1,916 matches
-
semne al lui Ion Gheorghe, dezlănțuind, în ripostă, sarabande de imagini negre, demistificatoare, profetice. S-ar putea face o antologie numai cu ele. Un volum puternic, cu multe versuri memorabile; și un poet, atât de original, ilustrând un socialism uimitor, reacționar. Să fie acesta singurul mod în care sintagma ,comunist cinstit" se poate adeveri? Ion Gheorghe, Elegii politice, ediție integrală, Editura Cartea Românească, București, 2002, 204 p.
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
publicată (...), Gallimard va putea exploata în publicitate faptul că romanul a fost refuzat... b) Manuscrisul să fie publicat. Aceasta atrage următoarele: - nu va mai putea fi publicat în Occident decît cu asentimentul editurii care l-a publicat în țară; - emigrația reacționară nu va mai putea folosi în propagandă ŤP. G. este scriitor interzis în Româniať, iar (...) Gallimard (...) nu va mai manifesta același interes pentru lucrările sale. Chiar el ca persoană va fi dezavuat în Occident, mai ales că este suspicionat ca
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
plantelor, se împletește cu pictura animalieră. Vraja trecutului este vrajă strict voievodală. Istoria se face de voievozi, istoria n-o face poporul, în creația lui Sadoveanu. Acest scriitor moldovean, cu satanica lui cobiliță de juvete, este un scriitor conservator, retrograd, reacționar, paseist și antiprogresist, așa cum l-a prezentat, amplu, H. Sanielevici, în volumul Poporanismul reacționar". Camil Petrescu e și el sever amendat în postura sa bovarică de creator de sistem filosofic, de husserlian ce nu cunoștea limba germană: "Autorul este incapabil
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
face de voievozi, istoria n-o face poporul, în creația lui Sadoveanu. Acest scriitor moldovean, cu satanica lui cobiliță de juvete, este un scriitor conservator, retrograd, reacționar, paseist și antiprogresist, așa cum l-a prezentat, amplu, H. Sanielevici, în volumul Poporanismul reacționar". Camil Petrescu e și el sever amendat în postura sa bovarică de creator de sistem filosofic, de husserlian ce nu cunoștea limba germană: "Autorul este incapabil de a manevra idei. A spus, veleitar, că este omul care a văzut idei
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
toate grijuliu refăcute pentru a nu se îndepărta de teribila "linie" oficială, prozatorul atinge o altă performanță a oportunismului. Eroii romanului sînt împărțiți în "pozitivi" și "negativi", după criteriul absolut al luptei de clasă: "O dată aplicată ștampila de personaj negativ, reacționar, nici o șansă de reabilitare nu mai există. Domnișoarei șefe de lucrări, de exemplu, nu i se permite să scoată nici măcar un cuvințel - ca personaj - pe parcursul romanului, fie în apărarea sa, fie măcar de recunoaștere a acuzațiilor. Semn de literatură propagandistică
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
moldovenești. În anii '30-'40 ai secolului al XIX-lea, "tinerii francezi și nemți, bonjuriști și duelgii - scria poetul în 1862 - erau chemați a începe și a urma fără descurageare solia lor civilizatoare". Aceste deosebite porecle erau date de către boierii reacționari studenților din Francia și Germania, și atît unii cît și alții inspirau oarecare groază, avînd reputația de dueliști, de oameni nemerși la biserică, de antropofagi etc." Alecsandri este restrictiv, reducînd fără explicații atît perioada de desfășurare a fenomenului ("de la 1839
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
perimetrul francez. Spre exemplu, Requiem pour une avantgarde, cartea mult-hulită a lui Benoît Duteurtre, apărută la Paris în 1996, a fost comentată pe larg în Franța și în alte țări. Venind din partea unui ziarist și având, în anumite fragmente, ieșiri reacționare necontrolate, ea a fost minimalizată pe nedrept. Multe din opiniile susținute în actualitate de Mahnkopf și Puckette sunt afirmate aici pentru prima dată. Duteurtre stă mai prost la capitolul exemplificări, iar ura lui nemăsurată împotriva lui Boulez și a sistemului
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
semnalează bizarul roman Amăgiții de un oarecare D. St. Aristide pe tema conflictului dintre arendași și țăranii răsculați, care ar fi fost instigați de agitatori socialiști, dinăuntru sau dinafară (soluția agenturilor străine bântuia și atunci) - ceea ce criticul consideră o interpretare reacționară a problemei agrare. Autorul romanului, după numele grec („nu e cumva un fiu de arendași?” - se întreabă criticul), ar fi suspect că ține partea arendașilor pe care îi absolvă de vreo vină. Nu avea cum ca tocmai în 1907 să
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
vreunul din aceste nume poate fi pus cu seninătate alături de Slavici sau de Rebreanu, de Breban sau de Nichita Stănescu (ca să nu invoc decât numele prezente). E adevărat că e o întrebare scandaloasă și extrem de rea, poate părea chiar obtuză, reacționară, dar ea tocmai astfel se pune când discutăm de miezul tare al canonului estetic al literaturii române din toate epocile. Canonul clasic e conservator și „reacționar”, iar gesturile de sfidare a lui riscă să cadă în ridicol sau cel puțin
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
E adevărat că e o întrebare scandaloasă și extrem de rea, poate părea chiar obtuză, reacționară, dar ea tocmai astfel se pune când discutăm de miezul tare al canonului estetic al literaturii române din toate epocile. Canonul clasic e conservator și „reacționar”, iar gesturile de sfidare a lui riscă să cadă în ridicol sau cel puțin în ineficiență. O propunere experimentală în abstract e una (o simplă încercare), iar o propunere pentru școală, pentru canonul didactic e cu totul altceva. Iar când
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
e o formă de vitalitate”, “literatura a fost pentru mine o defulare”, “dragostea de viață e un sentiment parșiv”, “moartea nu e un sfârșit”. E sfârșitul!”, „istoria este o glumă” (după Henry Ford), „poate că la bătrânețe, devenim, fără voie, reacționari”, “decadența Occidentului se ascunde unde nu te gândești să o cauți. În progres!”, “America mi s-a părut a fi forma cea mai civilizată a inculturii”, „Omul se golește pe sine pe măsură ce Își extinde informațiile”. Multe alte formulări, (apoftegme), de
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
chiar existente, vezi globalizarea, toți și toate tind spre progres. Sentențios, Paler scrie. “Progresul e mai mult decât o dogmă, aș zice. E o armă cu care omul se automutilează psihic și transformă civilizația În coșmar. Cum să nu fii reacționar În asemenea condiții?” (Ca rezervă, autorul Îi sugerează lui Daniel Cristea Enache ca schimbului de opinii avute să le ofere ca subtitlu „dialoguri cu un bătrân reacționar”. Mereu În căutare de certitudini (a' la Faust), pe care viața ar fi
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
omul se automutilează psihic și transformă civilizația În coșmar. Cum să nu fii reacționar În asemenea condiții?” (Ca rezervă, autorul Îi sugerează lui Daniel Cristea Enache ca schimbului de opinii avute să le ofere ca subtitlu „dialoguri cu un bătrân reacționar”. Mereu În căutare de certitudini (a' la Faust), pe care viața ar fi putut să i le ofere, la cei 80 de ani ai săi, parcă, Îndoit, sastisit de zădărnicia Întrebărilor acesteia, Octavian Paler conchide, ca după căderea unei ghilotine
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
moartea lui Stalin a fost ca o mare cortină, care a căzut peste teatrul lumii.’’ (p. 26). Tocmai un astfel de camarad de nădejde va fi manipulat de tovarășul consilier sovietic Karpov, sub pretextul unor acțiuni contrarevoluționare organizate de studenți reacționari manipulați de profesorul lor Tudor Alexa (bunul prieten al francezului), de la ,,oameni care torturează la comandă?... La comanda cui? Torționarul mic o face la comanda torționarului superior și așa mai departe până la torționarul suprem. Asta-i însă doar o schemă
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
o mulțime de maniaci ai microbilor. Pe timpul regilor magnifici ai Franței, nobilii și regii înșiși (Ludovic XIV, mai ales), miroseau îngrozitor. "îngrozitor", ni se pare nouă acum; de fapt, - citeam aceasta de curînd, într-o revistă care totuși nu e reacționară, - igiena, băile zilnice ale modernilor, pasta de dinți, săpunurile, parfumurile, făcînd să dispară mirosul greu al omului, miros natural, au făcut să se piardă și ceva din integritatea firească a omului. De altfel un cunoscut se întreba dacă nu igiena
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
epoca imperialistă apare idealismul în lingvistică. F. de Saussure tratează limba în mod idealist și metafizic, socotind limba ca un sistem în sine, rupt de societate. Este împotriva istorismului și dă întîietate lingvisticii statice. Continuatorii lui, structuraliștii, au accentuat trăsăturile reacționare și idealiste ale teoriei lui Saussure. Ei afirmă că în limbă există elemente constante, permanente, universal valabile. Semanticii susțin că oamenii nu se înțeleg între ei deoarece nu au clar în minte înțelesul cuvintelor. După ei, dacă înlocuim cuvîntul Ťcapitalistť
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
considerat ca o lezare a sfintelor lor drepturi de om! Cum educațiunea nu e numai transmiterea valorilor de cultură de la o generație la alta, ci mai e și pregătirea viitorului în sufletele tinere, să nu ne alarmăm de doleanțele celor reacționari. Totuși, trebuie să ne întrebăm de cauzele cari au provocat în tineretul feminin de azi nu numai o îndepărtare de la idealul feminin din trecut, dar o deviare de la însuși tipul feminității. Ideologia egalității s-a dovedit justă până la un punct
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
romantici concepția evoluției neîntrerupte, a „evoluției organice" aplicată tuturor așezămintelor sociale și politice, dar în primul rând, statului." (Tradiționalism și raționalism, 1924) Un amănunt interesant, de data aceasta de ordin semantic, are în vedere metamorfozele unor cuvinte precum conservator sau reacționar în vocabularul politic românesc, metamorfoze ce amintesc de „filosofia" lui Humpty Dumpty, celebrul personaj carrollian: „Când folosesc un cuvânt, acesta are exact sensul pe care i-l dau eu." În același fel, termenul conservator îi desemnează inițial pe „reacționari", pe
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
sau reacționar în vocabularul politic românesc, metamorfoze ce amintesc de „filosofia" lui Humpty Dumpty, celebrul personaj carrollian: „Când folosesc un cuvânt, acesta are exact sensul pe care i-l dau eu." În același fel, termenul conservator îi desemnează inițial pe „reacționari", pe „ruginiți", pe „opuitorii reformelor", pentru ca, ulterior, să ajungă a indica o doctrină a moderației politice perfect compatibilă cu ideea de progres. Aceeași soartă o are cuvântul reacționar ce dobândește respectabilitate în scrierile politice ale lui Eminescu. Constantin Rădulescu Motru
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
l dau eu." În același fel, termenul conservator îi desemnează inițial pe „reacționari", pe „ruginiți", pe „opuitorii reformelor", pentru ca, ulterior, să ajungă a indica o doctrină a moderației politice perfect compatibilă cu ideea de progres. Aceeași soartă o are cuvântul reacționar ce dobândește respectabilitate în scrierile politice ale lui Eminescu. Constantin Rădulescu Motru, la rându-i, îl integrează viziunii organice tipic conservatoare: „Când organismul social e viguros, atunci îndreptarea mai este cu putință. Boala poate fi alungată prin una din acele
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
întregească și să anime ( un) program educativ pentru muncitori" și "o poezie a investigațiilor, a descoperirii, o poezie sinceră și deschizătoare de noi drumuri, nu numai ca preocupare dar și ca material estetic. Numai atunci va păli o poezie socotită reacționară, când ei i se va opune una care, în afara menținerii pe linia noastră, să-i dovedească și pe un plan intrinsec și estetic demodatele ei mijloace de exprimare" ( v. Cultură și poezie, în nr. 30, din 1 iunie 1935). Cu
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
întregească și să anime ( un) program educativ pentru muncitori" și "o poezie a investigațiilor, a descoperirii, o poezie sinceră și deschizătoare de noi drumuri, nu numai ca preocupare dar și ca material estetic. Numai atunci va păli o poezie socotită reacționară, când ei i se va opune una care, în afara menținerii pe linia noastră, să-i dovedească și pe un plan intrinsec și estetic demodatele ei mijloace de exprimare" ( v. Cultură și poezie, în nr. 30, din 1 iunie 1935). Cu
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
Al. Săndulescu Dacă volumul anterior Trădarea intelectualilor, pe care l-am comentat în numărul precedent, se deschidea cu un capitol privind " Vânătoarea de vrăjitoare", mai exact cu asanarea terenului de "fasciști", "legionari", "trădători", "mistici", "reacționari" etc., cel de față, Reeducare și prigoană, înfățișează pe larg ofensiva politrucilor dogmatici împotriva "decadentismului" (modernismului), a poeziei "evazioniste" a "turnului de fildeș", a estetismului și în genere a artei "descompuse" burgheze, "intrate în putrefacție". Cam acesta era limbajul (primitiv
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
fondul crizei culturii burgheze", a "putrefacției ideologice, care duce la rândul ei la descompunerea formei artistice". Atacuri ofensatoare și iresponsabile îndrepta împotriva lui Arghezi și Ion Barbu; altă dată, împotriva "Junimii", care "nu a fost în fond decât o școală reacționară pentru apărarea intereselor burghezo-moșierești". Concepția ei idealistă a ajuns, bineînțeles, și ea "în faza de descompunere". Am spicuit câteva dintre inepțiile criticii proletcultiste, pe care Ana Selejan le pune încă o dată în evidență spre informarea mai ales a tinerilor. Cu
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
cel bine mancurtizat, nu putea reacționa decât țâțâind din limbă reprobatorul țî-țî-țî, afișând o mare și sfântă indignare. Partea comică era însă că foarte mulți spectatori așteptau special partea cu știrile din Occident, doar-doar or zări niscai șefi de stat reacționari, zgârie-nori, mașini de lux și vedete de rock și cinema cu care să-și clătească ochii încețoșați de atâtea realizări care nu duceau nicăieri. Îmi amintesc că am văzut de vreo patru ori un astfel de jurnal numai pentru că în
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]