82 matches
-
a minimalizat în chip aproape sistematic tinerețea de militant sindical și socialist din România anterioară primului Război Mondial. Nu e singura enigmă a unei biografii cu încă multe necunoscute, biografie a cărei realitate documentară este oricum foarte departe de caracterul rapsodic pe care în bună parte i l-a confecționat Istrati însuși, parcă mizînd pe lenea posterității. De ce a ținut el morțiș să acrediteze legenda că, în 1916, cînd a ajuns în Elveția, n-ar fi știut o boabă franțuzește, deși
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
îl aflăm pe Ioan Holban, cu o culegere de tablete (publicate inițial în ziare ieșene). Rod al unei conștiințe exasperate de evoluțiile post-decembriste ale socialului românesc, volumul își de-pă-șește, prin unitatea viziunii și prin reala sa li-te--raritate, condiția dată, aceea rapsodică, fragmentară. Ceea ce reușește să coaguleze este un întreg, o prismă descompunând și recompunând spectrul luminos, prin alternanța fărâmelor coloristice (adesea cu tentă sumbră) și a sintezelor cultural-filosofice, ce iluminează în chip neașteptat contextul, adesea derizoriu. Unitatea viziunii, permanența unor criterii
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
de la nivelul recitalului. Ce fel de muzică a compus Liszt? Cu siguranță o muzică de largă adresare. Este motivul pentru care Clara Schumann și Johannes Brahms nu l-au simpatizat. Liszt dezvoltă imaginația pre-impresionistă, tematismul romantic de natură poetică, discursul rapsodic, virtuozitatea strălucitoare, aspecte pe care Viniciu Moroianu le stăpânește cu deplină autoritate profesională; dispune de un simț bine orientat al culorii timbrale, cel ce animă viața interioară a muzicii, îi conferă atracțiozitate, o indicibilă noblețe. Publicul bucureștean de concert? Mulți
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
pe ce filieră a ajuns Gigi Becali admirator al legionarilor, dar nu m-ar mira să aflu că asta i se trage de la descedendenții aromânilor codreniști. Fiindcă Becali pare a fi suporterul lui Zelea Codreanu din surse ca să zic așa rapsodice. Săptămîna trecută, însă, unul dintre locotenenții lui Gigi Becali, din județul Mureș, a anunțat că PNG va face donații pentru cultele din România, dar nu și pentru evrei. Omul lui Becali a dat și o explicație, citată de presă, a
Cămasa morții la second hand by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12526_a_13851]
-
personajele lui Dante, ca Ferinata degli Uberti. Gigantismul „coblizanilor” e de tipul Morgante, Margutte sau Gargantua, adică pune în valoare aspecte negative, nu eroice...” Observația va inspira o replică discretă a lui Vladimir Streinu, pentru care homerism înseamnă o „structură rapsodică, valoare a unei arte prehomerice... (prin care) raportăm pe humuleștean nu la cunoscutele epopei grecești, ci la atmosfera în care pluteau oral fragmentele lor neadunate încă, atmosfera originară, identificabilă la fiecare seminție omenească începă- toare... ca elementaritate creatoare”11. Așadar
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
mașină, fiind internat în spital. În 1942, urmându-și chemarea la preoție, a început cursurile la seminarul clandestin din Cracovia, condus de cardinalul Adam Stefan Sapieha, Arhiepiscop de Cracovia. În același timp, Karol Wojtyla a fost unul dintre pionierii „Teatrului Rapsodic”, de asemenea clandestin. După al doilea război mondial și-a continuat studiile la seminarul redeschis din Cracovia și la Facultatea de Teologie a Universității Jagelone. A fost hirotonit la Cracovia, la 1 noiembrie 1946. În 2 noiembrie 1946 celebrează Sfânta
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
cere văzută în acest context. De aici derivă o îngemănare a două modalități compoziționale structural deosebite privind alcătuirea discursului muzical și dimensiunea formelor sonore larg desfășurate, anume ”modalitatea întemeiată pe principiul proceselor tematice dezvoltătoare și modalitatea întemeiată pe principiul discursivității rapsodice” (W. G. Berger) Această teză este ilustrată prin cvartetele de coarde scrise, în perioada de care ne ocupăm, de George Enescu, Dimitrie Cuclin, Theodor Rogalski, Ionel Perlea, George Enacovici, Mihail Jora, Mihail Andricu, Zeno Vancea, Alfred Mendelsohn, Sabin Drăgoi, Nicolae
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
a definit prin această viziune clară un concept propriu și original, care îl situează ca pe unul dintre cei mai de seamă exponenți ai stilului de cameră. Ponderea violonisticii enesciene care l-a determinat pe compozitor la modelarea unor soluții rapsodice, improvizatorice și plenar concertante, la substanțializarea unor intonații netemperate, este însemnată în acest proces. Enescu tematizează la modul cel mai înalt artistic valențe non romantice de structură populară, așa cum transfigurează datele instrumentalismului popular sau lăutăresc. Enunțăm aici și conceptul de
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Mihail Jora (1891- 1971) compune Cvartetul de coarde în mi minor, op.9. El a inaugurat o nouă fază în precizarea tipologică a cvartetului de coarde de expresie românească, prefigurând linii directoare. Remarcăm câteva caracteristici: accentuarea travaliului tematic dimensionarea indiciilor rapsodice concretizarea și diferențierea formelor îi conferă relief unui ciclu unitar bogată în evenimente și situații contrastante organizarea întregului pe temeiul conceptului monotematic părțile mediane îi oferă calitatea de partitură de referință (Scherzo) care impune prin frazele lui asimetrice, prin valorile
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
tipologia folclorică a genului. Această lucrare și-a câștigat perenitatea și actualitatea grație dinamicii și virtuozității unei muzici exemplare. Autorul supune folclorul unor analize sistematice, coordonând în consecință structura tematică a părților distincte. Părțile extreme acordă atenție procedeelor dezvoltătoare: elementul rapsodic apare în partea lentă, în tonul epic, care invocă lumea baladei populare. Ion Dumitrescu alătură acestei creații de excepție, în anul 1949, Cvartetul de coarde în do major. Această creație este de inspirație folclorică și are dimensiunile și caracteristicile ciclului
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
serie de observații fundamentale: tendința spre enorm și marele simț al limbii, culminând cu "crengismele", viziunea homerică pe care o mai semnalaseră și alții (N. Iorga, G. Ibrăileanu), humuleșteanul făcând "operă de Homer al țărănimii românești", creînd "un adevărat ciclu rapsodic țărănesc." Nimeni dintre scriitorii noștri, afirmă criticul, n-ar fi fost mai indicat să traducă Odiseea decât Creangă. Semn al unei construcții sufletești primitive, marelui povestitor îi lipsește sentimentalismul, erosul său nedepășind nivelul instinctului. Nostalgia amoroasă ar fi treabă orășenească
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
sexuală." Finul comentator constată apoi că la Creangă avem de-a face cu un epic pur, viteza în descrierea faptelor nu lasă loc analizei sau descripției, tablourile de natură abundă numai la scriitorii culți. Or, humuleșteanul aparține tipului popular și rapsodic. La el, "interesul epic al narațiunii e pretutindeni singura preocupare artistică; îl absoarbe pe autor, ca și pe cititor." Ca și G. Călinescu, Vladimir Streinu insistă asupra oralității, observând că scrierile lui Creangă, propriu-zis, nu se citesc, ci se aud
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
interpretat-o în țară, în străinătate, ca de exemplu, la Berlin, precum și în recenta ediție din toamna lui 2013 a Festivalului Internațional „George Enescu” din București, sub conducerea lui Lawrence Foster. Muzica este tratată în stil modern și are caracter rapsodic. Conținutul se bazează pe succesiunea câtorva episoade exultante ce se dezvoltă pe un fond tragic. Artistul însuși explică lucrarea astfel: „Topite într-o concepție unitară, temele acestei lucrări simfonice (o horă moldovenească preluată din repertoriul fanfarei din satul Zece Prăjini
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
AllMusic", "Musik Theater"... sunt doar câteva dintre publicațiile care, pe parcursul ultimilor doi ani, au făcut referiri superlative la această realizare a muzicienilor noștri. Personal am apreciat intuiția unei laturi speciale a personalității enesciene și anume raportul sensibil stabilit între spiritul rapsodic și fermitatea construcției, energia interioară în adevăr iradiantă pe care o degajă fiecare moment al discursului muzical susținut de Azoiței și Stan. Pe acest palier al percepției, al așteptării publice, se așază marele turneu internațional de concerte, organizat în colaborare
Este europeană promovarea valorilor muzicale naționale? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7068_a_8393]
-
așa cum o exprimă titlul însuși: A clockwork doll - Păpușa-ceasornic. În fine, convenția jocului a culminat cu lucrarea Stripsody pentru voce, de Cathy Barberian - un alt joc de cuvinte, care s-ar putea traduce prin Rapsodie nudă sau dezgolită de caracterul rapsodic tradițional. Costumată ca pentru o partidă de tenis, cu o rochiță scurtă, încălțată cu teniși albi și purtând pe cap o perucă aurie, Irina Ungureanu a adăogat atributelor sale vocal-actoricești, pe cel al mimetismului. O serie întreagă de animale - cîinele
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
precum Dan Botta, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Mihai Moșandrei este o natură lirică și meditativă preocupată atât de expresivitatea stilistică, cât și de frumusețea etică, suprafirească. Este un căutător de absolut moral, scriitura sa având ritmuri și cadențe secrete asemeni rapsodicului epos antic care se preta recitării. Autorul își întrevede imaginile la liziera mitologiei cu istoria, hrănindu-le cu sugestiile unor capodopere plastice precreștine. O anume vetustețe premeditată retoric corespunde unor figuri de stil predilecte, cum ar fi seriile de analogii
O restituire by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10961_a_12286]
-
Wittgenstein are ritm prozodic, o sacadare a gîndirii care trece în cadența expresiilor, talentul lui neținînd de estetica cuvintelor, ci de tensiunea pe care le-o imprimă. E cazul rarisim al unui logician care fascinează printr-o strictețe de tip rapsodic, forma lapidară a intuițiilor avînd ceva ominos și tulbure, de duh coborît în străfunduri periculoase, de unde și senzația că asiști la o procesiune de revelații subtile. Vocabularul îi este elementar pînă la sărăcie lexicală și sînt fraze a căror stîngăcie
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
măcinat de obsesia înțelegerii. A înțelege o temă înseamnă a o reduce la un set mic de scheme logice, și acolo unde reducerea nu apare, acolo înțelegerea e imposibilă. O carte de încrîncenare logică, înzestrată pe alocuri cu virtutea conciziei rapsodice.
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
Cuclin evită perioadele cu o construcție anume (paralelă, secvențială), dar intenția variațională face ca lanțurile de fraze să derive firesc, din nuclee tematice înrudite, ceea ce creează o coeziune a discursului sonor. Fluxul melodic ce pare să „țâșnească” din inspirație, oarecum rapsodic, este, insă, riguros controlat în plan logic. Concertul pentru vioară și orchestră în la minor nu are număr. Manuscrisul original al partiturii generale, aflat în colecțiile aceluiași cabinet, M.R.9062, este datat 1 ianuarie 1929, cu mențiunea „Ended 1st of
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
unor condimente orientale. Și spun "în sfârșit" doar pentru a nu prelungi prea mult înșiruirea temelor tratate de lectorul nostru Jacquier, dar ele puteau fi mult mai numeroase în cele două ore ale seminarului său. Mă încântau, mărturisesc, peregrinările acestea rapsodice; niciodată nu știai dinainte de unde vei pleca, nici unde vei ajunge cu el. În timpul drumețiilor sale, majoritatea auditorilor săi nu știa nici măcar unde se află. Fragmentarul era atât de total în cunoștințele pe care le semăna în vânt precum fata
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
diversitatea intuițiunei, adică poate să-și cugete un obiect al acesteia. Această împărțeală a rezultat sistematicește dintr-un princip comun, adică din facultatea de-a judeca (care-nseamnă tot atâta cât facultatea de-a cugeta) și nu s-a iscat rapsodic din o căutare de noțiuni pure întreprinsă într-un noroc, despre deplinătatea numărului cărora nimeni n-ar putea fi sigur vrodată, de vreme ce aceasta ar fi conclusă prin inducțiune: făr-a mai pomeni că în acest din urmă mod n-am putea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o extremală a producțiunii mele, scrisă sub obsesia unei clarități iraționale, deși la bază stă o experiență personală: aș putea zice: o poezie ocazională. Uvedenrode sugerează la început un Olimp translucid și germanic, apoi o evadare în vis, totul tratat rapsodic conform canoanelor poetice ce mi le-am trasat, cu acea sonoritate imanentă de care-ți vorbeam. Preferințe literare În poezie, prefer pe Ion Vinea, Al. Philippide, la care voi adăuga, chiar dacă ar fi să-i fac în necaz, pe Aderca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mai mult, critica dibui și mai greoaie în labirintul unei poezii al cărui fir nu-l deținea. D-l Lovinescu, de exemplu, osândise poezia lui Philippide tocmai pentru frumusețea ei cea mai rară; declarase alegorie și procedeu unul din riturile rapsodice pe care, în lipsă de alt termen și pentru a-l opune alegoriei, îl voi numi: figurație. Deosebirea dintre figurație și alegorie aș putea explica-o mai cu succes, domnului Lovinescu, prin viu grai. Știu că vorba mea scrisă e
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
numărătoarea exhaustivă a ideilor generatoare a unei doctrine, din care aceasta decurge prin simplă dezvoltare logică. E o problemă de fundamentare autonomă, o problemă de purism. Pentru Moréas, matca oricărei poezii este lira; nu lira materială, ci o anumită atitudine rapsodică. O dată evocată, din această liră originală derivă un anumit număr de operațiuni aedice, de rituri proprii aedului, care constituie domeniul poeziei. Efectele orgii romantice sau ale orchestrei simboliste sunt exilate din această strictă întocmire. Mai trec doar adierile compatibile cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
acestui articol, a cărui tonalitate este în același timp surprinzătoare și semnificativă. Lupasco scrie, încîntat: "Această carte care se vrea, de la primele pagini, "o propedeutică la o filosofie a odihnei", nu vă lasă deloc să respirați. Totul e dens și rapsodic. Nu putem prin urmare [...] decît să schițăm o polemică în jurul a ceea ce se reclamă deja de la polemică. [...] polemica domnului Bachelard ține mai degrabă de Baletul rus decît de Curtea cu juri". Unde este fondul problemei? Lupasco o spune fără ocolișuri
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]