71 matches
-
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, pentru cererile de readmisie a resortisanților proprii, cererile de tranzit aeroportuar și cererile de readmisie în procedura accelerată a persoanelor depistate în zona de frontieră ... Direcția de supraveghere și controlul trecerii frontierei Adresa: str. Razoare nr. 5, sectorul 6, București, România Fax: 0040 21 312.11.89 Telefon: 0040 21 316.25.98 E-mail: igpf@mai.gov.ro b) Oficiul Român pentru Imigrări, pentru cererile de readmisie a resortisanților unei țări terțe sau a apatrizilor
PROTOCOL din 8 iunie 2011 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia pentru aplicarea Acordului dintre Comunitatea Europeană şi Republica Serbia privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală, semnat la Bruxelles la 18 septembrie 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244162_a_245491]
-
a părții contractante solicitante) Telefon ...................... Fax ................... Nr. dosar .................... Dată ......................... Adrese: Pentru partea contractanta română: Ministerul Administrației și Internelor, prin: a) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, pentru cererile de tranzit aeroportuar ... Direcția de supraveghere și controlul trecerii frontierei Adresa: str. Razoare nr. 5, sectorul 6, București, România Fax: 0040 21 312.11.89 Telefon: 0040 21 316.25.98 E-mail: igpf@mai.gov.ro b) Oficiul Român pentru Imigrări, pentru cererile de tranzit pe calea terestră ... Direcția migrație Adresa: str. Eforie
PROTOCOL din 8 iunie 2011 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia pentru aplicarea Acordului dintre Comunitatea Europeană şi Republica Serbia privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală, semnat la Bruxelles la 18 septembrie 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244162_a_245491]
-
a părții contractante solicitante) Telefon ............................. Fax ................................. Nr. dosar ........................... Dată ................................ Adrese: Pentru partea contractanta română: Ministerul Administrației și Internelor, prin: a) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, pentru cererile de tranzit aeroportuar ... Direcția de supraveghere și controlul trecerii frontierei Adresa: str. Razoare nr. 5, sectorul 6, București, România Fax: 0040 21 312.11.89 Telefon: 0040 21 316.25.98 E-mail: igpf@mai.gov.ro b) Oficiul Român pentru Imigrări, pentru cererile de tranzit pe calea terestră ... Direcția migrație Adresa: str. Eforie
PROTOCOL din 8 iunie 2011 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia pentru aplicarea Acordului dintre Comunitatea Europeană şi Republica Serbia privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală, semnat la Bruxelles la 18 septembrie 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244162_a_245491]
-
iar la sud-est, Vălenii Lăpușului. Că o excepție a ținutului, la est se situează un cătun de țigani, vreo 20 bordeie, cu o civilizație primitivă - " Ponorâta. "La nord-est de-o parte și de alta a râului Lăpuș, se află satul Razoare, fost centru de comună pe vremea regiunilor. La nord peste râul Lăpuș, dincolo de pădurea "Podul Hijului "se află satul Groape, destul de izolat, legat doar printr-un drum forestier de Razoare. Ținutul pe care îl numim azi "Țara Lăpușului, "în care
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
parte și de alta a râului Lăpuș, se află satul Razoare, fost centru de comună pe vremea regiunilor. La nord peste râul Lăpuș, dincolo de pădurea "Podul Hijului "se află satul Groape, destul de izolat, legat doar printr-un drum forestier de Razoare. Ținutul pe care îl numim azi "Țara Lăpușului, "în care este situat și satul Peteritea, apare atestat pentru întâia oară în 1315 într-un document sub denumirea de Terra Lăpuș. Localitatea Peteritea apare prima dată atestata documentar în anul 1467
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
Peteritea face din nou parte din comitatul Solnoc Dăbâca - Szolnok-Doboka. După toate probabilitățile, official, aceasta organizare administrative-teritorială a rămas neschimbată până în 1950, la adoptarea decretului de organizare a teritoriului pe regiuni și raioane. După 1950, Peteritea face parte din comuna Razoare (Mască, ungurește Macskomezo, atestare documentara la 1500 Machkamezew), raionul Lăpuș, cu reședința la Târgu Lăpuș - atestat în 1291, regiunea Baia Mare, cu reședința în Baia Mare. În 1968 s-a revenit la organizarea teritorială pe județe, după care Peteritea aparține de comună
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
la Târgu Lăpuș - atestat în 1291, regiunea Baia Mare, cu reședința în Baia Mare. În 1968 s-a revenit la organizarea teritorială pe județe, după care Peteritea aparține de comună Vima Mică, județul Maramureș, cu reședința în Baia Mare. Tot cu această dată Razoare, fostă reședința de comună, trece la Târgu Lăpuș, prilej cu care localitatea este declarată oraș - împreună cu satele limitrofe în număr de 13. În primăvara anului 1989 - anul Revoluției - regimul a desfințat comunele Vima Mică și Coroieni, înfințând o nouă comună
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
Vasile Moja (19 iunie 1816) în urma cărora ”prin efortul sătenilor se înfințează școli și în satele Vima Mică, Sălniță și Peteritea”. Referindu-se la Peteritea , Kadar Jozsef menționează în 1901 că, în acea perioadă, școala se ținea împreună cu copiii din Razoare. Ce fel de școală, câte clase se făceau, cine participa la cursuri, cronicarul nu găsește să ne spună. Despre clădirea școlii vechi, el ne spune că era construită din lemn, lucru confirmat de altfel și de cei bătrâni, trăitori în
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
acest teren a aparținut lui Vasile Bacali), au fast descoperite două cești de culoare neagră, cu toarte. Ceștile sunt de la sfârșitul epocii bronzului, anii 800-1000 î.e.n. Repertoriul arheologic al județul Mureș arată că ele se găsesc la Liviu Boca din Razoare. Satul Barlibas este vecin cu cătunul Stefanca din satul Razoare. Despre Barlibas se pomenește în Conscripția din 1754, când sunt înregistrați iobagii și jelerii de pe moșiile baronilor Alexandru și Samuil Teleki de Szek. Denumirea de Barlibas o găsim și în
Bârlibaș, Mureș () [Corola-website/Science/300570_a_301899]
-
două cești de culoare neagră, cu toarte. Ceștile sunt de la sfârșitul epocii bronzului, anii 800-1000 î.e.n. Repertoriul arheologic al județul Mureș arată că ele se găsesc la Liviu Boca din Razoare. Satul Barlibas este vecin cu cătunul Stefanca din satul Razoare. Despre Barlibas se pomenește în Conscripția din 1754, când sunt înregistrați iobagii și jelerii de pe moșiile baronilor Alexandru și Samuil Teleki de Szek. Denumirea de Barlibas o găsim și în lucrarea "Revoluția românilor din Transilvania 1848-1849", scrisă de Silvio Dragomir
Bârlibaș, Mureș () [Corola-website/Science/300570_a_301899]
-
Simon Dănilă (poreclit "Doanițö", un om simplu, modest și integru, născut în anul 1932 și decedat în 2010, la hotarul satului Aruncuta, în partea de est a satului, unde a fost cultivata vită de vie în timpul CAP-ului, numită "La Razoare". Tezaurul se compune din 251 piese de argint depozitate într-o cană de cositor. Cană este de forma obișnuită, cu capac, fără ornamente sau marca de meșter. Atât cană, cât și monedele se păstrează în Muzeul orașului Gherla. Piesele tezaurului
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
scoici, dar și impresii de frunze dicotiledonate. Satul Aruncuta se află în partea de sud-est a județului Cluj, la de Cluj-Napoca, într-o zonă depresionara (ce începe de la Suatu, continuă zona lacului de pescuit și se termină în Aruncuta, la Razoare), fiind mărginit la sud-est de dealuri cultivate (în anii 1967-1985) cu vită de vie. Se învecinează la nord cu Suatu și Dâmburile (nord-vest), cu Soporu de Câmpie (sud) și Iuriu de Câmpie (sud-vest). În partea de vest se învecinează cu
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
apă potabilă aflate la suprafață cât și apropierii de pădure (care există și în prezent) și care le ofereau oamenilor condiții acceptabile de trai cât și refugiu în caz de pericol . Concomitent, partea de sud-est a satului,în special zona Razoare, era ocupată de locuitori din Soporu de Câmpie. Descoperirile arheologice au scos în evidență că și în satul vecin,Soporu de Câmpie, a existat o puternică comunitate dacica răspândită atât în partea de nord a satului, la granița cu Aruncuta
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Legiunea V Macedonica , o subunitate militară a acesteia și-a stabilit baza în vatra de atunci a satului, iar localnicii s-au retras spre est, pe vatra actuala a satului Aruncuta (fără să întâmpine opoziție din partea grupării aflate în zona "Razoare - Măzăriști", urmare a ocupației române). Așadar românii au impus și au reorganizat satul Aruncuta pe baza condițiilor geografice,dar și în funcție de propriile lor interese economice și militare,respectiv vatra inițială a satului din Zona Ciurgău - Cremeniș a fost păstrată pentru
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
propriile lor interese economice și militare,respectiv vatra inițială a satului din Zona Ciurgău - Cremeniș a fost păstrată pentru corpul de armată, iar locuitorii au fost nevoiți să se retragă circa 2 km spre est. Concomitent locuitorii daci din Zona " Razoare - Măzăriști ", aflată în partea de sud-est a satului, s-au mutat și aceștia în noua vatra a satului sau au plecat spre sud, în vatra actuala a satului Soporu de Câmpie. În felul acesta românii au reorganizat satul cât și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a satului sau au plecat spre sud, în vatra actuala a satului Soporu de Câmpie. În felul acesta românii au reorganizat satul cât și suprafețele de teren aferente . De altfel modul de terasare a tarlalelor înclinate, așa cum este cazul la "Razoare " este specific românilor și urmăreau atât delimitarea proprietăților cât și protejarea terenului de eroziune. Țăranii colectiviștii, din neștiința, au încercat să distrugă aceste tipuri de terase însă nu au reușit decît parțial, acestea păstrându-se în mare parte și în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
În prezent, pe Șoseaua Giurgiului sunt 10 stații de tramvai. Lista staților (Șura Mare ► CFR Progresul): De la Șura Mare, călătorii pot opta pentru metrou, M2, sau liniile de tramvai 1 și 11 care fac legătura cu cartierele Titan, Obor, Gara de Nord, Razoare, Vitan, respectiv Giulești. De asemenea pe "Strada Acțiunii" se află Depoul RATB Giurgiului , loc unde majoritatea vagoanelor liniilor 4, 7, 11, 23 se retrag. În apropierea cartierului extistă Spitalul Clinic de Urgență pentru copii "Marie Sklodowska Curie" și Institutul de
Giurgiului () [Corola-website/Science/314942_a_316271]
-
cu fiul în brațe, iar celălalt are o inscripție cu caractere slavone. Documente aparținând bisericii. Într-un “Proces verbal de inventariere”, din 27 iulie 1973, întocmit de preotul Negoiță Constantin, se precizează că au fost inventariate bunurile existente în parohia Razoare, filia Peteritea. Dosarul conține și un scurt istoric al bisericii (text dactilografiat), pe care il reproducem integral în cele ce urmează, incepand cu antetul. Episcopia Clujului Protopopiatul Baia Mare Parohia Razoare, filia Peteritea Istoricul bisericii Inventare. În cele ce urmeaza reproducem
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
se precizează că au fost inventariate bunurile existente în parohia Razoare, filia Peteritea. Dosarul conține și un scurt istoric al bisericii (text dactilografiat), pe care il reproducem integral în cele ce urmează, incepand cu antetul. Episcopia Clujului Protopopiatul Baia Mare Parohia Razoare, filia Peteritea Istoricul bisericii Inventare. În cele ce urmeaza reproducem și titlurile câtorva cărți de cult din “Lista de inventariere cuprinzând obiectele care au valoare istorică sau documentara”, la data de 1 ianuarie 1972: “Penticostar” (cirilice), din 1768, “Strajnic”, din
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
înalte, totdeauna urmate de către adevărații haiduci. Întruchiparea acestora este căpetenia cetei, Stânga. Astfel, decum pornește ceață la acțiune, Stânga îi cere să evite a calcă locurile cu semănaturi; adică să nu nesocotească muncă plaugarului chinuit, ci să țină drumul pe razoare. Atunci cand ceață intra într’o pivniță pentru a lua de ale mâncării și băuturii, Stânga îi previne pe cetași să nu ia peste cele necesare, să nu facă risipă, deoarece: Noi ce-om bea și om mânca, Aia nu e
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Racord Splai Unirii • Autostradă București - Constantă • Penetrație B-dul Timișoara, • Străpungere și Supra-largire Str. Avionului, • Străpungere Splai Dudescu - Șos. Olteniței, • lărgire B-dul Expoziției, Supralărgire Calea Griviței, • Pasaj Subteran Sos. Nordului - Str. Elenă Văcărescu, • Pasaj Rutier Sos. Colentina - Str. Doamna Ghica, • Nod intermodal Razoare, • Reabilitare Str. Dimitrie Pompei, • Diametrala Nord - Sud Etapă a II-a - Str. Vasile Pârvan - Str. Uranus. Întrebarea rămâne aceeași: care au fost criteriile de alocare a fondurilor? Sunt unii locuitori ai Capitalei mai importanți decât alții, avem cetățeni de rangul
Gabriela Firea, atac la bugetul liberal al Capitalei by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103145_a_104437]