1,672 matches
-
bază de creativitate și profesionalism, ca o veche breaslă. - Ce reprezintă UZP în lumea presei de astăzi? - Astăzi, UZP înseamnă peste 4.500 de jurnaliști profesioniști, tineri și vârstnici, toți licențiați ai unei facultăți, lucrând în toate domeniile presei: tipărită, radiofonică, de televiziune, on-line sau multimedia. Ei sunt cuprinși în structure teritoriale - filiale județene sau pe profesii, ca în cazul departamentului jurnaliștilor militari . - Ați construit și impus un brand în condițiile în care alte uniuni în care s-a investit enorm
„Televiziunea a fost şi a rămas pentru mine, prima şi ultima dragoste profesională” [Corola-blog/BlogPost/93883_a_95175]
-
INTERVIU ILEANA OCOLIȘAN BABA Talente avem, tineri muzicieni români instruiți, cu academii, avem, dar ceva ne lipsește Una dintre îndrăgitele interprete de muzică populară românească, Ileana Ocolișan Baba, redactoarea mai multor emisiuni radiofonice la Postul de Radio Novi Sad, la finele anului trecut a debutat și în apele literare, publicând o carte deosebit de valoroasă pentru folclorul românesc din spațiile noastre - Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad, la ora
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
redactor muzical este foarte interesant și plăcut. Trebuie să ai idei, să fi inventiv și să oferi ascultătorilor muzică plăcută urechii. Am redactat emisiuni variate - de muzică ușoară, populară, cultă, emisiuni ocazionale, am semnat ilustrații muzicale pentru piesele de teatru radiofonic etc. Referitor la actualul tezaur folcloric românesc din Voivodina aș cita acea zicătoare din bătrâni: „Aveți bucate bune, dar nu le știți pune”. Talente avem, tineri muzicieni români instruiți, cu academii, avem, dar ceva ne lipsește. Nu-i adunăm pe
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
Torac 2012“, care a constituit o trăire aparte, un schimb de vibrații calde între noi, interpretele, și publicul spectator. Și nu în ultimul rând, aș aminti că în anul 2004 la ediția a VI-a a Festivalului internațional de creații radiofonice și de televiziune din Ujgorod, Ucraina, în concurența a 150 de emisiuni de radio și TV, din 10 țări est-dunărene, emisiunea „Popas folcloric sud-dunărean“ realizată împreună cu soțul meu, Mircea, a fost premiată cu Marele Premiu al Festivalului Cu mare plăcere
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
terenul aeroportului a reușit să ridice în picioare, cu ajutorul unor chingi de sprijin și al unor aparate numite vinciuri, un stâlp uriaș având în vârf o antenă. Acel stâlp de antenă de la Băneasa a fost prima realizare în domeniul comunicării radiofonice efectuată în cadrul Aviației Civile al cărei proaspăt angajat era soțul meu. Această construcție al cărei rost la început nu l-am înțeles, trezise satisfacția și admirația comandantului aeroportului, care l-a felicitat pe soțul meu pentru reușită. Specializarea în tehnica
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
Această construcție al cărei rost la început nu l-am înțeles, trezise satisfacția și admirația comandantului aeroportului, care l-a felicitat pe soțul meu pentru reușită. Specializarea în tehnica radiodifuziunii i-a conferit soțului meu titlul de specialist în comunicare radiofonică, un serviciu special în Aviația Civilă, a cărui importanță a crescut pe măsura dezvoltării acesteia. Radiodifuziunea crescuse, se întărise, căpătase spații de emisie în eter pentru care militau diferiți specialiști în domeniul aviației, al telefoniei, al marinei, al poștei și
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
marinei, al poștei și al altor instituții de stat. Programele primului post românesc de radio, inaugurat înainte cu doi ani, luaseră amploare. Radiodifuziunea română devenise deja o forță și specialiștii din acest domeniu obțineau succese din ce în ce mai importante. Interesul pentru emisiunile radiofonice crescuse și în câțiva ani fiecare instituție a statului avea un serviciu propriu de radiodifuzare. Pe cer apăruse o încrengătură de antene care răspândeau glasul omenesc, transmițând în lumea întreagă cultura, știința, muzica, informații despre evenimente care se precipitau și
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
înțeles și a profitat mai mult decât colegii lui de generație că "...o adevărată, autentică universitate în zilele noastre se întinde mult dincolo de sălile de cursuri: ziarul, estrada, Radioul, toate acestea fac parte, astăzi, din Studium Generale". 50 de conferințe radiofonice, o fructuoasă colaborare dintre Editurile Humanitas și Casa Radio, este primul pas (în prefață Andrei Dimitriu își manifestă dorința de a continua proiectul cu cele 16 conferințe nepublicate în volumul de față) prin care se aduce la cunoștința publicului o
LECTURI LA ZI by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/14273_a_15598]
-
Drum către mintea cea de pe urmă (memorii); De la arta primitivă la simbolul erei electronice (eseuri artistice), Salvador Dali (monografie); Personalitate și destin (ediție definitivă); Chemarea de peste munți (roman al Războiului de întregire a țării); Profiluri și orientări românești contemporane (dialoguri radiofonice). Biberi a transmis un mesaj generațiilor ulterioare, prea puțin auzit. Iar cărțile lui așteaptă nerăbdătoare. De succes, la vremea sa, a fost și Thanatos, în care "impune rolul biologicului, socialului și istoricului în explicarea morții și a atitudinilor în fața morții
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
art. 36), cât și rațiunea de a exista ca instituție liberă, de tip „breaslă“. Cuvintele de mai jos sunt o rememorare afectivă a Întâlnirii cu două conștiințe/scriitori ale/ai națiunii romane. Fiind vorba de afectiv, partea riguroasă a interviurilor radiofonice s-a evaporat În eter, așa cum se Întâmplă de multe ori cu Întâlnirile mediate de... microfon. Grigore Vieru și Vasile Tarateanu fascinează prin devotamentul pentru adevărul limbii și istoriei romanești. Iar inima, ea știe că martirii sunt printre noi și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cântăreții George Folescu, George Niculescu - Basu, Constantin Stroescu, Elena Drăgulinescu - Stinghe, Nicolae Secăreanu, Petre Ștefănescu - Goangă ș. a. - Preocupările multilaterale ale profesorului și ale cărturarului de largă respirație culturală i-au servit imbolduri pentru abordarea istoriei muzicii universale, susținând conferințe, emisiuni radiofonice, cursuri, lăsându-ne studii și numeroase fișe destinate celor mai diverse aspecte ale domeniului: genuri și forme muzicale: liedul, sonata, simfonia, opera, poemul simfonic, rapsodia, epoci stilistice, lucrări, ori reprezentanți ai literaturii muzicale, etc. Cele mai cunoscute rămân materialele consacrate
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cu extrase din diferite lucrări, din Riemann, Charles Nef, Gaetano Cesari, Johannes Wolf, Robert Haas, Friedrich Blume etc, care urmau să constituie materiale pentru anumite capitole, cursuri, sau lucrări de sine stătătoare. O bună parte a acestora va alimenta conferințele radiofonice, ca cea din 4 martie 1932 - Muzica primitivilor, pentru care citează melodii din muzica wezilor, din Columbia, a indienilor Hopi, un cântec funebru din India, un altul de adus ploaia din Irlanda, și un cântec de iubire al malabarilor<footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
iubire al malabarilor<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV, Ediția îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1977, pp. 316 - 325; footnote> . La fel se va întâmpla cu tema Muzica popoarelor antice, devenită conferință radiofonică din 25 martie 1932, cuprinzând exemple de epocă de mare reprezentativitate: oda pithică a lui Pindar, imnul către Nemesis, imnul Soarelui, imnul către Muză, Skolionul lui Seikilos<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV..., pp. 326 - 337
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
venind să-i învețe pe dramaturgii și regizorii români cum se realizează „ Soap-Opera” - un fel de manea altoită pe ceea ce este mai vulgar în telenovele. Experiment care, de fapt a și eșuat ne având, din fericire, succes la Teatrul Național Radiofonic ai cărui ascultători români fuseseră cât de cât obișnuiți cu integrala Shakespeare. Cum eu făcusem cândva o specializare la BBC, antamând apoi și unele coproducții, aveam ceva cunoștințe printre celebrii realizatori de acolo, despre care am încercat să discut cu
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
efortul merită. Trei dintre copiii pregătiți la Școala Micilor Vedete din cadrul formației Latinii din Est sunt finaliști la Festivalul Internațional MiniMegaStar, care se va desfășura în perioada 17-23 martie, la Brăila. Multe dintre micile staruri timișorene participă la diferite emisiuni radiofonice difuzate în special pe Radio România Tineret. Mihai Vanica, Viorica Oprea, Rodica Giurgiu, Horia Făgărășanu și Petru Umanschi coordonează proiectul formației Latinii din Est, Școala Micilor Vedete. Părinții care doresc să-și înscrie copiii pot obține detalii la tel. 0256
Agenda2004-10-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282141_a_283470]
-
bună actriță în rol principal, Cel mai bun actor în rol principal, Cea mai bună actriță în rol secundar, Cel mai bun actor în rol secundar, Cea mai bună scenografie, Cei mai buni debutanți, Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic. Juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Monica Andronescu, Ion Cocora și Ion Parhon iar juriul final, cel care va decide câștigătorii în seara Galei, îi are în componență pe Puiu Antemir - scenograf, Jean Cazaban - critic de
Gala Premiilor UNITER: Vezi nominalizările ediției aniversare () [Corola-journal/Journalistic/23035_a_24360]
-
concurează Attila Balogh pentru regia spectacolului "Trahinienele" (Teatrul "Tamasi Aron" din Sfântu-Gheorghe), Raluca Vermeșan pentru rolul Helen din spectacolul "XXL" (Fat Pig - Teatrului ACT) și Cătălin Vieru pentru rolul Hlestakov din "Revizorul" (Teatrul "Anton Pann" din Râmnicu-Vâlcea). La secțiunea Teatru radiofonic premiul și-l dispută trei producții ale Societății Române de Radiodifuziune: "Argentina" - text și regie Ilinca Stihi, "Părintele Arsenie Boca - taina iubirii" de Ion-Costin Manoliu, regia Nicolae Mărgineanu și "Shylock" de Gareth Armstrong, regia Răzvan Popa.
Gala Premiilor UNITER: Vezi nominalizările ediției aniversare () [Corola-journal/Journalistic/23035_a_24360]
-
specială la Blaga, care „a știut să realizeze prin tăcere și atmosferă un moment culminant în piesa sa Meșterul Manole”), despre traduceri, igiena sălilor de spectacol, turneele străine, teatrele naționale din provincie, congresele asociației criticilor dramatici, Studioul Teatrului Național, teatrul radiofonic, dreptul moral al autorului, neoclasicismul în teatru etc. Toate acestea alcătuiesc un vast repertoriu de problematică critică, după cum prin „Siluete”, el oferea un fel de breviar de personalități străine și românești la modă, un dicționar în miniatură, un ghid al
Ionel Jianu, eseist by Mircea Popa () [Corola-journal/Memoirs/13512_a_14837]
-
contemporary și, drept public țintă, ascultătorii de peste treizeci de ani, Radio Analog a rămas, după cum afirmă Marius Giura, „consecvent unui proiect ce viza zona necomercială, deloc caracteristică FM-ului“. „Am dorit“, a adăugat el, „să fim unici în peisajul muzical radiofonic, să oferim altceva: altă muzică - adult pop, rock, blues, jazz, jazz-rock - și alt tip de știri regionale, cu acoperire în Timiș, Caraș și Hunedoara. Am dorit și am reușit“. Urăm colegilor noștri de la Radio Analog ani mulți și ascultători fideli
Agenda2004-52-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283212_a_284541]
-
Crișan Andreescu ROZALIA BIRO, nominalizarea UDMR la funcția de ministru al Culturii, a fost protagonista unei farse radiofonice în 2010. Acest lucru a fost posibil din cauza cunoașterii deficitare a limbii române. ROZALIA BIRO. Daniel Buzdugan de la Radio Zu s-a recomandat drept un jurnalist de la Realitatea TV care vrea să facă o emisiune în Oradea despre... copiii bipezi
ROZALIA BIRO, victima lui Daniel Buzdugan de la Radio Zu. Vezi farsa by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/28327_a_29652]
-
dar și românilor din afara granițelor țării. Gândită ca prim pas în realizarea proiectului unui post de radio autonom care să abordeze problemele credinței și spiritualității spre folosul unui public-țintă alcătuit din creștinii ortodocși din Banat și să ofere o alternativă radiofonică interesantă pentru apartenenții la religia oficială, seria de emisiuni va propune teme de dezbatere diverse, în care perspectiva sincronică și cea diacronică se îmbină: „Creștinism și postmodernism“, „Din viața bisericilor“, „Atelier biblic“, „Sărbătorile anului bisericesc“, acestea urmând să fie difuzate
Agenda2005-04-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283297_a_284626]
-
Cununie între surdo-muți. Sâmbăta trecută înainte de a. au încheiat căsătoria civilă doi surdo-muți în Timișoara... La cununie a asistat și un specialist, carele a pus întrebările și a stors răspunsurile din însurăței“. (Controla din 17 iulie 1904). 75 ani „Concert radiofonic în parcuri. Conducerea orașului a hotărât ca în parcurile Scudier și Eminescu să instaleze difuzoare Siemens, care vor transmite concerte radiofonice“. (Temesvári Hírlap din 19 iulie 1929). „Se va bate moneda metalică de 2 și 5 lei... Delegația economică a
Agenda2004-29-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282651_a_283980]
-
specialist, carele a pus întrebările și a stors răspunsurile din însurăței“. (Controla din 17 iulie 1904). 75 ani „Concert radiofonic în parcuri. Conducerea orașului a hotărât ca în parcurile Scudier și Eminescu să instaleze difuzoare Siemens, care vor transmite concerte radiofonice“. (Temesvári Hírlap din 19 iulie 1929). „Se va bate moneda metalică de 2 și 5 lei... Delegația economică a guvernului a aprobat oferta pentru baterea de monedă metalică în valoare de 1 300 000 000 lei și a decis pentru
Agenda2004-29-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282651_a_283980]
-
până la 17 artiști, și are cotă. „Este considerată ca fiind în rândul primelor zece formații de acest tip din Germania, ne spune Werner Salm, iar prezența ei în diverse spectacole, prin orașe mari și mici, în concerte televizate, în emisiuni radiofonice, în festivaluri și concursuri, spune mult despre aprecierea de care se bucură. Și Elveția ne îndrăgește, iar faptul că muzica noastră e originală și repertoriul alcătuit exclusiv din compoziții proprii, contează mult. Sunt dirijorul, dar și unul din compozitorii Kaiserstühler
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
masă: "Eclipsă '99". Nu a lipsit însă reacția parodic-nationalistă: "în dulcea tradiție a eclipsei românești..." ("Evenimentul zilei" = EZ 2166, 1999, 3). Presiunea evenimentului a mai produs cîteva compuse destul de previzibile - "InfoEclipsa" (rubrică, în "Curentul" = C, 184, 1999, 11) "Eclipsa-magazin" (emisiune radiofonica, în "România liberă" = RL 2849, 1999, 9); "Eclipsomania cuprinde România" (EZ 2164, 1999, 1) și unele derivate nu atît noi, cît remotivate - "O vară de neeclipsat" (C 184, 1999, 11); "așa-numita ăfriptură eclipticăă" ("Cotidianul" = Co, 2428, 1999, 9). De
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]