatul național de securitate în ipoteza în care acestea sunt desfășurate de imigranți pe linia implicării în activități de natură teroristă – (auto) radicalizare, propagandă jihadistă, sprijin în favoarea unor organizații teroriste sau chiar acțiuni violente - Realizarea interviului de securitate, în condițiile Legii nr. 535/2004, cu modificările și completările ulterioare, în scopul obținerii de date și informații circumscrise domeniului prevenirii și combaterii terorismului - Adoptarea
HOTĂRÂRE nr. 402 din 4 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270081]
-
nr. 523/2016 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central, aprobat prin H.G. nr. 775/2005; Hotărârea de Guvern nr. 539/2021 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023; Strategia națională pentru dezvoltare durabilă (Orizonturi 2013-2020–2030); Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027 și Planul de acțiuni pentru perioada 2021-2027, aprobată prin H.G. nr. 558/2021; Strategia Națională privind Incluziunea Socială
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
scopul de a contribui la creșterea stimei de sine a romilor și la conștientizarea în rândul populației majoritare a contribuției romilor, asemeni celorlalte minorități naționale recunoscute, la patrimoniul cultural românesc și universal. Totodată, este necesar ca în combaterea fenomenelor de radicalizare, a discursului incitator la ură și a infracțiunilor motivate de ură rasială, sau de orice altă natură, să fie asigurată sinergia cu măsuri și strategii complementare, spre exemplu Strategia pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului incitator la ură. Combaterea
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
necesar ca în combaterea fenomenelor de radicalizare, a discursului incitator la ură și a infracțiunilor motivate de ură rasială, sau de orice altă natură, să fie asigurată sinergia cu măsuri și strategii complementare, spre exemplu Strategia pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului incitator la ură. Combaterea discriminării și a atitudinilor antirome În materia protecției drepturilor romilor, legislația anti-discriminare din România este suficient de acoperitoare și în concordanță cu Directiva 2000/43/EC a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
cuprinsul cărora este utilizată sintagma analizată, respectiv din interpretarea dispozițiilor art. 272 și art. 272^1 din Legea societăților nr. 31/1990, a dispozițiilor anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 539/2021 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, și a Planului de acțiune al Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, a Considerațiilor finale ale Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2021
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 539/2021 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, și a Planului de acțiune al Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, a Considerațiilor finale ale Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2021 pentru aprobarea Cartei albe a apărării, precum și a Hotărârii Parlamentului României nr. 22/2020 privind aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
realizată având în vedere cadrul legislativ național în vigoare, precum și cel european, fundamentate prin documente importante cu rol de suport teoretic: Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 (13 mai 2021), a Guvernului României, document care își propune modernizarea proiectelor și a programelor din domeniul educațional și cultural, pentru creșterea rezilienței societății în fața antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării și
ORDIN nr. 5.344 din 9 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273645]
-
xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 (13 mai 2021), a Guvernului României, document care își propune modernizarea proiectelor și a programelor din domeniul educațional și cultural, pentru creșterea rezilienței societății în fața antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării și a discursului instigator la ură și completarea portofoliului educațional și cultural cu noi instrumente^1, Strategia Comisiei Europene privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești (5 octombrie 2021, Strasbourg), Declarația Forumului Internațional de la Stockholm privind Holocaustul (ianuarie 2000), Recomandarea
ORDIN nr. 5.344 din 9 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273645]
-
membrilor Rezervei naționale EBCGT. 2023-2027 Nr. cursuri organizate - minim 1 anual Nr participanți - minim 15 anual MAI (IGPF) Bugetul de stat FEN - IMFV - ISF 2014-2020 2.2.2.5. Organizarea/participarea la activități de pregătire/ instruire în problematica prevenirii și combaterii terorismului și a radicalizării în scop terorist/ extremist. La solicitare Nr activități organizate și desfășurate - minim 1 activitate/an Nr. participanți - minim 10 anual SRI, MAI (DGPI, cu sprijinul/participarea IGPF) Buget de stat FEN 2.2.2.6. Desfășurarea unor activități de instruire la nivelul structurilor MAI de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
înlăturarea flagelului roșu? Perestroika întrupa „o speranță pentru mulți români”. Speranță împlinită, întrucît a avut loc o mișcare a maselor, izvorîtă din simțămîntul unor frustrări insuportabile, pe care nici un fel de „agenturi” străine n-ar fi putut-o determina. Momentul radicalizării, id est al miezului incandescent al evenimentului, se înscrie în după- amiaza tîrzie a zilei de 22 decembrie, cînd Ion Iliescu ia cuvîntul de pe balconul CC, la care visa de multă vreme. Proaspătul lider se vede confruntat cu o situație
Crime nesancționate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5714_a_7039]
-
mii de evrei în Ungaria, a calificat respectiva declarație drept „antisemită”, afirmând că acest caz este o rușine pentru toți cei care „continuă să tacă”. Jobbik a fost înregistrat ca partid politic în 2003, câștigând tot mai multă influență odată cu radicalizarea sa treptată și calomnierea evreilor și a celor aproximativ 700.000 de romi din Ungaria. Formațiunea și-a câștigat notorietatea după ce a fondat Garda Maghiară, un grup neînarmat care a amintit multora de cele de extremă dreapta din timpul celui
Extremiștii unguri cer lista neagră a evreilor () [Corola-journal/Journalistic/57219_a_58544]
-
de legitimare a exercițiului de putere a birocrației de partid. Dar, atrage atenția Vladimir Tismăneanu, acest lucru nu presupune o sovietizare a Europei Centrale și de Est pe fondul unei lipse totale de articulație ideologică, stalinismul fiind, până la urmă, o radicalizare a bolșevismului." Planurile de remodelare a naturii umane, a vietii cotidiene, a naturii și societății s-au cumulat într-o dogmă fundamentata pe ideea negarii moralității tradiționale: Binele și Răul, viciul și virtutea au fost reîncadrate într-un spațiu epic
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
1930, Holban, Șuluțiu, Bonciu și restul, reduse la monolog interior, ca și, patruzeci de ani mai târziu, Absenții lui Aug. Buzura. În definitiv, în acestea din urmă, nu de o abandonare a polifoniei este cu adevărat vorba, ci de o radicalizare a perspectivei subiective: nu susținea Camil Petrescu că nu e cinstit să vorbești decât la persoana întâi? Cel care ne convinge o dată în plus, și paradoxal, că polifonia face romanul este Proust în uriașul lui monolog în care reconstituie timpul
Povestirea și romanul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4761_a_6086]