159 matches
-
Aspecte generale Se impune distincția între încetarea, desființarea și desfacerea căsătoriei conform art.22 și 37 C.fam., care le diferențiază. Încetarea căsătoriei are loc în trei situații și anume: moartea unui soț; declararea judecătorească a morții unuia dintre soți; recăsătorirea soțului celui ce fusese declarat mort. Încetarea ei are loc de drept și prin desfacerea căsătoriei, însă în acest ultim caz ea poate avea loc numai prin hotărâre judecătorească. Totuși, unele efecte ale căsătoriei continuă să mai existe și după
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
copii. IV.1 Noțiuni generale a) Reglementarea încetării căsătoriei și a divorțului Art.37 C.fam. menține diferențierea între încetarea căsătoriei, care intervine în cazul decesului unuia dintre soți, și în situația declarării judecătorești a morții unuia dintre soți, prin recăsătorirea soțului celui ce fusese declarat mort, iar pe de alta parte desfacerea căsătoriei care se produce prin divorț. Modificările aduse de art. VIII din Legea nr.59/1992 se referă numai la dispozițiile alin.2 al art.37 C.fam
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
legală acordă preferință celei de-a doua căsătorii, ce există în fapt, iar prima căsătorie se desface pe data încheierii celei de a 2-a căsătorii, care rămâne singura valabilă. Astfel, ne vom afla într-o situație deosebită când, după recăsătorirea soțului celui ce a fost declarat mort, se rectifică, prin hotărâre judecătorească, data morții care va fi stabilită ulterior recăsătoririi. Soluția corectă rezultă din aplicarea prev.art.22 C.fam., încât, prima căsătorie se consideră desfăcută pe data încheierii noii
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
celei de a 2-a căsătorii, care rămâne singura valabilă. Astfel, ne vom afla într-o situație deosebită când, după recăsătorirea soțului celui ce a fost declarat mort, se rectifică, prin hotărâre judecătorească, data morții care va fi stabilită ulterior recăsătoririi. Soluția corectă rezultă din aplicarea prev.art.22 C.fam., încât, prima căsătorie se consideră desfăcută pe data încheierii noii căsătorii; > Soțul care s-a recăsătorit a fost de rea-credință, deoarece a știut că cel declarat mort se află în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
căsătorie. Această obligație va dura cât durează și incapacitatea. Soțul din vina căruia s-a pronunțat divorțul va beneficia de întreținere numai 1 an de la desfacerea căsătoriei și obligația de întreținere încetează, chiar dacă condițiile de mai sus sunt întrunite, prin recăsătorirea soțului îndreptățit să o primească (art.41 alin.3 C.fam.). Totodată, încetează vocația succesorală între soți, bunurile comune se împart între ei potrivit învoielii acestora sau în conformitate cu hotărârea instanței (art.36 al.1 C.fam.). Problemele referitoare la copii
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cerințe speciale și anume: * între soți, obligația reciprocă de întreținere există numai cât timp căsătoria se află în ființă (art. 41 alin. 1 C. fam.); * dreptul la întreținere al fostului soț încetează în afara cauzelor generale de stingere a obligației prin recăsătorirea creditorului întreținerii (art. 41 alin. 3 C.fam.), iar când beneficiarul întreținerii este singurul vinovat de desfacerea căsătoriei, prin împlinirea unui an de la data divorțului părților (art. 41 alin. 2 C. fam.). Cât privește obligația cu caracter subsidiar 284, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
drepturilor fiecărei părți asupra bunurilor comune și numai pe baza contribuției lor efective la achiziționarea acestora. (Vezi și, Trib.Sup., S.civ., dec.nr.1738 din 4.XI.1978, în Legislația familiei . . . p.318). 136 Dreptul la întreținere încetează prin recăsătorirea soțului îndreptățit să o primească; vezi și, Ion P.Filipescu, Tratat . . ., 1998, p.280; de asemenea, Maria Banciu, op.cit., p. Soțul divorțat și devenit incapabil de muncă este îndreptățit la pensie de întreținere în condițiile art.41 alin.1 C.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
la ieșirea din detenție: percepția modificărilor marcante ale mentalității, ale raporturilor sociale și reglementărilor politice; exproprierea și/sau colectivizarea averii părintești, domiciliul forțat al familiei, îmbolnăvirea gravă/moartea unui membru al familiei, arestarea unui membru al familiei, divorțul și/sau recăsătorirea soției; (c) condamnări politice ulterioare detenției: domiciliu obligatoriu, degradare civică, detașament de muncă; ( d) contacte cu Securitatea: anchetare, urmărire, control la locul de muncă, încercări de recrutare ca informator; (e) probleme ocupaționale: dificultăți de angajare în posturi corespunzătoare pregătirii profesionale
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
avere, poziție socială, mod de viață, tinerețe, idealuri - s-au agravat la ieșirea din detenție prin intervenția unor factori suplimentari de stres, precum: modificări percepute pe plan sociopolitic, evenimente care au produs schimbări dramatice ale situației familiale sau divorțul și recăsătorirea soției. Schimbările dramatice ale contextului social/situației familiale la ieșirea din detenție l-au plasat pe fostul deținut politic într-un context inedit, perceput ca un fel de nou început. Acestea au stat la baza sentimentului subiectiv de discontinuitate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și mi tro poli tul. Fără tată sau frați puternici, femeia trebuie să joace rolul unei victime pentru a câștiga, și, în aceste condiții jalba devine „un récit du malheur“. Iată cum sună jalba unei văduve la șapte luni de la recăsătorire, refuzată la Mitropolie și înaintată în apel lui Vodă: „să nu lase o săracă ca mine să să omoare de acel tâlhar aci în ora șul mă rii tale București, ci prin luminata poruncă a Mării Tale să fiu despărțită
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
câștigarea puterii politice. Văduvia Văduvia atinge atât populația masculină, cât și pe cea feminină, mult mai vizibilă, de a lungul documente lor fiind aceasta din urmă, întrucât unele dintre soții se decid să păstreze doliu până la sfîrșitul zilelor, abandonând ideea recăsătoririi. În schimb, un văduv, după trecerea anului de doliu impus de canoanele bisericești, se recăsătorește imediat. Regula bisericească nu este respectată întotdeauna și, utilizând diverse justificări, bărbatul se grăbește să se însoare sau să-și ia o concubină. Ion Bengescu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
plin ca pe o soție a lui“. „Anul jalei“ este considerat ca o formă de respect față de sufletul răposatului, an în care riturile funerare se urmează cu strictețe de către soțul supraviețuitor ca una din în datoririle capitale; socrul observă că recăsătorirea l-a făcut pe Ion Bengescu să-și uite îndatoririle, deși păstrase întreaga zestre, deși insista se ca „întreaga gătire“ să fie trimisă la el de către părinții ră po sa tei, promițând că se va ocupa el de toate sărindarele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trimisă la el de către părinții ră po sa tei, promițând că se va ocupa el de toate sărindarele și pomenirile. Anul jalei este un timp al lacrimilor, un timp al reculegerii. Situația bărbatului-văduv este mult mai ușoară, el poate alege recăsătorirea până către 60 de ani. Nu același lucru se poate spune despre femeia-văduvă al cărei viitor va riază în funcție de vârstă, de poziție socială, de zestre și de absența sau prezența progenituri lor. Până în jurul vârstei de 40 de ani, ea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
alte două soroace, mitropolitul n-a re decât să judece în lipsă, căci dumnealui ple ca se la țară și lăsa se totul baltă. Despina Varipat obține divorțul mult dorit, dar, prin cartea de despărțire, ambii soți pierd dreptul de recăsătorire. Doi ani mai târziu, la 11 ianuarie 1784, Bănică, invocând tinerețea, cere mitropolitului o dispen să de căsătorie pe care o și primește. Adul te rul feminin reprezintă, și la acest nivel social, o mare ofen să și o mare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
căci singură și fără părinți nu se poate ancora nici unde, mai ales că ai ei, „supărați și neajunși și împresurați de necazurile ce au“, nu vor să se implice în nici un fel, refuzând s-o primească în casele lor. Recăsătorirea se prezintă ca o rază de speranță care ar ajuta-o să scape de foame, de „golătate și nestatornicie“. Ca martori pentru toate eforturile și suferințele pe care le-a îndurat, Neacșa îi invocă pe sătenii din Răzvad, pe episcopul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
El constată că Neacșa are voie să ceară separarea, mai ales că a așteptat șapte ani și jumătate, depășind cu doi ani și jumătate timpul prevăzut de lege. Prin cartea de despărțire de la 21 octombrie 1783, ea obține dreptul de recăsătorire, atât de mult dorit. Probabil că cititorul a observat asemănarea izbitoare dintre Zoița din Popa Nan sau Neacșa din Răzvad cu Vitoria Lipan a lui Sadoveanu. În societatea românească tradițională, femeia este obligată să plece în căutarea soțului, altfel nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Fiecare amănunt este pus în balanță, cântărit, analizat, chestionat: sexul, vârsta și constituția fizică, originea socială, averea, refuzul de a coopera sau de a participa la descâlcirea intrigii conjugale. Toate acestea vor hotărî împăcarea, separarea de corp, divorțul, dreptul de recăsătorire, întemnițarea, bătaia. Legea este deseori invocată ca autoritate, dar luarea unei decizii arată foarte clar că raportul dintre practică și normă înclină în favoarea primeia, cu toate că consiliul încearcă în scrierea hotărârii în cadrul rigid al legii. Pentru fiecare caz în parte se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de libertate acordată, de regulă, soțului care poate afirma că s-a schimbat după două zile sau după doi ani. O simplă cerere din partea sa și separarea se suspendă, iar soția este obligată să se reîntoarcă acasă. Deși interdicția de recăsătorire este clar formulată, populația îi dă o cu totul altă interpretare și consideră că separarea de corp are aceeași valoare ca și divorțul. Divorțul reprezintă o soluție ime diată pentru cazurile de părăsire a do mi ci liu lui, boală
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în această etapă di vor țul nu îmbracă aceeași formă pentru ambii membri ai cuplu lui. dreptul de căsătorie se află în mâinile mitropolitului, iar el îl acordă în funcție de obstinența, vârsta și greșelile partenerilor. Astfel, el poate retrage dreptul de recăsătorire ambilor parteneri atunci când nici unul, nici altul nu au făcut nici cel mai mic efort pentru a se împăca. La 2 iulie 1793, când Zoița Fălcoi nu se prezintă pentru a doua oară în fața instanței ce rând separare de soțul ei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ce au făcut“. Adevăratul motiv al exilării îl constituie însă tinerețea care ar fi împins-o, în anii următori, să păcătuiască și cu alții, punând în pericol ordinea publică și in situația căsătoriei. În schimb, soțul pri ește dreptul de recăsătorire, căci se văzu „om tânăr și cam neputincios“. Mila mitropolitului se revarsă asupra acestui bărbat, prin acor darea dreptului la viață atât cât ar mai avea de trăit fără să se gândească că o altă femeie ar proceda în același
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nevoile se xu a le ale bărbatului, ig no rân du-le pe cele ale femeii. În același timp, sentința pleacă de la prejudecata că o femeie, odată pornită pe drumul pierzaniei, nu se mai poate opri niciodată. O dispensă de recăsătorire poate fi cerută după câțiva ani de la separare, motivul invocat fiind tinerețea și necesitatea satisfacerii nevoilor sexuale în interiorul căsătoriei. Un alt motiv ar fi sărăcia și faptul că o femeie nu se decur că, din punct de vedere economic, fără
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
motivul de divorț, tribunalul ecleziastic cântărește foarte bine posibilitatea încredințării copiilor unei astfel de mame. Unele dintre ele nu și-i doresc, știind că ei vor constitui o piedică considerabilă atât în găsirea unei slujbe, cât și într o posibilă recăsătorire. Timp de 15 ani, cât s a perindat prin lume, Maria din mahalaua Popa Cozma, București, n-a știut că are două copile. Când Chițu zidaru cere separarea, Maria își aduce aminte de copii, de zestre, de casa care ar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și anii '90, exceptând cei câțiva ani pentru care nu avem date, respectiv anii războiului și cei imediat următori, se înregistrează unele oscilații în rata nupțialității dar acestea sunt considerate a fi de natură conjuncturală: recuperarea căsătoriilor neefectuate în timpul războiului, recăsătorirea văduvelor de război și intrarea pe piața maritală a generațiilor mai numeroase născute în perioada interbelică 10. Nu este nici o îndoială că așa s-au petrecut lucrurile câtă vreme la jumătatea anilor '60 rata de nupțialitate a revenit la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a vizitat la Râmnicelu și mi-a propus să merg la Brăila că el mă angajează ca profesor de matematică la școala lui. Știa de la unchiul Constatin că am aptitudini pentru matematică. Am refuzat, mam umilit, am acceptat disprețul pentru recăsătorire, și cu omenia Mitropolitului Sebastian Rusan am fost reprimit în cler. Și tanti Florica, și soțul ei au ajuns pensionari, și pe când eram în Vama, deci după 1970, au decedat. Tanti Florica a decedat pe stradă, mergând la medic pentru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
înțelegeam ca o luptă pentru menținerea credinței și încurajarea poporului. Pentru mine, atunci, cea mai importantă îndatorire era să rămân preot în mijlocul poporului, să împart cu enoriașii necazurile și greutățile prin care treceau, ca popor învins, și să-i încurajez. RECĂSĂTORIREA Ca preot singur la Coșna, viața mea s-a complicat datorită unor femei care uitau că sunt preot și mă doreu ca bărbat. Din nou mi-am pus problema monahismului, dar ca bărbat care am dorit viața de familie, ca
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]