112 matches
-
cu obiecte de harnașament (zăbale, pinteni), specifice triburilor turanice, ne determină să considerăm justă cronologia așezărilor de la Dodești, Drăgești, Negrești (Vaslui) și Gârbovăț-Ghidigeni (Galați), în secolele X-XI. În lipsa unor argumente concludente, înclinăm să credem că și celelalte trei situri, de la Rateșul Cuzei, Roșiești și Valea Seacă-Bârlad (Vaslui) se integrează perioadei veacurilor X-XI, poate restrâns la secolul XI, dacă ținem cont doar de prezența ceramicii la roată, în inventarele locuințelor respective. 2. DESCOPERIRI FUNERARE Pe parcursul istoriei sale, omul a fost interesat să
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldovei. Întâlnim acest mod de structurare în arealul bazinului abia din etapa preliminară și, implicit, pe tot parcursul culturii Dridu. În așezările din secolele VI-XI, numărul locuințelor diferă: de la cătunele cu un număr mediu de 4-6 locuințe (Valea Mare-Dumești, Rateșul Cuzei, Drăgești), din intervalul secolelor VI-VII, la satele cu un număr maxim de 23-25 de locuințe (Gara-Banca și Dodești), din veacurile VIII-XI. Conform acestui număr de case și pornind de la un criteriu convențional, de minim patru-cinci membri pe locuință
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Negrești - Vaslui); brățări fragmentare din sticlă (Dodești - Vaslui); mărgele din chihlimbar și calcedoniu de la Chircești-Miclești, Vaslui; pandantive: unul cordiform, din metal alb (posibil argint), de la Dănești - Vaslui, altul este decorat cu puncte și linii, fiind o piesă de harnașament (Rateșul Cuzei - Vaslui), câteva de tip clopoței, fiind aplicate cerceilor de tâmplă (Bârlad-Parc, Vaslui) și un exemplar foliform, decorat cu puncte, descoperit la Brăhășești - Galați. Obiecte de vestimentație: aplice din argint găsite la Bârlad-Parc, Dodești și Dănești (Vaslui); buton fragmentar din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Dodești, precum și cana cu burlui de la Dumești - Vaslui, amintite deja, din cele 26 de stațiuni cercetate arheologic, 19 conțin și alte obiecte adiacente ceramicii, însă numai în inventarele a 16 situri s-au găsit importuri, de la minim 1-2 piese (Rateșul Cuzei, Gura Idrici, Negrești, Oncești, Dănești) la maxim 5-12 piese (Cociu-Motoșeni, Dodești), mai rar peste, în cazul depozitului de la Ghidigeni - Galați. Dacă pentru secolele VI-VII s-au descoperit numai șapte piese de import în trei situri (Dodești, Gura Idrici
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gura Idrici, Negrești, Oncești, Dănești) la maxim 5-12 piese (Cociu-Motoșeni, Dodești), mai rar peste, în cazul depozitului de la Ghidigeni - Galați. Dacă pentru secolele VI-VII s-au descoperit numai șapte piese de import în trei situri (Dodești, Gura Idrici și Rateșul Cuzei), pentru etapa următoare, veacurile VIII-IX, s-au găsit 31 de piese în cinci situri (Cociu-Motoșeni, Dodești, Gura Idrici, Negrești, Oncești), iar pentru secolele X-XI, 41 de obiecte în opt situri (Bârlad-Prodana, Dănești, Dodești, Drăgești, Gara-Banca, Gârbovăț-Ghidigeni, Negrești, Simila-Zorleni). Importurilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Mare-Dumești, Dumești, Todirești, Negrești, Parpanița, Buhăești și Vulturești, pe valea Bârladului sau Banca, Gara-Banca, Vaslui, Brodoc-Vaslui, Costești, Bârlad și Valea Seacă-Bârlad, tot pe valea Bârladului; Sofronești, Drăgești, Siliște și Valea Popii-Todirești, pe valea Șacovățului; Buda-Oșești și Oșești, pe valea Stavnicului; Rateșul Cuzei și Rebricea, în valea Rebricei; Bunești-Bunești Averești, Crasna și Vinețești-Oltenești pe valea Crasnei; Codreni, Roșiești, Gara Roșiești și Gura Idrici, pe valea Idricii; Vlădia, Semenea-Dragomirești, Pogana, Tutova, Pogonești și Ivești, pe valea Tutovei; Curteni, Pâhna-Oltenești, Oltenești și Crețești, pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui a) Școală: în jurul școlii și a conacului vechi din vatra satului s-au descoperit fragmente de vase din secolele X-XI. Cercetare V. Bazargiuc, 1968. Materialul inedit se află la Muzeul de Istorie Huși. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 133-134. 97. Rateșul Cuzei (comuna Rebricea), județul Vaslui a) Grajduri: în jurul grajdurilor fostului C.A.P., la circa 1 km est de halta C.F.R., s-au identificat fragmente ceramice. Ulterior, în 1977, s-a efectuat un sondaj care a dezvelit prezența a patru locuințe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Povestitoare este Maria Grigoraș (Șapte sate), vară primară cu poetul. Între altele, ea amintește că... „întorcându-se, împreună cu Alecsandri, în anii 1858 - 1860, de la Mircești, unde petrecuse câteva zile, la Iași, călătorii s-au oprit la Târgu Frumos, la vestitul rateș (han) ce-l ținea Novakovski, un fost bucătar al lui Petrache Mavrogheni, pentru a lua acolo dejunul, totdeauna foarte bine gătit de acest meșter în arta culinară. După dejun, pe când se înhămau caii la trăsură, spre a pleca înainte, Alecsandri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ruptă dintrînsul, și prin îngrijirea trebuințelor sale materiale, făcându-i-se indispensabilă, a luat-o de soție. Iar după ce a început să îmbătrânească, o lua cu dânsul în toate deplasările lui, astfel că fostei servitoare care altădată spăla scândurile în rateșul lui Novakovski i-a fost dat să fie împreună cu bărbatul ei musafir al regelui Carol și ai reginei Elisabeta la Peleș și să facă parte din corpul diplomatic din Paris"... (din „Tradiții ale ospitalității"..., p. 64-65). Ulterior, Vasile Alecsandri avea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
când petrecea cu musafirii. De se întâmpla că era zi de sărbătoare, veneau și flăcăii și fetele din sat, cari petreceau laolaltă cu boerii. Intr-o noapte, invitații preumblându-se prin luncă, Alecsandri auzi un strigăt care venea de departe, de la rateșul ,,La Doi Lei". Se auzea strigând tare: „Săriți, hoții!". Alecsandri însoțit de câțiva străjeri o luă călare spre rateș făcând zarvă mare. De frică, hoții au dispărut, iar Alecsandri asigurându-se de liniște, se întoarse cu străjerii care cântau din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cari petreceau laolaltă cu boerii. Intr-o noapte, invitații preumblându-se prin luncă, Alecsandri auzi un strigăt care venea de departe, de la rateșul ,,La Doi Lei". Se auzea strigând tare: „Săriți, hoții!". Alecsandri însoțit de câțiva străjeri o luă călare spre rateș făcând zarvă mare. De frică, hoții au dispărut, iar Alecsandri asigurându-se de liniște, se întoarse cu străjerii care cântau din goarnă de credeai că vine vreo poteră! Musafirii îl primiră cu bucurie și continuară petrecerea în luncă până noaptea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
social democrats. Things were about to change în the 2014 presidential elections. Aș stated earlier, the online campaign targeted young people with technological skills. But dit is matter? Aș Alexandru Radupoints ouț, the Romanian elections were also characterized by low rateș of attendance and this fact is raising important questions about the political legitimacy of the elected presidents. "If the 1990 elections managed to gather 86% of those who hâd the right to vote în 2008 only 39,21% of the
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
ar fi fost inumană și criminală, dar nu asemenea K.G.B.-ului. Justificări aduse Securității și Miliției se regăsesc din plin și în alte surse. Una dintre ele este Raportul S.R.I. privind evenimentele din decembrie 1989, comentat de Ion Cristoiu, Nestor Rateș și Mircea Iorgulescu în cartea lui Emil Hurezeanu Cutia neagră. Istoria prezentă a României în 1001 de minute la microfonul Europei Libere (București, Editura Albatros, 1997). Primul comentator, ziaristul Ion Cristoiu, este convins că întregul Raport urmărește "să impună o
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
la pantaloni pe fișa postului, parazăpezi în mal uscat Rebricea, pisica albă zvîcnește din siguranța cărnii ei, largul de culme scăzută spinare peste vid, la orbul cerului două stele pînă acum, lumina din toate, nașterea Domnului în inima necredință, halta Rateș Cuza în toate părțile de punctul fixat, două clopote în avertisment, sfoara cu lumini între stîlpi, de unde era să venim, din detașare! tragem toate numerele ca să probăm că sînt pierzătoare, vorbim estetică sau mai rău, irelevanța estetică, Buhăești bradul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
endnotelist> 5. Între trecut și viitor <endnotelist> 1. O prezentare detaliată a perioadei postcomuniste, la Tom Gallagher, Furtul unei națiuni. România de la comunism Încoace, București, 2004 (În engleză: Theft of a Nation. Romania since Communism, 2004). Despre revoluția română: Nestor Rateș, Romania. The Entangled Revolution, New York, 1991; ediție românească: România. Revoluția Încâlcită, București, 1994, și mai recent, În special pentru o revistă a diverselor interpretări, Ruxandra Cesereanu, Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții, Iași-București, 2004. Despre evenimentele violente din iunie 1990: Mihnea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
citit această nouă carte, intitulată " Programat să ucidă, Lee Harwey Oswald, KGB-ul și asasinarea lui Kennedy" (Ed. "Ziua", 2007). Lapidaritatea gazetărească, complet lipsită de "fiorituri", bine potrivită la temă ("Orizonturi roșii") putea fi marcată și de contribuția lui Nestor Rateș, așa că definitorie pentru Pacepa-scriitorul și Pacepa-analistul rămânea "Moștenirea Kremlinului". Care, cinstit vorbind, nu prea m-a entuziasmat, poate și fiindcă, în anii aceia, căutam fapte, dezvăluiri, "bombe" și mai puțin nespectaculoasă analiză politică. Noua apariție este, în opinia mea, cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
postfață de Țicu Goldstein, Editura Hasefer, București, 2000. 650. Ronetti Roman, Manasse și alte scrieri, ediție Îngrijită și prefață de Constantin Măciucă, Editura Hasefer, București, 1996. 651. În Moldova și Bucovina, hanurile așezate la drumul mare, În afara localităților, se numeau rateș (la Vlahuță, Hogaș și Sadoveanu), ratoș (la Creangă, Ibrăileanu) sau ratuș (la N. Gane, E. Gregorovitza). Lazăr Șăineanu credea că acest cuvânt vine prin ruteană (ratuș), din germanul Rathaus (295). 652. Firea românilor, volum coordonat de Daniel Barbu, Editura Nemira
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
filmulețul difuzat pe canalul Arte. Eu nu l-am văzut, nu vreau să fac comentarii, dar am citit mult despre emisiunea asta. Revoluția română Își așteaptă probabil adevărata istorie. Asta nu Înseamnă că nu există lucruri bune. A scris Nestor Rateș, aș vrea să cred că am scris și eu, și alții, dar probabil că va mai dura până când adevărata istorie va fi pe deplin analizată. Cred Însă că la 22 decembrie 1989 a avut loc o mișcare populară reală În
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
l-aș Întâlni vreodată pe Ristea Priboi, aș vrea să-l Întreb ce știa despre mine. Eram un personaj despre care se trimiteau scrisori, se făceau dosare. Mircea Mihăieș: Erai și la „Europa Liberă”. Vladimir Tismăneanu: Am Înțeles că Nestor Rateș face un fel de istorie a relației dintre Securitate și „Europa Liberă”. Împotriva mea s-a scris, am văzut cu ochii mei. Este deci clar că, În lupta dintre cele două palate, poziția dominantă și victoria Îi aparțin lui Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
abia își înghițea fiii, că îi și scuipa din nou afară. După sentimentul de imensă ușurare, speranță și entuziasm de la început, deziluzia a fost cumplit de dureroasă, adăugându-se șocului emoțional pe care îl suferise deja populația” (p. 299). * Nestor Rateș (România - revoluția încâlcită, 1999) pedalează în cartea sa pe teoria hibridării revoltei populare (răscoală violentă, cum o numește) cu o preluare a puterii de către foști comuniști anticeaușiști. Autorul creditează revolta spontană (fără imixtiuni), pe care o vede, însă, a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Alegerea Timișoarei ca loc al desfășurării manifestării de protest i se pare autorului ca fiind logică, din mai multe motive: orașul era armonios interetnic, marcat de diversitate religioasă și, în plus, era cel mai influențat de Occident. De aceea, Nestor Rateș consideră că insurecția din capitala Banatului a fost coerentă în spontaneitatea și în gestica ei stihială. La fel și ziua de 21 decembrie în București (autorul nu acceptă varianta amestecului unei Puteri străine). El declară însă ca sigură complicitatea sau
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în gestica ei stihială. La fel și ziua de 21 decembrie în București (autorul nu acceptă varianta amestecului unei Puteri străine). El declară însă ca sigură complicitatea sau premeditarea manifestată în structurile Puterii comuniste, dar anticeaușiste. După fuga cuplului Ceaușescu, Rateș consideră că răscoala-revolta-revoluția a devenit confuză, alunecoasă, încâlcită, fiind caracterizată drept „un amestec sordid de suspectate conspirații, violență de stradă, goană după putere, încercări de reformă politică și economică, experimente electorale, strădanii idealiste și represiune brutală” (p. 68), toate aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
experimente electorale, strădanii idealiste și represiune brutală” (p. 68), toate aceste elemente punând sub semnul întrebării însăși revoluția română. Televiziunea este văzută de autor ca reprezentând, din ziua de 22 decembrie, centrul vital al noii Puteri. Ca mulți alți analiști, Rateș speculează faptul că, deși din după-amiaza zilei de 22 decembrie s-a redeschis focul, ajungându-se la un număr mare de victime și fiind distruse clădiri, totuși cele două clădiri principale, unde se instalase noua Putere (fostul Comitet Central și
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
imagine fusese pătată prin faptul că militarii deschiseseră focul împotriva demonstranților neînarmați înainte de 22 decembrie 1989; astfel, prin aceste lupte de stradă, Armata ar fi urmărit să pozeze în rolul Salvatorului. Revoluția devine și mai încâlcită, în demonstrația lui Nestor Rateș, prin prisma procesului-mascaradă și a execuției rapide a cuplului Ceaușescu, motivele invocate fiind stoparea „teroriștilor”- dar la mijloc erau și alte interese politice: „Procesul și execuția Ceaușeștilor pot fi privite, de asemenea, ca o încercare de a canaliza furia întregului
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pentru obținerea de informații legate de conturile din străinătate. În orice caz, incorectitudinea procesului și a execuției au indicat în mod limpede disprețul față de legalitate al noii Puteri. Noul lider Ion Iliescu nu este uitat în încâlceala relativ descâlcită de Rateș a revoluției; acesta este considerat a fi pozat în proscris, fără să fi avut acest statut: căzuse în dizgrația lui Ceaușescu, dar rămăsese un apparatcik, cel puțin până în 1984. Pe când fusese conducător local de partid la Timișoara și la Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]