509 matches
-
interviu scris cu ,,cerneala iubirii în peniță”. Ați cutreierat desculț prin iarba plaiului basarabean ,,dorind să deveniți simplu ca ea”. Ați plâns cu frații dumneavoastră în aceeași limbă, ați cântat psalmii și ați colindat eroii neamului, ați fost, pe rând, rapsod național, Patriarh al cuvintelor, membru al Academiei Române, propus la Premiul Nobel pentru Pace. Ați urcat Golgota Basarabiei ,,dezmărginind lumea prin ființa și taina poeziei”, sporind dragostea de cuvânt, de neam, de Limba Română, de pământ și de Cer deopotrivă. Ați
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
Julieta”, frământatul de nevoia adevărului din „Hamlet”,, poetul din „Visul unei nopți de vară” sau din „Ultimele sonete...”, gânditorul politic din „Iuliu Cezar”, istoricul din „Richard aș III-lea”, înțeleptul din „Furtuna”, psihologul pătrunzător din „Macbeth”, în general comentatorul și rapsodul atâtor pasiuni și neliniști, al atâtor căutări și înțelesuri asupra existenței umane? Drama vieții lui se aseamănă cu drama vieții lui Homer. Amândoi răscolitori de pasiuni și amândoi negați. Nu se poate, zic unii critici, ca într-un om să
ETERNUL SHAKESPEARE-400 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1461429760.html [Corola-blog/BlogPost/384975_a_386304]
-
-l asumă. Li se adresează românilor (frumoși) ca întreg, în felul în care un romancier ori un mare dramaturg nu scrie pentru “ținte”, “nișe”, ci trimite în lume cărți, nu “produse”. De aceea, Dan Puric are curajul susținerii discursului ontologic. Rapsod și propovăduitor ori propagator al bucuriei, intelectual ce se poate adresa unui mare număr de oameni, actor care adaugă ingrediențele vocației în mesaj, mărturisitor ortodox și îmbisericit ... ” - conform remarcilor făcute de către Dan Ciachir în Prefața cărții. Fiecare dintre acestea și
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
alt descântec, de data aceasta pentru soacra mare: Bucură-te soacră mare / Că-ți aduci scărpinătoare / Și unde te-o scărpina / Șapte ani nu te-o mânca. Nimic din ce se întâmpla în sat nu scăpa de biciul vorbelor aparținând rapsozilor populari ai comunității; bunăoară, nea Mitică își amintește cum au descântat la o nuntă femeile din sat când un băiat de țigan a luat de soție o fată de român: Celuit-a, celuit / Un fecior de corturar / Pe-o fată
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Aurelian Bădulescu. Soclul statuii este un trunchi de stejar secular tăiat în secțiune oblică, în așa fel încât ochii «voievodului» să privească la privitor; Dezvelirea statuii va fi precedată de «Cântecul lui Mihai Viteazu», interpretat la voce și cobză de rapsodul Ion Crețeanu, din Voineasa. Textul cântecului, pierdut de Oltenia, a fost recuperat, în 1751, de Sfântul Paisie de la Neamț, care l-a «redactat», chiar pe paginile psaltirii din care citea, cu următoarea precizare: «Scrisu-s-au acest viers bătrân de mine, ieromonahul
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1375680712.html [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
sumbre Pierdută în singurătăți Să nu te temi de umbre De-ți va fi dat să mai auzi Potop de vorbe grele Privirile să le ascunzi Cu-n braț de micșunele De-i auzi un cânt duios Când vântul e rapsodul Eu pe-un tărâm neprietenos M-oi înfrăți cu glodul Când vei afl a c-am tipărit Coperta cărții mele Deduce-vei că s-au sfârșit Durerile rebele Virgil CIUCĂ Flushing, New York, SUA 2012-2014 ---------------------------------------- CIUCĂ Virgiliu, poet și scriitor român
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
Cartea Recordurilor http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/03/19/scrisoare-deschisa-pentru-natiunea-si-creatorii-proiectului-epopeic-%E2%80%9Eruga-fara-sfarsit-cel-mai-lung-poem-colectiv-pentru-cartea-recordurilor/#comment-1460 Publicat în 19 martie 2012 Romeo Tarhon Redacția Națiunea a primit recent de la domnul Vasile Bele, renumit folclorist, original staroste al nunților oșene, artist orator și rapsod, prozator și poet remarcabil, colaborator prețuit al publicației noastre, om cu har care nu permite risipirea tradițiilor sfinte ale satului românesc în deșertul dezromânizării de către neprietenii națiunii române în complicitate cu nemerniciții noștri trădători și vânzători, o scrisoare deschisă care
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_catre_creatorii_romeo_tarhon_1332151142.html [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016. Pensionarul cu copiii în țări străine Chiar copiii de-s plecați Nu se simte singur cuc Că-l iubesc, sunt devotați ... Câteodată...pe facebook! Amor primăvăratic Amicul meu, mare rapsod, --Abia scăpase de năpastă— Trăiește iar un episod ...Că și-a găsit altă nevastă! Conferință în sala neîncălzită Stând în frig la conferință M-am simțit deodată cultă, Împlinindu-mi o dorință: Inspirație mai multă. Pensionarii în postul Paștelui Cum
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
nimica, Doar și-atâta e prea mult. -------------------------------------- Gabriela Gențiana GROZA Cluj-Napoca ... Citește mai mult Pensionarul cu copiii în țări străineChiar copiii de-s plecațiNu se simte singur cucCă-l iubesc, sunt devotați...Câteodată...pe facebook!Amor primăvăratic Amicul meu, mare rapsod,--Abia scăpase de năpastă—Trăiește iar un episod...Că și-a găsit altă nevastă!Conferință în sala neîncălzită Stând în frig la conferințăM-am simțit deodată cultă,Împlinindu-mi o dorință:Inspirație mai multă.Pensionarii în postul PașteluiCum leurda și
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
poartă costume specifice fiecărui dans. Maria Grama, solistă de muzică populară, are 16 ani, este din Reghin, elevă la Grupul Școlar Petru Maior, clasa a X-a, cântă de la vârsta de unsprezece ani, are repertoriu propriu, melodiile sunt compuse de rapsodul popular Mircea Simioancă, orchestrația și înregistrările sunt făcute la Bistrița, alături de Florin Labiș Pop. În 2010 a lansat un CD „Pe cărare la izvor”, care conține zece piese. A participat la concursuri locale și festivaluri, a obținut o serie de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
unde a studiat vioara, pianul, chitara. A fost învățător, în prezent este profesor de muzică, dirijor la ansamblul „Șireagul Azomureș”, Târgu Mureș, a concertat în America și în Europa, se ocupă de copii, compune melodii pe textele doamnei Rafila Moldovan, rapsod popular, are trupă pentru nunți unde cântă împreună cu doamna Maria Neag muzică populară din zona Reghinului. A lansat până în prezent șapte CD-uri. Consideră că harul de a cânta este darul cel mai de preț pe care i l-a
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
studiat a fost „Cârciumioara fermecata” a tatălui meu Ilie Voican (în Bălcești de Vâlcea, pe malul Oltețului), cârciumioara fermecata de altădată, pe care as numi-o „MICUL ATENEU” al țăranului român, unde am ascultat pe cei mai minunați instrumentiști și rapsozi ai cântecului popular. Ei mi-au trezit în suflet dragostea pentru muzica și poezie. Doamne, cântau cu atâta farmec și măiestrie... că nu-mi venea să mai plec acasă. Astăzi, din ce in ce mai rar, se mai aud asemenea zei neîncoronați, tot mai
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442651575.html [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
cu Elena, soția mea, ne vesteam unul celuilalt toate clipele mai bune sau mai umbrite, ale noastre, deși le-am fi simțit chiar și de nu ne-am fi vorbit, atât de apropiați eram. Ne-a părăsit corporal, nicidecum sufletesc, rapsodul cântecului ardelenesc, doinitoarea, mângâietoarea inimii românilor, «crăiasa munților» (și ea iubea renumele acesta), patriarhul cântecului român al Ardealului și nu numai al lui, ci al României toate. Am cântat împreună în Basarabia a fost, între noi, însuflețitoarea inepuizabilă, ne-a
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Pensionarul cu copiii în țări străine Chiar copiii de-s plecați Nu se simte singur cuc Că-l iubesc, sunt devotați ... Câteodată...pe facebook! Amor primăvăratic Amicul meu, mare rapsod, --Abia scăpase de năpastă— Trăiește iar un episod ...Că și-a găsit altă nevastă! Conferință în sala neîncălzită Stând în frig la conferință M-am simțit deodată cultă, Împlinindu-mi o dorință: Inspirație mai multă. Pensionarii în postul Paștelui Cum
GENŢIGRAME ÎN PRIER de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gentiana_groza_1461593814.html [Corola-blog/BlogPost/380362_a_381691]
-
avut descoperiri de la penicilină, până la energiile renovabile, ba... prin dezvoltarea motorelor cu reactie (descoperire de Henri Coandă), am trimis omul în afara spatiului intraterestru și l-am aruncat în spațiul interstelar. Avem cei mai buni matematicieni și filozofi, cei mai buni rapsozi , glorificând națiunea și acest pământ străbun, iar Gheorghe Zamfir este unul dintre ei în mijlocul multora, care face cinste acestui pământ magic; Istoria însăși se revoltă, iar cu fiecare brazdă trasă și întoarsă de plug, iese la iveală și le dă
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1466935769.html [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
consonanță cu visul și revărsarea în glas! În sufletul ei este incandescența unei vieți trăite fervent și cu înfiorare. ,,O colegă specială, o artistă cu adevărat profesionistă. Am cunoscut-o pe Maria Șalaru în urmă cu treizeci de ani, la Rapsozii Botoșanilor și, de atunci o iubesc. Ea nu supără pe nimeni, iar ei, puțini îi pot stinge neliniștea și supărarea!”, mărturisește Brândușa Covalciuc, interpretă de muzică populară. Dar, din glasul și privirea de cobalt, a Mariei Șalaru nu răzbate tristețea
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > RAPSODUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rapsodul Efigie sculptată-n veșnicie - N-o îngrădește timpul și hotarul: Cerchează renumit era cobzarul Cu har învăluit în armonie. Plângea tristețe multă și
RAPSODUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Rapsodul.html [Corola-blog/BlogPost/351056_a_352385]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > RAPSODUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rapsodul Efigie sculptată-n veșnicie - N-o îngrădește timpul și hotarul: Cerchează renumit era cobzarul Cu har învăluit în armonie. Plângea tristețe multă și amarul- Turna în cântec foc și melodie; Un iureș avântat de veselie- Truver de vreme veche cronicarul
RAPSODUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Rapsodul.html [Corola-blog/BlogPost/351056_a_352385]
-
timp uitat învinge - Cânta la zile mari - la Înviere Și la Crăciun - pe zare-ncet când ninge, Și te purta cu el în alte sfere, Iar melodia încă nu se stinge, Răsună-n neuitare și tăcere. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Rapsodul / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
RAPSODUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Rapsodul.html [Corola-blog/BlogPost/351056_a_352385]
-
de prezentare ale unor mari personalități contemporane, precum: acad. Valeriu D. Cotea, inventatorul Justin Capră, prof. univ. dr. Florentin Smarandache. O rubrică aparte este dedicată tinerelor condeie, pentru debutanți și pentru creatorii populari din zonă. Un exemplu deosebit îl constituie rapsodul popular Costică Beșa din Bârsești, județul Vrancea. Colaboratorii acestei reviste sunt pasionați și consecvenți scriitori, profesori, editori, publiciști, membri ai Uniunii Scriitorilor, Ligii Scriitorilor și ai altor uniuni de creație, artiști care încearcă să mențină vie flacăra culturii române, năzuind
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN by http://confluente.ro/A_aparut_primul_numar_tiparit_mihai_marin_1370874215.html [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
El a pus la răscruce de gînduri idolatre Ideea ce îi face pe unii doar să latre Altora cu finețuri și gust la pipăit Le-a zgîndărit onoarea care i-a opărit Dar Universul ăsta se coce-ntr-o banană Cîntată de rapsozii aleși după sprînceană Iar tu de sari pîrleazul voiasă și ferice Ferește-te de gîndul nărăvitor ce-și plînge Adesea cu obidă și uneori cu frică Splendoarea-mpodobită cu visuri ce-o furnică Dar sari ! acesta este obstacolul din noapte Cînd
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cit_sintem_tineri_ioan_lila_1347533297.html [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
deplasarea pare cel mai simplu lucru. Pe un kilometru pătrat ai, la dispoziție, cel puțin cinci-șase stații. Transferul de la o linie la alta te poate face, însă, să bați kilometri buni. Pe sub Paris. Ești, însă, recompensat, ascultând tot felul de rapsozi. Foarte buni. Am ascultat miniconcertul unui cor bărbătesc ucrainian. Suna celest. Pentru stațiile centrale, autorizația, pe diverse genuri muzicale, înseamnă examene grele. Dar care stație nu e centrală ? La Paris. Un viorist român, da, român, cânta muzică clasică la stația
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
la cules de pthitoi (ciuperci) și pomnițe de pădure (fragi) în Codrul Thelințanilor. Chelința este satul de peste Someș, un sat de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
la cules de pthitoi (ciuperci) și pomnițe de pădure (fragi) în Codrul Thelințanilor. Chelința este satul de peste Someș, un sat de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
Toate Articolele Autorului Se spune din povești c-a fost odată, Cândva, nici nu mai știm niciunde, când , In larga-mpărătie înstelată, O nuntă cum nu-i alta nici în gând. Când Soarele și Luna se-nsotiră Si-avut-au nuntă mare cu alai, Rapsozii din vechime povestiră: Nuntașii-aveau cu toți un nobil strai. Sosiseră din vremi îndepărtate Pulsari și stele duble, galaxii, Fuseseră din vremuri vechi chemate Să poarte în lumină gânduri vii. Cometele cu plete-n trenă ruptă Târând cu ele praf de
NEOCOSMOGONIE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413099376.html [Corola-blog/BlogPost/383540_a_384869]