398 matches
-
coborî din scaun și porni spre ieșire parcă târându-se pe linoleum, străbătu culoarele întunecate, auzi în dosul ușilor vopsite în alb bâzâitul aparatelor de pilit, se grăbi să ajungă afară, coborî scările, respiră de câteva ori profund, aerul părea rarefiat, pătrundea anevoios în plămâni. Coti pe lângă biserică, apoi pe lângă un atelier de ceasornicărie, ieși, în sfârșit, în bulevard. Asta e, își spuse. Parcă începea să trăiască din nou. Acasă, dintr-odată îi atrase atenția preșul murdar din hol. Apoi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
un fel de hârciogi mici, șobolani mai lungi care parcă aveau șenile pe burtă, atenția tuturor la trecerea trenului și mai ales zbaterea în laț care îi sugruma când trenul, ciorile în cuiburi mari cu mult negru aglomerat în crengile rarefiate, iar ploaia îmi dădea mereu satisfacție, ploua cu șiroaie groase din botul Săgeții în lateral pe geamuri, în dimineața aceea de după petrecerea de la premieră, când m-am dus special să-l văd, pe ușa lui iubita își lipise adolescentin fotografii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
monotone, și într-o cameră și în cealaltă, ce deșertăciune uriașă,dacă fericirea nu se știe pe al cărui taler se află, în imaginația Mamei sau în cea a Mioarei Mireasă. Și au oprit timpul. Atât cât mai trecea sărmanul, rarefiat, prin Brăila. Chiar dacă veșnicia era impresionată de ea însăși și pentru Mama și pentru Mioara, nu se simțeau întru totul fericite. Ce să le mai dau? se plângea Iisus Mioarei. Nu știu, altceva. Ce altceva, copilă? M-am dat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pentru că nicio otravă nu le poate distruge, nicio sapă nu le poate decapita, niciun hârleț nu le poate smulge, pentru că rădăcinile lor sunt în inima Pământului. Acolo se duc și amintirile, ca buruienile Bărăganului. Și eu le căutam în aerul rarefiat al înălțimilor de pe care am coborât. Și acum sunt aproape de tărâmul mării nesfârșite. Nu credeam să mai am putere să urc. Voiam să-l revăd. Cheamă-le și ele vor veni. Ca-n basmele Fraților Grimm. E de-ajuns să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
după ce-și lua porția de smerenie, Petru pășea în pronaos ca într-o ispășire a livezilor. Singur pe dinăuntru, singur pe dinafară, ghemuit după o coloană de marmură, repeta "Fericirile". Sufletul lepădat sub preș; trupul, un contur de umbră rarefiată, o tușă diformă, frântă, goală, pustie, seacă, o tușă cu ceva negru de pământ pe ziduri. Conturul nu-și suporta umbra, umbra nu-și suporta trupul, trupul nu-și suporta sufletul; sufletul, la intrare, sub preș. "Ștergeți-vă bine picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mult mai vie decît aceea de prin alte locuri, că toamnele Clujului lasă să curgă din văzduh un fel de miere diafană, iar la noi, În nord, aceeași memorie a retinei crede că razele erau de un galben Îmblîn zit, rarefiat, neauriu, necopleșitor. Amintirea lasă Însă deo parte iernile a căror luminozitate venea mai degrabă din pămînt. Există din fericire un perimetru nu prea mare, unde universul a adunat cu dărnicie forme de viață și reliefuri felurite. Mi-a scos tocmai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
le-a amestecat limbile și i-a lăsat fără posibilitatea de a comunica între ei în procesul de zidire a cunoscutului Turn către tării. Până aici, frumoșilor! le-a spus Atotputernicul, că voi nu aveți ce căuta în spațiile mele rarefiate! Locul vostru este bine stabilit pentru totdeauna! Așa că mulțumiți-vă cu ce v-am dat de la începuturi și nu vă mai osteniți în van!.. Bine Stăpâne! Dar noi, cei din mândra Țară a Fagilor n-am greșit cu nimic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
privire și asupra a două episoade înfățișând muzica și petrecerile în romanele lui Murasaki și Filimon. În Povestea lui Genji, sunt prezente nenumărate scene de interpretare instrumentală la petrecerile aristocraților, dar, mai ales, într-un menuet senzorial, este descrisă atmosfera rarefiată de la banchet: " Se găseau patruzeci de coșuri cu fructe și patruzeci de cutii cu hrană, oferite de tot atâția curteni, Yugiri conducând procesiunea. Genji le turna vin oaspeților și gustă o supă din ierburi proaspete. Dinaintea lui, se aflau patru
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
gumă de mestecat. Peste douăzeci de minute, voi fi o grădină cu trandafiri, coastele mele subțiri vor fi spini, frunze se vor încolăci pe artere și un parfum, ah, un parfum divin... ce caută această izbucnire poetică exuberantă în atmosfera rarefiată a minusculei încăperi? Brusc rușinată, încep să mestec în tăcere. Întorc pagina, Genji își adună parfumurile îngropate adânc în pământ, lângă râu, pentru ca firele de tămâie să se unească unele cu altele, în unica, irepetabila combinație. Mestec. Umilă răsuflarea mea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nici prăjitura tradițională din pastă de fasole roșie și făină de orez nu-i spune nimic; ea tocmai i-a adus lui sensei o tartă enormă făcută de ea, ca un chec pufos, pudrat cu zahăr și lansând în aerul rarefiat al casei efluvii de șofran. Trebuie să o ia totuși, jeleul transparent, miniatural, imitând discret un fulg de zăpadă, îi scapă printre bețișoare, ninge pe tatami; aici, mă încurc cu brio, încerc să nu râd și nu mai știu dacă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nopții" (31). Legătura cu ancestralul nu e nici ea uitată, străbunii sunt prezenți și vii, ca, în altă notă, una satirică, de această dată, socialul contemporan, convulsionat de incompetență, rapacitate și orgolii. Peisajul interior al poemelor consună cu cel exterior, rarefiat, caracterizat prin abundență acvatică, parcă într-un perpetuu ritual purificator. Zăpezile, ploile, apele de munte, râurile își duc existența pulsatilă în perfectă simbioză cu munții, nisipul, stâncile, pajiștile alpine, prăpăstiile, peșterile, mementouri ale vieții interioare, ale căutării neobosite. Pe acest
Vocația iubirii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7894_a_9219]
-
Laurent Cantet nu ignoră coordonatele unei teme cu impact social puternic, viața școlarilor din arondismentul 20, o școală unde componența etnică se evidențiază numaidecât, o școală unde elevii provin din familii cu o condiție socială modestă și un nivel cultural rarefiat. În aceste medii, violența ia naștere aproape firesc, frustrările se fac numaidecât simțite, și nu numai la nivelul elevilor, ci și la cel al colectivului de profesori care își văd efortul didactic inutil. Laurent Cantet pornește de la o realitate care
Dincoace și dincolo de ziduri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7814_a_9139]
-
același orizont de așteptare, Transilvania și Banatul, dar, în special, Transilvania, continuă să rămână un vast teritoriu necunoscut și încă neexplorat pentru istoriografia românească de artă. Adevărata profunzime a clivajului dintre Sud-Estul și Nord-Vestul țării nu o oferă, însă, spațiul rarefiat și amăgitor al culturalului, ci acela frust și necruțător al economicului. În vreme ce la nivelul festiv al marilor evenimente artistice, obiectele pot circula într-o stare extatică de la București la Cluj, la Timișoara, la Oradea sau la Satu Mare și viceversa, prilej
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7671_a_8996]
-
versurile sale să sune izbitor de actual, dar și neobișnuit de profund pentru cei familiarzați doar cu poezia postmodernă. Versurile lui Ioan Pintea pot părea pe cât de originale, pe atât de bizare și chiar vulgare celor cantonați definitiv în aerul rarefiat al unui anumit tip de versificație religioasă. Tinerilor furioși din ziua de azi s-ar putea să li se pară că, dimpotrivă, prea este impregnata cu miros de smirna. Cu siguranta însă, din citirea ei decomplexată, toată lumea ar avea numai
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
biblioteca de acasă, pentru că asta le îmbunătățește imaginea. Ei devin deodată, prin simpla prezență a cărților, intelectuali sau altfel decât ceilalți. Sunt brusc învăluiți în aura autorilor. Sunt mai înalți, decât neposesorii de cărți. Casa lor, capătă brusc un aer rarefiat. Ei trăiesc chiar acolo. Și au fost și ei în Arcadia. Se și pot oricând întoarce dacă vor. Dovadă este biblioteca lor absolut personală. Prezentă, citit-necitită așa cum stă expusă, cu cotoarele ei sclipitoare și paginile ei nedezlipite. Am bătut Bookfestul
Cititorii de poezie by Ileana Băja () [Corola-journal/Journalistic/7119_a_8444]
-
un fapt romanesc. Viața cotidiană, lipsită de vreo încărcătură suplimentară de sens, nu se degajă natural, pentru acea perioadă, decât din construcțiile ficționale ulterioare, din care, în buna tradiție a verosimilului, anomaliile se dispun, pe spații întinse, după o matrice rarefiată. Există, la începuturile prozei românești, câțiva autori la care, ajunși în impas, l-am putea raporta cu ușurință pe Gheorghe Florescu. Cei mai cunoscuți sunt, pentru finele secolului al XIX-lea, Ion Ghica și G. Sion, ambii maeștri involuntari ai
La mica înțelegere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7614_a_8939]
-
noul volum de versuri al lui Petre Got dorește a se înscrie, pornind de la titlu, în magia blagiană, atît de învăluitoare pentru o bună parte din producția lirică transcarpatină care i-a succedat marelui poet-filosof. Se încheagă astfel o melodie rarefiat dolorică, ce se răspîndește într-un cadru silvestru, cu ușoare trimiteri spre transcendență: „Ca Domnul să intre în sufletul tău, / Se cere să ai în suflet lumină - / Clipa de har să se plimbe în voie prin tine / Asemenea astrului matinal
„Zbaterile, inclusiv pîlpîirile poemului” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6005_a_7330]
-
acasă teafără! (Monika) - Pentru noi! - Cum a fost în Ecuador? Întrebarea asta a făcut-o pe Ellen să plângă. Ecuadorul în care ne-a dus cu ea în seara aceea. Un masiv muntos înalt, cu zăpezi veșnice pe creste. Aer rarefiat. Pe solul pietros nu crește aproape nimic. Indienii poartă ponchouri de lână și pălării negre. Fecioara Maria plânge la fiecare colț de stradă. Schimbările se petrec lent, ca tocirea pietrelor. - Am fost la târgul din Otavalo, a spus Ellen. Cel
Karel G. van Loon - Fructul pasiunii by Andrei Anastasescu () [Corola-journal/Journalistic/6265_a_7590]
-
echipamente de protecție și de lucru care nu sînt avizate de Ministerul Muncii, sau fără respectarea avizului acestuia; ... b) neluarea sau nerespectarea măsurilor de protecție a muncii cu privire la executarea unor lucrări speciale, la înălțime în medii nocive, în aer comprimat sau rarefiat, cu utilizarea de substanțe sau procese tehnologice noi, precum și neintroducerea de programe pentru lucrări speciale care impun luarea de măsuri suplimentare de protecție a muncii; ... c) neluarea sau nerespectarea măsurilor de siguranță prevăzute în normele de protecție a muncii și
HOTĂRÎREA nr. 2494 din 31 decembrie 1969 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul muncii şi ocrotirilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106292_a_107621]
-
uitare. Pe deasupra e vorba de doi scriitori cu o înzestrare nu de toate zilele. Așa încît așa-zisa literatura de sertar, negata nu o dată cu condescendenta, se arondează cu o probă prețioasă. Dacă Aurel Dumitrașcu e mai eterat, planînd în materia rarefiata a visului care, e drept, nu face abstracție de solul oribil accidentat de unde pornește, Adrian Ălui Gheorghe preferă a-și modela frazele din chiar "realitatea păstoasa, amară" a acestuia. Poezia d-sale convulsionata își lasă deja urme profunde. Despre mediul
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
apropia cu învălmășeala, vânzoleala haosului livresc: lansări concomitente, din care nu auzi decît crâmpeie întrerupte de țipete isterice de trompetă, grote cu comori de cărți pe care le vrei și ,,și nu le poți." Și în această atmosferă compact de rarefiată, iată încă un ,,eveniment cultural": Editura Polirom a avut meritoria inițiativă de a-l invita pe Salman Rushdie.( Se pronunță Rușdi, cu ,,u" de la ușă, și nu Rașdi, cum îi spuneam noi.) Cel mai mediatizat scriitor al secolului, trăgînd după
Cu Salman Rushdie la un pahar de vin by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/6632_a_7957]
-
Felicia Antip Insula" „drumul", „pustiul", orice loc din care un grup de oameni nu poate iesi, sunt eprubete răsfolosite în ficțiune pentru experiențe în vid sau macar într-o atmosfera rarefiata cu scopul de a pune în evidența hibe si eventualele virtuți ale firii omului așa cum se manifesta ele în lipsa unor inhibitori sociali. Drumul urmat anevoie, vreme îndelungată, fără a se ști când, cum sau măcar dacă se va ajunge cu
După ce „niciodată a și trecut” by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6521_a_7846]
-
Bratu Iulian Savanții NAȘĂ susțin că, în trecut, atmosfera planetei Marte era densă, caldă, umedă și conținea mai mult oxigen decât cea a Terrei, însă a devenit mult mai rarefiata după o coliziune catastrofală, ce ar fi dus la dispariția formelor de viață marțiene, fapt sugerat de datele recoltate de roverul Curiosity. Acea coliziune, care s-ar fi produs în urmă cu câteva miliarde de ani, ar fi generat o
Ce a determinat dispariția vieții de pe planeta Marte by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63778_a_65103]
-
Anunțându-și șeful direct, pe Will Emerson (Paul Bettany), Peter provoacă o reacție în lanț, fiecare șef anunțând un șef și mai mare până la CEO-ul întregii companii care debarcă asemeni unui zeu oțios dintr-un empireu înconjurat de aerul rarefiat al înălțimilor. Întâlnirile și confruntările succesive permit nu atât sondarea situației fără ieșire, ci ocazia de a privi cu atenție la toate aceste gulere albe. J.C.Chandor urmărește atent toate aceste fizionomii, expresivitatea concentrată în nunanță a cuiva antrenat să
Firma și blazonul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5044_a_6369]
-
nesemnificativă în acest moment, societatea actuală - centrată exclusiv pe obiectivele materialiste - nu mai are timp pentru contemplația frumosului ca atare și, în ciuda declarațiilor demagogice, este total dezinteresată de spiritualitate. Involuția culturii, inclusiv faptul că muzica simfonică interesează o elită din ce în ce mai rarefiată și marginalizată până la excludere din viața socială, toate acestea sunt urmare a contextului socio-politic actual. Pe de altă parte, instabilitatea criteriilor, haosul instaurat în ierarhizarea valorilor mă feresc să regret decăderea funcției estetice, funcție care nu a sporit nicicând prestigiul
Maia Ciobanu: „...liniștea este o excepție și a devenit practic un lux“ () [Corola-journal/Journalistic/5545_a_6870]