93,541 matches
-
nu merită. Sper să nu mă fi “îmbătat”în cuvinte. Domnule Bucurenci, desi ne-ați dezamăgit profund nu o să v-o spun. Ne doare sufletul pentru că i-ați dat satisfacție unui om că Vadim, dar vă înțelegem. A fost o reacție de moment pe care mulți am fi luat-o, mai ales cu râsul complice al publicului în urechi. Deci, curaj și succes în continuare în tot ce faceti! Este crudă realitate.... determinată de oamenii politici pe care i-am votat
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
din emisiune? voi vroiați să se coboare la nivelul ciupercii ăleia? bravo dragoș! mă bucur că nu ai acceptat jognirile cuiva care se presupune că ar trebui să respecte fiecare cetățean al acestei țări. În sfârșit cineva a avut acea reacție la Vadim pe care o aștept de ani de zile - să se ridice și să plece, să-l lase să latre în pustiu de unul singur. Felicitări, Dragoș! Ar fi fost frumos să plece toată lumea și să-i stingă și
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
asa ne-am rezolvat întotdeauna problemele. Am ieșit, resemnați. din scenă. Asta am făcut și înainte de revoluție și acum, după 18 ani, fugim tot de ei, de cerberii comunismului. Mi-a placut de Liviu Mihaiu, deși poate un pic tardivă reacția lui, l-a cam pus la punct. Eu sper că omul acesta să moară chinuindu-se groaznic, să moară exact așa cum o făceau rudele mele prin siberia, sau fie prin România, împușcați în fața casei lor, în cazul lui acolo, în
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
Dragoș, Eu nu înțeleg de ce ți-a trebuit ție emisiune electorală. Ai stat chiar prea mult în platoul acela poluat. Ai face mai bine să dai o fugă până la Cluj. Știi tu de ce. Așa cum a mai spus cineva, foarte urâtă reacția publicului să râdă că la o emisiune cu Dan Negru. Cât despre Vadim...e un om fără argumente și oamenii dacă n-au argumente țipă și jignesc. Iar despre cei care întreabă ce căutai acolo, mă uimește grijă românului pentru
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
filfiie că Vadim își donează salariul în scopuri caritabile, eu îl plătesc să facă treabă bună, nu plici. Bonus adăugăm acest link special făcut în cinstea trinebunului http://nenea.wordpress.com/2008/05/31/lepsa-lui-vadim-corneliu-si-tudor/ felicitările mele, ai avut o reacție perfect normală. Stimate Dragoș, Nu trebuia să pleci,fără ca să citesc justificarea ta vroiam să-ți scriu.Cu asemenea specimene trebuie să te porți cu aceeași monedă,altfel chiar n-ai nici o sansa.Trebuia să-i dai o replică gen
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
care se declară de buna-voie marxiști o vor face mult mai bine în locul meu @cosmin, nu știam asta, dar știu rezervele lui AP față de Babilonia virtuală, o parte dintre ele i le și împărtășesc. Admit că “Notele berlineze” meritau o reacție, am văzut că au fost comentate în mai multe locuri pe net, dar... Oricât de pertinenta mi se pare critică lui Adrian Ciubotaru, titlul e de-un prost gust peste care mi-e greu să trec. Folosirea fără discernământ a
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
Barbu Cioculescu Într-un mai de demult stabiliment de aburi strigând cineva "să iasă prostul din baie", careva scoase capul din apă, replicând: "da' ce, eu n-am plătit?" Cam la fel a fost reacția când, la un post de televiziune cu multă audiență, bărbatul politic român cu cea mai sclipitoare dantură din Sud-Estul Europei și-a manifestat intenția de a-i expulza din țară pe toți proștii. De a doua zi chiar postului de
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
achiziționat stânca Manhattan, n-ar clipi. A te duce acolo unde nu te mai miră nimic este datoria de onoare a oricărui regim care se respectă - iar P.S.D.-ul are o excelentă experiență de guvernare. Dacă dl Năstase are anumite reacții când i se vorbește despre gustul său pentru domicilii, ceilalți douăzeci și ceva de milioane de români au devenit impasibili. Dacă nu și minoritățile! îndată ce ne-a comunicat starea de fapt a d-lui Năstase, ca proprietar de quinte manueline
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
copertă numele editurii, cartea despre Zelea-Codreanu menționează doar locul tipăririi: Iași. Chiar, aș fi curios sub ce siglă - și cu ce bani - a apărut această reabilitare a sinistrului șef legionar! Și cu aceasta, am atins un alt punct de interes: reacțiile lui Vadim Tudor și Gheorghe Buzatu la izbucnirea scandalului. Primul, aproape c-a cerut executarea pe scaunul electric a celui venit în România pentru a necinsti fetițele și băieții nației. Al doilea, pentru a se spăla pe sine, îl acuză
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
are mari probleme cu partidul. Nu e nevoie de cine știe ce sondaje complicate pentru a descoperi că destui membri activi ai P.S.D.-ului vibrează mai degrabă la limbajul gros al lui Vadim decât la neologismele suave ale lui Năstase. Urmăriți-le reacțiile în momentele sensibile și veți fi șocați de amestecul de naționalism, intoleranță și xenofobie ce le guvernează comportamentul. Nici în "teritoriu" Adrian Năstase nu stă mai bine. Incapabil să se impună în fața baronilor din provincie, el pare să fi abandonat
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
pentru cei care nu-și cunosc istoria. Nu este, din nefericire, prima oară cînd, reformîndu-se instituțiile statului, o adevărată societate civilă nu ia naștere. Ce înseamnă, îndefinitiv, societate civilă? Foarte simplu spus, ea este o solidaritate și o capacitate de reacție spontană a indivizilor și a grupurilor de indivizi față de deciziile statului și, mai în general, față de tot ce se petrece în viața de zi cu zi a țării. De regulă, la noi, cel puțin de la o anumită dată încoace, statul
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
ne împiedică să acceptăm că, de exemplu, Constituțiile României din 1866, 1923 și 1991 au avut, toate, un model francez. Sau că administrația a copiat-o pe aceea franceză, la sudul Carpaților, și pe aceea austro-ungară, la nord. Rezultatul acestei reacții orgolioase a fost, de obicei, încercarea de a restabili un fond vechi, acela care ar fi chipurile autohton. Nu s-a insistat asupra paradoxului că prin Școala Bărnuțiu, în jurul lui 1848, s-a susținut restabilirea fondului nostru latin (Maiorescu îl
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
trebuință astăzi este o societate civilă. O democrație a indivizilor și grupurilor care să controleze democrația statului. În locul ei sau pe necoagularea ei, s-a înălțat valul localist, izolaționist al extremei drepte. Nu există aproape nici o responsabilitate individuală și nici o reacție spontană. Solidaritatea este exclusiv de tip mafiot. Economia este de tip subteran. Politica este acaparată de grupuri de interese. Forma nouă a statului român continuă a fi umplută de ideologia unui fond vechi, de mentalități desuete, așteptînd (a cîta oară
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
vine în România și pe 4 mai 1999 se adresează parlamentarilor români. Domnia sa spunea: "Mă angajez, atât în numele meu, cât și în numele guvernului Marii Britanii, să propun, în decembrie 1999, începerea negocierilor cu România pentru intrarea ei în Uniunea Europeană". Iată, însă, reacția domnului Ion Iliescu, pe atunci aflat în opoziție (chiar și cu el însuși?), la o solicitare a unui reporter Tv de a comenta spusele domnului Tony Blair: "...discursul ăsta este o concesie a Angliei față de susținerea zeloasă a intervenției NATO
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
parțial, să-și susțină scenic ideea expusă în caietul de sală. S-a străduit să surprindă ingeniozitatea și caleidoscopia situațiilor, verva dialogului (pe unii interpreți s-ar fi cuvenit să-i tempereze atunci când pur și simplu își mitraliază replicile), vioiciunea reacțiilor la multitudinea de obstacole cu care se confruntă personajele. în primele momente ale reprezentației crezi chiar că, slujindu-se de generoasa formulă a teatrului în teatru, Ion Sapdaru se pregătește să-și argumenteze scenic ideea potrivit căreia piesa ar fi
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
înainte. Celor mai mulți dintre cei cu care stau de vorbă despre utilitatea acestei insulte edilitare nu le vine să creadă că atunci cînd lucrările vor fi gata nu vor mai putea trece stradă decît în dreptul stațiilor de metrou. Mai prompți în reacții par a fi șoferii care au descoperit că Bucureștiul va fi tăiat în două de acest metrou al stupidității. Sau al bătăii de joc! În orice Capitala care își merită majuscula, din Europa, un asemenea proiect ar fi stîrnit furia
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
ale răposatului Marțian în româneasca-i maternă, și imaginați-vă cum o fi sunând portugheza lui (și asta după ce îi urmase unui prodigios cunoscător al limbii și culturii portugheze, profesorul Mihai Zamfir)! Și atunci, aproape că mă bucur când văd reacțiile firești ale diplomaților români: căzuți ca din lună, incapabili să articuleze o frază ca lumea, ei trag obloanele ambasadelor, nu care cumva să pătrundă vreo rază de soare inamică și să le strice atât de fina piele. Partea pozitivă e
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
afle cititorii? Că opinia despre propria-i carte este alta, infinit mai bună, decât a celui care a recenzat-o? Dar era de presupus. Și apoi unde s-ar ajunge dacă am face loc în revistă exprimării acestui soi de reacții? Probabil că la dublarea cronicilor, a notelor de lectură cu așa-zise replici ale nemulțumiților de felul în care le-au fost cărțile întâmpinate. O dare în spectacol inutilă. Nu susțin că tot ce se scrie în "România literară" despre
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
filmelor SF - se produce o mistificare pe cât de vulgară, pe atât de absurdă. Cu sau fără premeditare, din prostie sau materialism extrem, se ajunge la umanizarea calculatorului/robotului. Capacitatea enormă de calcul și memorie a componentelor moderne, împreună cu mecanismele de reacție, caracteristice organismelor vii și reproductibile tehnic i-au condus pe unii la convingerea că inteligența, conștiința chiar, ar putea fi reconstruibile de către om. Această sinestezie a dus la proiectarea și construirea de mașini și programe euristice care să imagineze teorii
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
merită să fie degustat cu plăcere, și nu expediat snob pe raftul "comediilor de consum fără prea mare originalitate". Filmul știe să fie misogin cu farmec și autoironie. Antologic e, în acest sens, montajul de felurite figuri feminine și a reacțiilor aferente, la aflarea veștii că "eroul" le părăsește! Nimic mai meschin sau mai grotesc, zice filmul, decît o femeie în clipa în care află că " EL" tocmai a abandonat-o! De un ridicol monstruos sînt și ședințele de terapie colectivă
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
să nu provoace scîrbă - asta în condițiile în care același "experimentat" Ghe crede că a performa acest tip de act sexual... asupra unei femei se poate numi "felație" (e drept că tot între ghilimele, în text). Passons. Să consemnăm și reacția lui Ghe cînd află că parfumul pe care Marta îl folosește este Pret-a-porter: "Sunt uluit, ea nu vine dintr-o familie modestă, totuși, cum de-și permite un asemenea parfum de lux?"; și încă: "Mă întreb iar, cu inima strînsă
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
s-ar fi cuvenit din respect pentru două personalități de talia celor care au căzut victime acestei greșeli. * Propunerea premierului Adrian Năstase ca Ion Iliescu să poată candida pentru a treia oară la funcția de președinte al României a stîrnit reacții negative ale presei. Practic toți editorialiliștii care s-au ocupat de acest subiect consideră că premierul a întins prea tare coarda. În replică dl Năstase a declarat că a vrut să încerce presa, dar că pe de altă parte PSD
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
peste noapte, într-o țară capitalistă. Sunt reamintite cauzele și efectele. Scriitorul revine la acel timp și o face pe scena unui teatru mic, localitatea Cireși, un spațiu al dialogului aparent, purtat de surzi, un spațiu efervescent, un spațiu al reacțiilor rapide și nicidecum unul calm și reflexiv. De aceea Anatolie Paniș apelează la o tehnică a gradării, a precipitării evenimentelor și cuvintelor în spațiul și în timpul de după 1989. Tocmai de aceea personajele sale sunt tipuri literare, nu au un profil
Desfășurarea by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14896_a_16221]
-
Constantin Țoiu De 14 iulie, mă amestec printre spectatorii ce cască gura la defilarea obișnuită. Păstrând cu multă grijă toate proporțiile și adăugând, în minus, ce se cuvine adăugat, e ca la noi, pe vremuri, de 23 august. Avioanele cu reacție în rasmut fac să se cutremure Luteția. Ce observ, e că lumea a treia, gata, a ocupat Parisul! Asia în primul rând... Champs-Elisée, apoi, mi se pare că nu mai e ce-a fost și ce știam eu mai demult
Reflexe pariziene (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14903_a_16228]
-
scurtă acolo. Să ne gîndim la Eliade, care de asemenea vroia să păstreze Bucureștii (Mîntuleasa, str. Armenească și toate celelalte) ca pe imagini ale memoriei și atîta tot. Poate e trist, dar e adevărat". Nu e mai puțin semnificativă însă reacția tipică pentru regimul nostru politic postdecembrist, de respingere, măcar morală (de regulă nu e doar atît!) a celui ce ar dori să se restabilească în patrie (în principiu) sau cel puțin revine acasă temporar. Tonul reținut nu poate masca deziluzia
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]