354 matches
-
îi este vândută lui Stere Negropontes, care o stăpânește până la reforma agrară din 1945. În 1950, a devenit parte a raionului 1 Mai din orașul republican București. În 1968, la reforma administrativă de atunci, a devenit comună a județului Ilfov, reînființat. În 1981, la o nouă ajustare a organizării administrative, a fost arondată Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, sector care în 1998 a devenit județul Ilfov. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Afumați se ridică la locuitori, în creștere
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
compusă din satele Ion Ghica și Ivănești. Populația comunei era de 1252 de locuitori. În 1950, comunele au fost transferate raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, ele au revenit la județul Ialomița (reînființat), iar comunele Ion Ghica și Poiana au fost desființate și incluse în comuna Ciulnița. Tot atunci, satul Ghimpați a fost inclus în satul Poiana. Patru obiective din comuna Ciulnița sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
au trecut în administrarea raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, două sate și-au schimbat denumirea: Gheboasa în Valea Mare și Strâmbu în Izvoru. În 1968, comunele au revenit la județul Dâmbovița (reînființat), și au fost comasate sub numele de "Valea Lungă", cu reședința la Valea Lungă-Cricov.
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
lege administrației locale marchează unirea satelor Pitulicea și Cufuritu, sub numele de "Pitulicea-Cafurita". În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Buzău, reînființat.
Comuna Glodeanu Sărat, Buzău () [Corola-website/Science/300817_a_302146]
-
aceeași plasă, având 3068 de locuitori în localitățile Chiselet-Fundu și Surlaru. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița al regiunii București, iar satul Surlari a luat în 1964 denumirea de "Dunărea". În 1968, comuna a revenit la județul Ilfov, reînființat, iar satul Dunărea a fost desființat și comasat cu satul Chiselet. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
aparținut de plasa Drăgănești, iar după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1950, a fost arondată raionului Urlați din [[regiunea Prahova]] și apoi, în 1952, raionului Mizil din [[regiunea Ploiești]]. În 1968, comuna a redevenit parte a județului Prahova, reînființat. Încheierea celui de-al Doilea Război Mondial a adus pe lângă intrarea României în sfera de influență comunistă și împroprietărirea țăranilor. Un articol din ziarul local "Virtutea" anunța în 1921 că „Marele eveniment al împroprietăririi țăranilor din Prahova se va desăvârși
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
în plasa Codru a aceluiași județ, având 2668 de locuitori în satele Budești, Mogoșești, Hadâmbu și Mânjești, și în cătunul Schitu Hadâmbu. În 1950, comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Mogoșești inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local este situl arheologic din „Dealul Bățului”, aflat la marginea de nord a satului Mogoșești, și care cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura
Comuna Mogoșești, Iași () [Corola-website/Science/301293_a_302622]
-
compunere satele Alexandrina, Cleja, Somușca și Valea Rea, cu 2829 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău satul Valea Rea fiind rebotezat în 1964 "Valea Mică". În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Alexandrina a fost desființat și inclus în satul Cleja. Două obiective din comuna Cleja sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat în punctul „Lanul Curții
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
Aroneanu, Cuza Vodă, Dorobanțu, Rediu Aldei și Șorogari din această comună pentru a forma comuna Aroneanu, cu 1675 de locuitori. În 1931, comuna a fost desființată din nou și satele ei reincluse în comuna Copou. Comuna Aroneanu a fost ulterior reînființată, concomitent cu dispariția comunei Copou, comasată cu municipiul Iași. În 1950, comuna a trecut la orașul regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. În comuna Aroneanu se află biserica „Sfântul Nicolae” (1594), monument istoric
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
satele ei reincluse în comuna Copou. Comuna Aroneanu a fost ulterior reînființată, concomitent cu dispariția comunei Copou, comasată cu municipiul Iași. În 1950, comuna a trecut la orașul regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. În comuna Aroneanu se află biserica „Sfântul Nicolae” (1594), monument istoric de interes național aflată în satul Aroneanu; precum și situl arheologic de interes național situat în vatra satului de reședință, sit ce cuprinde vestigii din Epoca Medievală (secolele al XVI
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
scurt timp reunite. Devenit între timp oraș, Fetești a devenit în 1950 reședința raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1968, a revenit, în componența actuală, la județul Ialomița, reînființat. Din 1995, orașul are statut de municipiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Fetești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,63%), cu o minoritate
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
care avea în compunere așezările Berindei, Budeasa Mare, Budeasa Mică, Calotești, Croitori, Linia Zisului, Popești, Rogojina și Valea Neagului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit în componența actuală la județul Argeș, reînființat. În comuna Budeasa se află patru monumente istorice de arhitectură de interes național: (dinainte de 1762; ansamblu cuprinzând casa propriu-zisă și zidul de incintă); (secolele al XVI-lea-al XIX-lea), cuprinzând conacul Budișteanu (1762, refăcut la 1870), ruinele conacului vechi
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
în plasa Sărățelu din același județ și avea 2451 de locuitori. În 1950, a fost inclusă în raionul Cărpiniștea al regiunii Buzău, și apoi (după 1952) în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Buzău, reînființat și având actuala componență, după ce satele Glodu-Petcari și Poiana Pletari au fost transferate comunei Chiliile. Unicul obiectiv din comuna Cănești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, este situl arheologic de interes local din zona „Valea Largă” de lângă satul
Comuna Cănești, Buzău () [Corola-website/Science/300804_a_302133]
-
comunei Prăjești. După 1931, comuna a cuprins și satul Prăjești după desființarea comunei Prăjești, precum și satul Zăpodia, apărut între timp. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Bacău al regiunii Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat; cu această ocazie, denumirea satului Hertioana-Mănăstire a fost schimbată în "Hertioana de Jos". În anul 2005, prin Legea nr. 67 din 23 martie 2005, din comuna Traian a fost desprins satul Prăjești, pentru a se reînființa comuna Prăjești. Singurul obiectiv
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
satele Băhnășeni, Bârnești, Borzești, Cucuieți, Hemeeni, Sărata, Tărâța și Timărești. În 1950, comunele au fost transferate raionului Moinești din regiunea Bacău, și în timp au fost unificate sub numele de "Pârjol". În 1968, comuna Pârjol a revenit la județul Bacău, reînființat și a preluat satul Pustiana de la comuna vecină Scorțeni; tot atunci, au fost desființate satele Dealu Ariei (comasat cu Băhnășeni), Hemeeni (comasat cu Tărâța), Solomonești și Timărești (comasate cu Bărnești). Singurul obiectiv din comuna Pârjol inclus în lista monumentelor istorice
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
km². Împreună cu Germania și Uniunea Sovietică, Slovacia a atacat Polonia pentru a-și recâștiga pământurile pierdute în 1938 și, respectiv, 1922. De asemenea, a luat parte la Operațiunea Barbarossa. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Cehoslovacia a fost reînființata. Slovacia este o republică, condusă de un președinte, ales prin vot direct și universal la fiecare cinci ani. Puterea executivă este exercitată de către prim-ministru, care este, de obicei, șeful partidului său al coaliției majoritare din parlament, numit fiind de
Slovacia () [Corola-website/Science/297289_a_298618]
-
Cârjău, Pârvulești și Suseni. Legea administrației din 1931 consemnează satele: Dezrobiții Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Lupeștii Cârjeu, Pârvulești și Suseni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat. Tot atunci, s-au desființat satele Ferăstrău și Haloș, comasate respectiv cu satele Mănăstirea Cașin și Pârvulești, iar satul Lupeștii Cârjeu a luat numele de "Lupești". În comună se află , monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1656-1657
Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300683_a_302012]
-
a luat numele de "Gurbănești", iar satele Paicu și Fântâna Doamnei au fost separate și arondate noii comune denumite "Principele Mihai". În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Oltenița din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Satele Preasna Veche și Codreni au fost depopulate în urma construcției barajului de la Gurbănești, pe Mostiștea, în 1985. Cinci obiective din comuna Gurbănești sunt incluse în lista
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
locuitori. În 1950, cele două comune au fost transferate la raionul Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1960) din regiunea București. În 1964, satul Beilic a devenit "Iezeru". Comunele au revenit la județul Ialomița (reînființat) în 1968, când comuna Gâldău a fost desființată și inclusă în comuna Jegălia. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Două obiective din comuna Jegălia sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul
Comuna Jegălia, Călărași () [Corola-website/Science/301117_a_302446]
-
război, în 1950, orașul a devenit reședința raionului Târgu Frumos din regiunea Iași, dar în 1956 acest raion a fost desființat, orașul trecând la raionul Pașcani din aceeași regiune. La reforma administrativă din 1968, orașul a fost transferat județului Iași, reînființat. Șase obiective din orașul Târgu Frumos sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1801); (1842-1859); (1870); și ansamblul bisericii „Cuvioasa Paraschiva” (circa 1541, construită
Târgu Frumos () [Corola-website/Science/297042_a_298371]
-
regiunea Galați, din care au făcut parte până în 1968. În 1964, comuna și satul General Poetaș au revenit la denumirea de "Ulmu". În 1968, comuna Jugureanu a fost desființată și inclusă în comuna Ulmu, care a fost arondată județului Brăila, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Ulmu inclus pe lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local îl constituie crucile de piatră din vatra fostei biserici din satul Ulmu. Ele sunt clasificate ca monument memorial sau funerar.
Comuna Ulmu, Brăila () [Corola-website/Science/300994_a_302323]
-
La sfârșitul perioadei interbelice, comuna era arondată plășii Sinaia din județul Prahova. La reforma administrativă din 1950, comuna a trecut la raionul Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, a trecut la județul Prahova, reînființat, sub numele de "Valea Doftanei", formată din satele Teșila și Trăisteni. Zece obiective din comuna Valea Doftanei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: două case
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
de 1564 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna Maxenu a fost desființată și inclusă în comuna Țintești, rearondată județului Buzău, reînființat. Trei obiective din comuna Țintești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: o așezare din secolul al III-lea e.n. aparținând culturii dacilor liberi și
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, iar în 1956, satele Pârgărești și Pârâu Boghii s-au separat pentru a forma, împreună cu alte sate, o comună de sine stătătoare. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat. În comuna Târgu Trotuș se găsesc două monumente istorice de interes național. Unul este situl arheologic de la „Tarna Nouă”, de la marginea de nord a satului Târgu Trotuș, sit ce cuprinde urmele unei așezări medievale (secolele al XIV-lea-al XVII
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
raionului Gura Boului, apoi (după 1952) raionului Drăgășani, după care (după 1956) raionului Vedea din regiunea Argeș; după desființarea raionului Vedea în 1964, comuna a trecut la raionul Pitești al aceleiași regiuni. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat. În comuna Cuca se află bisericile de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1790) din Bărbălani; „Sfinții Voievozi” (1828-1832); și „Intrarea în Biserică” (1806) din Valea Cucii, toate trei monumente istorice de arhitectură de interes național.
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]