148 matches
-
afară. Cubleș răcnea și se zbătea. Ce e asta, striga, ce-aveți cu mine, nu merg nicăieri, domnilor"', își întoarse el capul înapoi către colegii lui care, ca și mine, priveau stupefiați apariția acestor intruși, cu înfățișări de brute, cu raglane pe ei, tăcuți și parcă plictisiți de spaima cu care striga Cubleș. Îi șoptiră ceva. Cubleș urlă: "...da' de ce, nu merg nicăieri, nu nu merg... Trăim în România, nu în Ungaria..." Pe acest ultim răcnet Cubleș fu aproape târât dintre
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dar i se făcuse rău, se îndoise de spinare și continua să vomite. Individul murdărit se ștergea repede pe piept cu o batistă pe care o și aruncă scârbit, dar impasibil și cu o mișcare rapidă scoase un pistol de sub raglan și i-l înfipse lui Cubleș în coastă. "Tovarăși, strigă atunci caloriferistul care reapăruse ca și când n-ar fi dispărut, nu opriți coloanele, înaintați..." Înaintarăm și nu-l mai văzurăm pe colegul nostru. Eu purtam mai departe un capăt al pancartei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la poartă tîrîndu-se cum putea cu picioarele lui rablagite. Lumea îi da, muierile, fiindcă din averea lui făcuse o biserică în cartier... Săracul... toți o să ajungem la fel... Costaichie, adică Bacaloglul tânăr, făcuse el ce făcuse și ajunsese inspector financiar. Raglan pe el, cămașă scrobită, pantofi cu talpă dublă, pleca de-acasă și se întorcea cine știe când. Și într-o zi de sărbătoarea morților, îl vede pe tat-său la poartă... Costaichie, zice, Costaichie, dă-mi și mie ceva să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
luptă i-au respins din nou pe atacatori. În tot timpul acelei zile, tunurile rușilor de pe Dealul Scoicii au asigurat un sprijin substanțial pentru infanteria lor. Spre sfârșitul bătăliei, două tunuri moderne de calibru mare au fost trimise de Lord Raglan din pozițiile din jurul Sevastopolului și au fost împise cu mâinile până pe culmea “muntelui Inkerman”. Aceste două turnuri, ajutate de bateriile de camp au copleșit artileria rusă, ai cărei tunari neprotejați de întărituri, au fost uciși sau răniți de pușcașii englezi
Bătălia de la Inkerman () [Corola-website/Science/303275_a_304604]
-
auzind acest citat, cine știe din ce motive intime, ascunse, s-a ridicat de la catedră și s-a îndreptat spre cuierul care se afla pe peretele din dreapta noastră, în continuarea ușii de acces în sală; s-a oprit în fața unui raglan din capătul cuierului, a băgat mâna în buzunarul extern al acestuia, a scos o cheie legată cu un șnur subțire și auriu, s-a uitat mirat la dânsa, a pus-o la loc și, schimbat la față, iritat, i s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în prima clipă "Doamne, ce m-aș mai bucura să fi fost băieții ăștia în stare de una ca asta" -, apoi redeveni serios și amintindu-și că la început, la sfârșitul studenției, și el, Moscovici, avusese și umblase cu un raglan aproape cam la fel, zise, totuși destul de tare și convingător: Nu! Nu se poate! Îi cunosc bine pe băieți! Nu-i cred în stare de-o astfel de glumă!... Însă, din clipa în care profesorul a intrat la bănuială că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pe băieți! Nu-i cred în stare de-o astfel de glumă!... Însă, din clipa în care profesorul a intrat la bănuială că cineva din grupa 707 i-a luat din cuier paltonul său nou, lăsându-i în schimb un raglan vechi, demodat, lumea din încăpere s-a împărțit în două tabere: una a acelora care se străduiau să-și expună răspunsurile de pe bilet și să obțină nota corespunzătoare, iar cea de-a doua tabără, a lui Moscovici și-a lectorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
zice destul de tare, nu atât pentru sine, cât mai ales pentru noi, cei aflați în sală: Bine!... Bine!... Vra să zică, nimeni nu știe nimic! Ia fiți puțintel atenți, dumneavoastră, toți cei ce vă aflați în sală: al cui e raglanul din cuier? M-ați putea lămuri și pe mine?... Toți se uită spre raglan, dau din umeri, însă nu se aude nici un răspuns concret la întrebarea pusă. Măi, băieți, raglanul acesta n-a căzut din lună! Eu am intrat primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în sală: Bine!... Bine!... Vra să zică, nimeni nu știe nimic! Ia fiți puțintel atenți, dumneavoastră, toți cei ce vă aflați în sală: al cui e raglanul din cuier? M-ați putea lămuri și pe mine?... Toți se uită spre raglan, dau din umeri, însă nu se aude nici un răspuns concret la întrebarea pusă. Măi, băieți, raglanul acesta n-a căzut din lună! Eu am intrat primul în sală, cu domnul Ienceanu și când ne-am pus hainele, cuierul era gol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
toți cei ce vă aflați în sală: al cui e raglanul din cuier? M-ați putea lămuri și pe mine?... Toți se uită spre raglan, dau din umeri, însă nu se aude nici un răspuns concret la întrebarea pusă. Măi, băieți, raglanul acesta n-a căzut din lună! Eu am intrat primul în sală, cu domnul Ienceanu și când ne-am pus hainele, cuierul era gol!... Dar, acum nu e nicăieri paltonul meu cel nou! Cum e posibil?... Toată lumea tace mâlc. Minutele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
însă, următorul student se ridică și se uită întrebător spre catedră, încercând să capete de la profesor încuviințarea spre a-și expune subiectul. Moscovici continuă să-i explice lectorului Ienceanu ce se va întâmpla cu dânsul, când va sosi acasă cu raglanul vechi în locul paltonului nou: Nevastă-mea ar fi, poate, în stare să nu-mi zică nimic, dacă n-ar antrena-o și n-ar ațâța-o mamă-sa... Soacră-mea e o zgripțuroaică și jumătate... Ea nu caută decât cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de la bibliotecă la cabinetul de științe sociale, c-acolo nu-i salahoria pe care-o îndură și, în plus, salarizarea-i aproape dublă și-ar sta mai mult la cafele și taclale. Acum, dacă mai află și întâmplarea asta, cu raglanul, capătă un nou pretext să-și pornească melița asupra mea... Și lumea, și colegii, și, poate, și tu, Ienceanule mă crezi în culmea fericirii că am casă în Iași și soacră la pensie, care ne-așteaptă zilnic cu mâncarea gata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
deținător al bursei excepționale "Nicolae Bălcescu" își dă cu părerea: ... După înălțimea sa fizică și după haina rămasă în cuier, numai colegul nostru Eugen Ciornei, cel de-al treilea care a răspuns de dimineață, pare să aibă un astfel de raglan... Ce notă a luat Ciornei? întreabă profesorul. Cinci! ... Numai cinci!... Se uită în caietul său și face constatarea lectorul Ienceanu. A!... Atunci e clar!... Se pare că suntem pe urmele de care-avem nevoie, zice satisfăcut Moscovici. Stă oleacă pe gânduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Măi! Acesta-i om normal? Ce l-a apucat să creadă că-mi pun mintea cu el? Pentru un amărât de cinci, pentru care nici n-a fost atent la tot ce-am spus? Și, nici una, nici două, îmi arată raglanul său, așezat în cuier, lângă masa unde stăm. Este tot atât de vechi și demodat ca și cel din sala de examen! Și, e clar: nu el i-a luat paltonul. Așadar, mă fac luntre și punte și-l conving, totuși, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mă fâstâcesc ori încă să îndrăznesc să iau altceva decât leanca mea, asta care-o vedeți pe mine... Să fie cât se poate de clar... Și, în timp ce studentul Ciornei explica și gesticula, iar Moscovici se uita năuc, nedumerit, când la raglanul din cuier, când la cel cu care era îmbrăcat cel ce fusese presupus a fi vinovat de toată încurcătura, iaca, numai ce se deschide în spatele nostru ușa și studentul Mișu Timofte intră în sală râzând și ținând sub braț paltonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lui Moscovici: Domnule profesor zice Timofte paltonul dumneavoastră era în cuier la catedră. Însă domnul asistent Stoica Laurențiu, care terminase examenul și-ncerca să plece acasă, umbla ca un leu în cușcă, și se tot întreba: Unde mi-o fi raglanul meu? Că doar aici l-am lăsat, astă dimineață, în cuier?" Lectorul Ienceanu începu să râdă cu gura până la urechi și spuse încetișor: Ei, domnule profesor... se vede treaba că astă dimineață, când ați venit spre sala de examen, erați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
astă dimineață, în cuier?" Lectorul Ienceanu începu să râdă cu gura până la urechi și spuse încetișor: Ei, domnule profesor... se vede treaba că astă dimineață, când ați venit spre sala de examen, erați oleacă distrat. Și ați luat, din greșeală, raglanul colegului mai tânăr, Stoica. Fiindcă vi se părea, probabil, că sunteți în primul an de după studenție, când, după cât îmi amintesc, aveați unul identic... TIMUR LENK ȘI TABLOUL PENTRU POSTERITATE În zilele de după Declarația din aprilie 1964 când s-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care părea a fi jad. Practic, mașina se conducea singură. Am crezut că îi părea rău de cearta pe care o avusesem în legătură cu Lucy și Mimi. Eu nu mai eram supărat, însă priveam și eu înainte. Simon se împlinise binișor. Raglanul subțire cu nasturii lui cafenii se deschidea pe burta lui gogonată și goală. Și fața îi era mai lată, și grosolană, autocrată. Grăsimea ei nu era clară, cum e în cazul altor fețe. Doamna Klein, mama lui Jimmy, avea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
14. Vezi comentariile lui Cleanth Brooks despre Robert Frost în Modern Poetry and the Tradition, Chapel Hill, 1939, p. 110 și urm. 15. Vezi Njetzsche, Die Geburt der TragOdie, Leipzig, 1872. 16. Pentru un grup reprezentativ de definiții, vezi Lord Raglan, The Hero..., Londra, 1937. 17. Vezi Fritz Strich, Die Mythologie in der deutschcn Literatur von Klopstock bis Wagner, 2 vol., Berlin, 1910. 18. S. H. Hooke, Myth and Ritual, Oxford, 1933; J. A. Stewart, The Myths oi Plato, Londra, 1905
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
franco-anglo-sard debarcă la Varna pentru a împiedica avansul rușilor prin Bulgaria. La presiunea Austriei (care își mobilizează trupele), armata rusă se retrage tot pe unde a venit, trecînd Prutul, de data aceasta în sens invers. Corpul expediționar (comandat de lordul Raglan și mareșalul Saint Arnaud), în care efectivele britanice se cifrau la c. 30.000 de militari (mai puțin decît cele franceze, dar mai mult decît cele sarde) debarcă la Eupatoria, în Crimeea, și cîștigă bătălia de la rîul Alma cu trupele
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
intră în valea Balaklavei (un sat pescăresc la 13 km sud-vest de Sevastopol) și capturează tunurile din dotarea acestora amplasate pe un deal (dealul Fediukin). Cîmpul de bătălie de la Balaklava se compunea din două văi situate între două dealuri. Lordul Raglan, comandantul-șef, ordonă subordonatului său, lordul Lucan, comandantul cavaleriei (cu funcția de general-colonel), să-și poziționeze cele două brigăzi din subordine în cele două văi. Brigada de cavalerie grea (Heavy Brigade), comandată de generalul James Scarlett, ia poziție în valea
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
valea de sud, iar Brigada de cavalerie ușoară (Light Brigade) de sub comanda generalului-maior lordul Cardigan, se instalează în valea de nord. Înainte de a vedea cum s-a desfășurat bătălia de la Balaklava, să vedem mai întîi cine erau comandanții britanici. Lordul Raglan îl înlocuise pe ducele de Wellington la comanda armatei. În 1815, cînd luptase la Waterloo, unde își pierduse un braț, avea numai 27 de ani și, desigur, nu se aflase atunci la comanda unei mari unități. În ultimii 40 de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
el experiență în afară de participările la inspecții de rutină și parade militare. În aceeași situație era și comandantul Brigăzii de cavalerie ușoară, lordul Cardigan†††††††††††. Singurul ofițer cu experiență recentă era căpitanul Louis Edward Nolan din Regimentul 15 Husari, aghiotantul (aide-de-camp) lordului Raglan, care luase parte la acțiuni militare în India. Și acum să continuăm cu desfășurarea evenimentelor. Trupele rusești debușează în valea din sud, dar, respinse de o șarjă impetuoasă a Brigăzii grele‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡, intră în valea de nord, la capătul estic al
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
rusești debușează în valea din sud, dar, respinse de o șarjă impetuoasă a Brigăzii grele‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡, intră în valea de nord, la capătul estic al acesteia, și iau poziție în spatele unei baterii de opt tunuri. Situat pe un mamelon înalt, lordul Raglan, care urmărea desfășurarea trupelor, vede cum rușii, în retragere, pleacă cu tunurile (de fabricație engleză) de pe dealul din stînga brigăzii abandonate de turci odată cu cele trei redute. El dictează șefului său de stat major, generalul Airey, un ordin de luptă
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
în retragere, pleacă cu tunurile (de fabricație engleză) de pe dealul din stînga brigăzii abandonate de turci odată cu cele trei redute. El dictează șefului său de stat major, generalul Airey, un ordin de luptă pentru lordul Lucan. Iată textul telegramei: Lord Raglan wishes the cavalry to advance rapidly to the front, and to prevent the enemy carrying away the guns. Troop of horse artillery may accompany. French cavalry is on your left. Immediate. Ordinul era corect ca intenție. Ca tînăr ofițer din
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]