935 matches
-
să-i numesc monocorzi, monomaniaci, pentru unii chiar monotoni" (p. 219) Și Ion Ianoși are dreptate: Noica este un filozof monocord ale cărui obsesii tematice i-au hrănit statornic toate cărțile și articolele, precum un rîu care, curgînd de-andoaselea, își ramifică matca inițială în cît mai mulți afluenți. Simpatia aceasta pentru filozofii de tip recurent și remanent, a căror gîndire nu înseamnă decît repetarea stăruitoare a acelorași intuiții de bază, simpatia aceasta face ca, în cazul cărții de față, să nu
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
inform, orfanul trăiește cu sora lui, Melania, sub teroarea concubinului ei, Golea. Cerșește ziua, iar noaptea visează la exilul din trup, mai ales prin lecturi. Otrăvit, el vede, în cele din urmă, lumea întreagă -„nestricată, netăiată, nedărâmată”. Tensiunea dintre istoria ramificată în realități opuse se dezbate în Legătura de luștean. Rada își întâlnește agresorul din timpul mineriadei și încearcă să scape de traumă prin așezarea adevărului pe făgașul normalității. Însă Pavel Avădanei, minerul pocăit, arată adevărul mistificat prin faliile sociale, astfel
Scenarii caleidoscopice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3093_a_4418]
-
nu era decât o tulpină firava cu câteva crenguțe și o duzină de frunze . Fiind un pom solitar , el creștea în mijlocul unei vaste câmpii plină de iarbă și flori de toate culorile . Timpul trecea cu ușurință , iar el se tot ramifica conturandu-se o coroană deasa la umbră căreia , călătorii osteniți de atâta drum , poposeau să se ascundă de soarele dogoritor al amiezii . Anii alergau unul după altul , furtunile îl loveau din toate direcțiile însă el rezista și creștea ajungând să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
nu era decât o tulpină firava cu câteva crenguțe și o duzină de frunze . Fiind un pom solitar , el creștea în mijlocul unei vaste câmpii plină de iarbă și flori de toate culorile . Timpul trecea cu ușurință , iar el se tot ramifica conturandu-se o coroană deasa la umbră căreia , călătorii osteniți de atâta drum , poposeau să se ascundă de soarele dogoritor al amiezii . Anii alergau unul după altul , furtunile îl loveau din toate direcțiile însă el rezista și creștea ajungând să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
nu era decât o tulpină firava cu câteva crenguțe și o duzină de frunze . Fiind un pom solitar , el creștea în mijlocul unei vaste câmpii plină de iarbă și flori de toate culorile . Timpul trecea cu ușurință , iar el se tot ramifica conturandu-se o coroană deasa la umbră căreia , drumeții osteniți de atâta drum , poposeau să se ascundă de soarele dogoritor al amiezii . Anii alergau unul după altul , furtunile îl loveau din toate direcțiile însă el rezista și creștea ajungând să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
nu era decât o tulpină firava cu câteva crenguțe și o duzină de frunze . Fiind un pom solitar , el creștea în mijlocul unei vaste câmpii plină de iarbă și flori de toate culorile . Timpul trecea cu ușurință , iar el se tot ramifica conturandu-se o coroană deasa la umbră căreia , drumeții osteniți de atâta drum , poposeau să se ascundă de soarele dogoritor al amiezii . Anii alergau unul după altul , furtunile îl loveau din toate direcțiile însă el rezista și creștea ajungând să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
corect ceea ce spun. Încerc însă să "pictez" în cuvinte. Văd cele două spirale împletite ca pe brațele Domnului. Când omul se află în rugăciune, Domnul îi păstrează ființa ca într-o îmbrățișare pe și între brațele Sale. Fiecare braț se ramifică. Alte și alte spirale se văd. Ele sunt degetele Sale care, în mișcarea lor, nasc și renasc încercările - destinul uman. Mă duce gândul și la laminină - proteina în forma crucii vechi. Proteina care, printre alte capacități, modelează mușchiul pentru a
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
aștepte de la publiciști în perioada verii, oameni fiind și ei, cu concedii și călătorii planificate și meritate. Ideea aceasta preconcepută, acceptată tacit, se spulberă volens-nolens încă de la prima ochire asupra cuprinsului CETĂȚII LUI BUCUR. Nu degeaba frontispiciul din internet se ramifică bogat, promițând în egală măsură proză și poezie, antologii și reportaje, biografii și exegeze. Țelul se adeverește rapid, fără urmă de „îmblânzire“ estivală, fără concesii făcute unor subiecte nespectaculoase, de vacanță. Diversitate maximă! Într-o dimineață oarecare, deschizând la repezeală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
în Centrul Cultural Românesc de la Graz și Cristina Popi, fiica lor, realizatoarea emisiunilor în limba română de la postul de Radio Helsinki. Te cuceresc imediat. Sunt carismatici și bonomi, iar privirea lor deschisă te invită la dialog. Culoarul secret al memoriei, ramificând surprinzător motivațiile unor gesturi sau stări, ne-a purtat printre vise și amintiri. Ele înseamnă dăruire, curaj și profesionalism. Ore de oboseală oprite în marginea unui efort dezlănțuit fără amânare. În camerele special amenajate ale casei lor, un adevărat muzeu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93092_a_94384]
-
pentru susținerea reprezentării acestei teme în spațiul muzeal și integrarea acestei tematici în studiul academic, astăzi fiind tot mai necesară cunoașterea istoriei recente și prin intermediul acestor surse documentare, care dezvăluie o fațetă mai puțin cunoscută. Documentele din arhivele securității se ramifică în dosare multiple și numai prin ansamblare ideatică pot contribui la înțelegerea exilului Regelui, care în conexiune cu elitele românești, dincolo de Cortina de Fier, au activat și au încercat prin diverse mijloace să contribuie la eliberarea României captive de sub dictatura
Exilul Regelui. Din arhivele securității: DOSARE, AGENȚI, CODURI [Corola-blog/BlogPost/93308_a_94600]
-
Dumnezeu. Dan Bodea oferă în acest volum un mănunchi de Vitralii semnificative culese din rugul credinței personale, de o frumusețe aparte și cu multe imagini strălucitecare oglindesc măreția smereniei unui creștin autentic. Poemele curg ca un fluviu viu care se ramifică și se răspândește în inimile cititorilor precum sângele în artere și vene. Adevărate „flori de suflet” care împrăștie un parfum inefabil. Poetul așterne din rugăciuni un adevărat covor de smerenie și evlavie: „Rugăciunea mea, strigarea mea / covor de lacrimi” (Vitralii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
Își Învingă durerea. Mărșăluitul până la Porta Romana nu Îi prii, precum sperase. De acum, toate umorile trupului parcă Îi Înnebuniseră. Era istovit, cu părul și cu barba năclăite de sudoare. Descoperi că se rătăcise prin labirintul de străduțe care se ramificau ca o pânză de păianjen În spatele bisericii Spirito Santo, imediat după poartă. La o cotitură, dădu peste un cleric burtos care Înainta poticnit În sens contrar, suflând din greu, cu aerul nesănătos al cuiva constrâns să recurgă adesea la doftorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de evenimente și Întâmplări care se buluceau fără noimă În această cea mai neobișnuită zi a vieții mele. Minutele se scurgeau cu lentoare aproape materială, iar tot ce reușeam era să mă afund tot mai tare În necunoscut și să ramific la nesfârșit noianul de Întrebări care mă asaltau. Mi-am dat curând seama că, Încăpățânându-mă să deduc unde mă aflam și de ce, n-aveam șanse să ajung la vreun rezultat: povestea nu se lăsa abordată frontal, iar perseverența pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
preseze și să le lipească În ierbarul fiicei lui, caligrafiind Păpădie (Taraxacum officinale) sau Tei (Tilia), tot așa cum scrisese și mapele cu hărți „Marea Adriatică“ sau „Vlasina“. Din acest fluviu tumultuos care este biografia lui, din acest roman de familie, se ramifică brațele, așa Încît, În paralel cu munca lui de la fabrica de zahăr Între anii 1943-1949, se va desfășura destinul mamei și al nostru, al copiilor: volume Întregi reduse la cîteva paragrafe semnificative. Deșteptarea lui În zori va fi corelată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
casele atacate nu mai sunt șaisprezece, cine știe câte încă or mai fi fost golite până la ultima mochetă, până la ultimul vas ornamental. Elicopterul arăta acum de sus cum coloanele de automobile și furgonete, cele care înainte fuseseră ultimele erau acum primele, se ramificau pe măsură ce pătrundeau în cartierele apropiate de centru, cum, de la un anumit punct, nu mai era posibil să le deosebești în confuzia traficului pe acelea care veneau de cele care erau deja acolo. Prim-ministrul îl sună pe președinte, o conversație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Becker. Dar în timp ce conduc o să mă gândesc cu siguranță. Poți să te bazezi pe asta. Am ieșit din Berlin prin vest, urmărind indicatoarele galbene pentru traficul pe distanță lungă, îndreptându-mă către Potsdam și dincolo de el, spre Hanovra. Autostrada se ramifică din șoseaua de centură a Berlinului la Lehnin, lăsând la nord vechiul oraș Bradenburg, și dincolo de Zeisar, bătrânul oraș al arhiepiscopilor de Bradenburg, se întinde spre vest în linie dreaptă. După o vreme, am fost conștient de faptul că stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
înfiptă parcă dinadins aici în frământatul peisaj carpatin”, cum este ea descrisă de către un iubitor al naturii montane, care a întocmit monografia zonei, fermecat de frumusețea muntelui. Tot aici se înșiruie munții Pătru, Steiasa, Fundurile și o serie de „clăbucete”, ramificându-se mai spre sudul munților Carpați. Localitatea este atestată documentar încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea din timpul domniei lui Radu Paise, numit și Petru de la Argeș (1535 - 1545).[1] Istrate încercă să evite întâlnirea cu localnicii
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
aștepte de la publiciști în perioada verii, oameni fiind și ei, cu concedii și călătorii planificate și meritate. Ideea aceasta preconcepută, acceptată tacit, se spulberă volens-nolens încă de la prima ochire asupra cuprinsului CETĂȚII LUI BUCUR. Nu degeaba frontispiciul din internet se ramifică bogat, promițând în egală măsură proză și poezie, antologii și reportaje, biografii și exegeze. Țelul se adeverește rapid, fără urmă de „îmblânzire“ estivală, fără concesii făcute unor subiecte nespectaculoase, de vacanță. Diversitate maximă! Într-o dimineață oarecare, deschizând la repezeală
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
astrală deschid comorile fondului etnolingvistic: „Ies în prag / să iscodesc noaptea, / în fața mersului zăbavnic al astrelor / Ies în noapte / să visez împreună cu Luna / și înfig diamante în coarne de fier”. Superdimensionat de aceste combinații de valori arhaice, centrul poemului se ramifică înspre haloul zorilor, cu evidența unei izbucniri profetice: „Dar ziua... / Ziua are puterea de a dărâma, / de a zgudui/ visul / și speranța / pe care le înalț / din nisipuri cântătoare” (Ziua care vine). Venită ca o pedeapsă prometeică, fulgurația simptomului (lacunar
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
unui anume simbolism al cifrelor, teologia creștină păstrează numărul de șapte în enumerarea păcatelor, afirmând că nenumărate ramificații pornesc din cele șapte păcate capitale (mândria, ar �ghirofilia, desfrânarea, invidia, lăcomia, mânia și lenea). Iar din virtuțile opuse acestor păcate se ramifică nesfârșitele virtuți ca fațete ale unei singure, plenare și desăvârșite virtuți, care este dragostea față de Dum �nezeu și de aproapele. Pentru a accede la aceasta, exercițiul creștinului comportă și reclamă practicarea tuturor celorlalte, pe rând sau concomitent, potri �vit ispitelor
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Preoția implică în primul rând dobândirea unei stări interioare și lăuntrice de jerttfă, prin care slujitorul devine o ardere de tot bineplacută înaintea lui Dumnezeu. În această stare interioară de jertfă curată, dorul de Dumnezeu prinde rădăcini în noi, se ramifică și se concretizează într-o strădanie permanentă de a trăi prin Iisus Hristos; cum spun Sfinții Părinți, de a vedea cu ochii lui Iisus Hristos, de a auzi cu urechile lui Iisus Hristos, de a gusta cu gura lui Iisus
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
înfiptă parcă dinadins aici în frământatul peisaj carpatin", cum este ea descrisă de către un iubitor al naturii montane, care a întocmit monografia zonei, fermecat de frumusețea muntelui. Tot aici se înșiruie munții Pătru, Steiasa, Fundurile și o serie de "clăbucete", ramificându-se mai spre sudul munților Carpați. Localitatea este atestată documentar încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea din timpul domniei lui Radu Paise, numit și Petru de la Argeș (1535 - 1545). Istrate încercă să evite întâlnirea cu localnicii. Ca
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
o parte de Masivul Bucegi, iar de cealaltă de Munții Zamora. În zona munților, din aval spre amonte, se desfășoară stațiunile Sinaia, Poiana Țapului, Bușteni și Azuga. Din Sinaia se poate ajunge în așa zisul „platoul Bucegi”. De aici se ramifică trasee turistice, dar și șosele auto în direcții diferite care urcă în masiv. Unul dintre aceste obiective este Zănoaga cu lacul și cheile sale în care predomină un tumult continuu produs de revărsarea Ialomicioarei în zeci de mici cascade. În
BULEVARDUL DIN CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350397_a_351726]
-
ochilor panorame și priveliști de basm, apoi coboară spre sud la Câmpulung Muscel unde se află una dintre cele mai interesante mănăstiri, Nămăiești, aflată într-o stâncă prin care iese turla și câteva ziduri. Din cochetul orășel de munte se ramifică o serie de trasee turistice spre Masivul Iezer-Păpușa sau spre culmile dantelate cu abrupturi stâncoase ce lucesc în soare ale Masivului Piatra Craiului. Șoseaua șerpuiește pe pantele muntelui până sus oferind ochilor panorame și priveliști de basm. De la Diham se
BULEVARDUL DIN CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350397_a_351726]
-
a-mi continua călătoria ce avea să se încheie undeva în stepa Calmucă, aproape de munții Ural, am dus dorul acestor locuri” ( Cap. I, „Din amintiri spre realitate). Astfel este prefigurată linia seducătoare a suitei de texte, ce vor urma să ramifice discursul realist, din care se va ivi un univers inepuizabil. Despre inima primitoare a Bucovinei, Marian Malciu vorbește solemn. Frazele se impregnează cu o savoare durabilă, dar, uneori, intensitatea lor este domolită de un viguros temperament liric. Însă, ritmul viril
FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365784_a_367113]