41,854 matches
-
Daniel Cristea-Enache În contra tezei lui Ion Simuț, expusă și argumentată în volumul Reabilitarea ficțiunii, nu pot vedea - oricât m-aș concentra - o ,diminuare lentă, dar sigură" a nonfictivului. Chiar dacă romanul a mai recuperat din terenul pierdut în anii '90, e limpede că jurnalele, memorialistica, volumele de corespondență și interviuri ocupă un loc important
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
a nu se îndepărta de teribila "linie" oficială, prozatorul atinge o altă performanță a oportunismului. Eroii romanului sînt împărțiți în "pozitivi" și "negativi", după criteriul absolut al luptei de clasă: "O dată aplicată ștampila de personaj negativ, reacționar, nici o șansă de reabilitare nu mai există. Domnișoarei șefe de lucrări, de exemplu, nu i se permite să scoată nici măcar un cuvințel - ca personaj - pe parcursul romanului, fie în apărarea sa, fie măcar de recunoaștere a acuzațiilor. Semn de literatură propagandistică. Cititorul nu are impresia
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
cartea lui Nicolae Bârna, prin virtutea ei de aide-mémoire al unei aventuri literar-artistice cu protagoniști de talia unor Ion Vinea, Ilarie Voronca, Mihail Cosma, Tristan Tzara, Marcel Iancu, Victor Brauner, Geo Bogza (prezent cu Poemul invectivă, dar și cu eseul Reabilitarea visului ), Sașa Pană, Stephan Roll, Gellu Naum (care alături de Paul Păun și Virgil Teodorescu, semnează celebrul pamflet Critica mizeriei ). Riguroase și expresive sunt textele lui D. }epeneag, atât cel despre arta onirică (preluat din antologia lui Corin Braga, 1997), cât
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
rețeaua Diverta. Nuvelele se transformă, astfel, în povestiri de o pagină și chiar în schițe și... momente de câteva rânduri. Ion Simuț l-a și numit „un extremist al prozei scurte” într-o cronică reluată în volumul apărut de curând Reabilitarea ficțiunii (Editura Institutului Cultural Român, 2004), o cronică, de altfel, în care criticul surprinde foarte exact noul mecanism al scrisului lui Tudor Octavian: „Cititorului de la ziar trebuie să-i spui ceva semnificativ și răscolitor despre ceea ce-l doare sau preocupă
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
post”-uri: am scris, acum cîțiva ani, în această rubrică, despre extinderea folosirii elementului de compunere post-; multe exemple recente confirmă această direcție: “Mistere post-«mironiadă»” (România liberă 2699, 1999, 24); “misiunea de prevenire și alertă a conflictelor și de reabilitare postconflict a zonelor afectate” (Evenimentul zilei = EZ 2.01.2001); „rolul României în Irakul post Saddam” (Ciberplai). De la celălat post (cu sensul „funcție”) s-a format locuțiunea pe post de (= „ca”, „drept”, „în chip de”), foarte frecventă în uzul actual
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
sărbătorirea unui “7 Noiembrie” recent, cu ocazia aniversării Revoluției bolșevice, rebotezata astăzi „Ziua reconcilierii și înțelegerii“, au defilat fluturând steaguri roșii un numar de comuniști bătrâni, publicul rămânând indiferent. Cu acea ocazie, directorul “Muzeului Andrei Saharov” și al “Comitetului pentru reabilitarea victimelor opresiunilor politice”, Alexandr Yakovlev, a spus: „Repede mai uităm ca milioane de oameni au murit în urmă terorii de stat. Cu puține excepții, toți ceilalți vor să uite și mai nimeni să nu se căiasca“. Cu acea ocazie, acest
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
fi o autoritate echivalentă cu o instituție foarte influentă, nu se poate juca nepedepsit cu o astfel de modalitate facilă de a gândi și de a concretiza canonul didactic. Lucrurile pot fi îndreptate printr-o regândire a strategiei și o reabilitare a întregului sistem de valori, pus pe temelii mai solide. Care era strategia cea mai bună, cea mai credibilă, dătătoare de succes? Să fi mers dinspre valorile sigure, incontestabile, dinspre nucleul dur sau sâmburele fructului (care e canonul), spre valorile
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
care domnia sa a căpătat ce și-a pohtit. Așa că, la orice întrebare-reproș privind acceptarea resemnată, în fiece an, a acelui ridicol procent din buget pentru cultură a răspuns cam în maniera: Atât se poate. Punct. Drept urmare, mari proiecte culturale de reabilitare a unor obiective din patrimoniul național - ca să vorbim numai de acestea -, proiecte purcese de predecesorul ministru Ion Caramitru, nu au putut fi continuate. La Iași, ca să intrăm pe teritoriul senatorului-ministru, lucrurile stau cam în felul următor: Filarmonica (fostul palat al
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
circuitul viului”. Dar constată poetul ce gândește În termenii filosofici - eternul și efemerul ascultă de legi proprii. La rândul său, hermeneutul George Popa descoperă că ipotetica balanță eminesciană Înclină spre imanent, nu spre transcendent, Încât Luceafărul poate fi numit „poemul reabilitării sferei contingentului omenesc În raport cu lumea fantomatică a ideilor eterne”. Și totuși, termenul „etern”se cuvine a fi rostit și În legătură cu simțirea și dragostea omenească, tot așa cum „timpul mitului”(creație umană) devine „loc de Întâlnire și fuzionare a celor două modalități
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
Istoria nu ne iartă. Istoria e mai puternică, mai crudă, mai perfidă decât ne putem închipui. Trăim prea puțin pentru a ne măsura cu ea. Și-atunci... Disperarea ne face să încercăm imposibilul, să forțăm limitele, să vrem, să încercăm reabilitarea inteligenței, vocației, talentului deturnate de o Istorie mașteră. Și atunci... Poate de aceea scriu și vreau - din ce vanitate (sau disperare) a vârstei? - să public asemenea scurte și neînsemnate texte. Băjenarii Băjenar, băjenari s.m. Persoană care își părăsea vremelnic casa
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
activitate subversiva” și trimis în penitenciarul de la Aiud, închisoare care avea să devină în regimul comunist mormântul multor valori și elite ale neamului. Împreună cu un grup de studenți aflați în detenție, este trimis în anul 1941 pentru o așa zisă “reabilitare” pe frontul de răsărit, unde a luptat până în ultima zi, 23 August 1944. La câteva zile însă după încheierea luptelor este luat prizonier de trupele sovietice, dar reușește să fugă din prizonierat și să ajungă în țară. Datorită unei energii
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Radu Gyr era internat în secția TBC, dar se întâlneau în timpul pauzei “de aer” și schimbau impresii legate de pasiunea lor comună pentru poezie și despre viața din linia întâi a frontului răsăritean unde fuseseră trimiși amândoi pentru așa zisă “reabilitare”. În temnița de la Aiud l-au regăsit amândoi pe Dumnezeu și pe Mântuitorul nostru Iisus Christos care le-a adus o rază de lumină în întunericul din celular. La Aiud i-a ascultat Zahu Până celebrele poeme compuse în detenție
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
zile mai târziu, un Lauri-Volpi a fost literalmente fluerat în Boema! Dar ce curaj am avut! Nu știu dacă l-aș avea a doua oară? Mi-era așa milă de el și când am văzut că are o șansă de reabilitare, puteam să nu i-o dau? Dar care altul în locul meu și-ar fi luat în gât o asemenea afacere? Dar sunt sigur, că Petrică nu realizează nici pe jumătate cât am făcut pentru el și cum mi-am pus
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
unde am întâlnit situații care nu mi-au fost străine, le-am înțeles și perceput ca atare. E o instituție de stat, a cărei performanță profesională coexistă odată cu limitele finanțării bugetare resimțite, atât în aparatura medicală, cât și în necesitatea reabilitării clădirii. Echipa medicală, alcatuită din profesioniști în adevăratul sens al cuvântului, a făcut față cu succes, în ceea ce privește menirea, pe care a primit-o această instituție, la inființare, în anul 1952 , parcă dirijată și acum de doamna acad. prof. dr. Ana
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93854_a_95146]
-
ca „Perla Coroanei” spitalelor din România. Aici, avem onoarea, ca ONG, și dorim să intervenim, împreună cu toți cei ce au la îndemână, posibilitatea de a schimba ceva, de a oferi acestui institut, prioritatea cuvenită în acoperirea nevoilor, astfel: Lucrări de reabilitare termică - hidroizolare și anvelopare Hidroizolare și înlocuire acoperiș Achiziționarea unei centrale termice de capacitate mare Achiziționarea de echipamente pentru fizioterapie : Aparat terapie cu curenți de joasă frecvență și medie frecvență, cu 4 canale electroterapie - necesar: 4 buc. Aparat de terapie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93854_a_95146]
-
autoarei, pare că se situează înaintea lui Lucian Blaga, fără a omite să-l ridice pe acesta pe locul care i se cuvine de fapt și de drept. Din acest punct de vedere avem de a face aici cu o reabilitare a omului de cultură dovedind, chiar că dincolo de moarte, devotamentul, apreciarea, susținerea morală și acea ,,amitié amoureuse’’ deosebit de sensibilă și delicată pe care Elena Daniello (femeia aparent fragilă din spatele unui bărbat cu o personalitate copleșitoare, dar și cea care a
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
și susținute de jurnaliști, cu instrumentele specifice presei. SCOPUL ȘI MODALITATEA Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a hotărât să instituie și să instituționalizeze „proiectul jurnalistic” ca formă de implicare a sa în acțiunile societății civile, dar și ca formă de reabilitare a imaginii jurnalistului român în ochii opiniei publice. Instituirea și instituționalizarea „proiectului jurnalistic” (pornind de la modelul Mihai Eminescu) vine în sprijinul ideii că jurnalismul, ca și literatura propriu-zisă, este o formă creativă de manifestare a spiritului uman și că UZPR
UZPR instituţionalizează conceptul de „proiect jurnalistic” [Corola-blog/BlogPost/94015_a_95307]
-
cu care m-a onorat în jumătatea de an de când ne-am cunoscut personal. Peste șase ore și trei minute, punctual cum a fost întreaga viață, a intrat în biroul de lucru, să-și continue temerara operă de cercetare și reabilitare a a adevărurilor istorice ascunse, falsificate, confiscate ori negociate la masa învingătorilor vremelnici, în bătălii încă nedecisive ale marelui razboi pentru istoria adevărata a românilor. Istoricul Gheorghe Buzartu a fost un spirit temerar care, în condițiile dificile ale perioadei regimului
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
al Fac. de Istorie. ...oct. 1954. Trei din cei patru se prezintă prorectorului șAlexandruț Vianu, spre a protesta împotriva nedreptei sancțiuni. Prorectorul nu poate contesta caracterul fistichiu al sancțiunii și sugerează celor loviți de ea să se adreseze decanului în vederea reabilitării. ...oct. 1954. Decanul, un as neîntrecut al ipocriziei moderne, primește cu dragoste părintească pe cei patru fii rătăcitori, le recomandă ca de acum încolo să fie buni, cuminți și silitori la învățătură. Dacă vor face astfel, totul va fi bine
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
le recomandă ca de acum încolo să fie buni, cuminți și silitori la învățătură. Dacă vor face astfel, totul va fi bine. Noi n-avem interes ca voi să plecați din facultate cu sancțiuni." oct. 1954-febr.1955. Mari eforturi în vederea reabilitării. De exemplu: Cazimir se opune sistematic oricărei inițiative din grupă care ar cere să se amîne vreun seminar, să se plece de la vreo oră etc. Dacă cineva îl întreabă de ce ia această atitudine, Cazimir răspunde plin de demnitate: "Sînt în
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
Cazimir se opune sistematic oricărei inițiative din grupă care ar cere să se amîne vreun seminar, să se plece de la vreo oră etc. Dacă cineva îl întreabă de ce ia această atitudine, Cazimir răspunde plin de demnitate: "Sînt în perioada de reabilitare!" ...febr. 1955. Cei patru se prezintă decanului, ca să-i ceară, vorba cîntecului, " Scoate, neamțule, ce-ai furat!" Graur n-are încotro și, după ce face unele nazuri, făgăduiește că va cere ridicarea sancțiunii. martie-aprilie 1955. Se așteaptă ridicarea sancțiunii, care vine
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
deceniu, de astă dată la un "Festival Bacovia" (lumea era, pe atunci, plină de festivaluri!), când devenisem deja membru al Uniunii Scriitorilor dar eram cercetat (chinuit) de Securitate, despărțit de copii și soție și obligat să lucrez ca muncitor întru "reabilitare politică", la Fabrica de postav "Proletarul", eu eram cel neajutorat, precum Florin Mugur rătăcit în mulțime. Tot despre o mașină era vorba, acum însă un autocar în care se îmbarcau scriitorii festivaliști ca să-și clameze vocația undeva, în teritoriu, în fața
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
aici?! Ia dă-te jos imediat! Aici sânt numai scriitori!". Am coborât rușinat că am atentat la imaculatul nume de scriitor, dar nu imediat și nici atât de jos cât ar fi dorit el - firește, ce căutam eu, cel trimis la reabilitare, printre scriitori? Toți marii scriitori (și erau destui!) dar și cei mai mărunți au înțeles gravitatea momentului dar numai temătorul și veșnicul neliniștitul Florin Mugur (numai pentru cei aleși, conștiința de sine înseamnă neliniște), a fost cel care a avut
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
cea a literelor, dar și fluxul necontenit de energie spirit, forță intelectuală, ambiție și dorință. Se petrece la publicația transilvană, în deceniul 5 si 6, un fel de preambul al procesului, numit mai târziu, de “valorificare a moștenirii literare”, de reabilitare, de prin ’64, a valorilor controversate până atunci. Practic, rejudecarea unui proces stalinist, grăbit, nedrept, îndreptat împotriva unor autori de talia lui Blaga, Voiculescu, Vinea, Pillat, sau Adrian Maniu începe la Cluj. Cu prudențele și acoperirea de rigoare a redactorilor
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
să-l vizitez din nou peste 2 săptămîni. Eu îmi închipui că probabil academicianul a fost criticat în organizația de bază fiindcă nu a promovat noi cadre și acum a căzut pe mine păcatul de a sluji ca instrument de reabilitare. În orice caz, aventura mă amuză și parcă văd că odată și odată voi scrie o nuvelă humoristică, intitulată Cum am devenit lingvist... 14 dec. 1951. Acad. Rosetti mi-a pus gînd rău. Un timp nu m-am dus pe la
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]