19,575 matches
-
mincinoasă, hrăpăreață, lipsită de caracter. Dl. Guest a dovedit că ne cunoaște bine. Știe că nu suntem capabili de progres decât împinși de la spate. La noi, nici morcovul nu mai constituie o motivație. Doar biciul câte unei amenințări, doar dușul rece al urecherilor străinătății pot să ne smulgă din amorțeala multiseculară și din indolența poleită cu șmechereală în care suntem doctori. Cuvintele ambasadorului cad bine: a trecut aproape o lună și jumătate de când știm ce-avem de făcut pentru a intra
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
justițiar îl împinge deseori să caricaturizeze și să batjocorească națiunea germană, spiritul ei, lăsând în plan secund tot ce a dat lumii Germania în filozofie, știință, muzică, tehnică, de-a lungul veacurilor. După terminarea războiului, scriitorul se angajează în "războiul rece" al vremii vorbind despre militarismul german, despre reînarmarea Germaniei, susținând că poporul german este inapt pentru democrație. Defăimare. Acuzații ce par ciudate astăzi noilor generații având sub ochi realitățile prezentului. E limita. E mărginirea ideologică a unui scriitor foarte bun
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
Dan Erceanu capabil de așa ceva? Se vorbește adesea de flerul polițaiului. Care fler, domnule ministru de Interne? Ce intuiție, domnule șef al Poliției române? Brutalitate inutilă și umilitoare. Poliția nu pare în stare să discrimineze între infracțiuni. Crima cu sînge rece și evaziunea fiscală nu trebuie tratate ca același fel de agresiuni. Violul și mita, jaful armat și neglijența în serviciu nu stau pe același plan, nici de gravitate, nici de pericol. Cătușele nu trebuie considerate universale. Ca să nu spun că
În cătușe, în direct by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14450_a_15775]
-
Mihail Nemeș Apollo primitiv Cum, uneori, prim ramuri încă goale se-arată zorii,-n primăveri tîrzii, nimic nu stă potrivnic frunții sale oprind splendoarea-ntregii poezii să ne izbească-aproape ca de moarte; căci neumbriți sînt încă ochii lui, prea reci și tîmplele, ca laurii să-i poarte, iar din sprîncene, într-o zi, întregi grădini s-or înălța, de trandafiri, din care frunze vor cădea, răzlețe, pe gura luminoasă,-n tresăriri, nemairostită, calmă și acum, bînd cèva cu surîsu-i, ca și cum
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
care, după cât îmi aduc aminte, nu am folosit-o niciodată în vreunul din românele de mai tarziu: X fuma cu brațul îndoit în spate, scuturându-și în timp ce citea țigarea pe umăr. Avea umărul pavat cu cenușe... Sau: Vine un aer rece, polar, dinspre Murmansk, miroase a foci, reni, urși albi... Sau: Scriitorii își profesionalizează sentimentele (în paranteză, abia lizibil, E. Ionescu). Pe urmă, lucruri mai serioase. La iezuiți - cură morală... tehnică... exerciții spirituale... sau căile de ocolire a adevărului, confesiunilor stânjenitoare
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]
-
direct sau numai subînțeleasă, ideea de bază a lui Nicolae Bălcescu este că se simte investit cu "misie istorică". Drept urmare, consideră o primă datorie a lui însușirea sistematică a fondului documentar al arhivelor și cu observațiile culese din ele, izvoare reci și exacte, să scrie ca un moralist obiectiv. Trăsătura nu anulează însă altele, care aparțin omului pasionat, liric și retoric, concepând o lucrare a perspectivei: "această ochire ne va da înțelegerea revoluțiilor ei de față și a revoluțiilor ei viitoare
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
vîrstei, ea avea o natură maniheistă. Împărțea lumea învrăjbită, printr-o elementară manieră, în "buni" și "răi". Cei "răi" erau, indiscutabil, naziștii, "realmente dezumanizați, într-adevăr capabili de-a aduce la îndeplinire cele mai cumplite bestialități, nu numai cu sînge rece și cu conștiința sigură de sine a autoproclamatei lor superiorități "ariene", ci chiar și cu aceea de a-și fi îndeplinit în felul acesta datoria". Dar cei "buni"? Prin forța împrejurărilor istorice, sîngeroasa Uniune Sovietică s-a aliniat democrațiilor apusene
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
din lumi cu totul separate, fără nici o legătură între ele. Există, aici, lângă fiecare dintre noi, trebuie doar să fii atent, o lume irațională, a disperării trăind în vecinătatea morții, cu vise de noapte obscene și zile inutile, o lume rece și ostilă pentru om, de unde umanitatea a dispărut în mod dramatic; există, în altă parte, o alcătuire aparent rațională, fără nici o asemănare cu realitatea înconjurătoare, deși încearcă să o mimeze, construcții din carton, unde oamenii îmbracă straie ciudate, vorbesc despre
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
Alex. Ștefănescu Noiembrie 2002, ora 18. A plouat toată ziua, au căzut și câțiva fulgi de zăpadă. De un sfert de oră s-a făcut noapte brusc, ca iarna, și bate un vânt rece, șfichiuitor. Bucureștenii se grăbesc spre casă. Spre casă sau spre Teatrul Național, unde au ocazia - rară - să-l vadă pe Dan Puric în spectacolul Vis. Să vadă, de fapt, un spectacol Dan Puric. Deși spectacolul va avea loc în Sala
N-aveți un bilet în plus? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14575_a_15900]
-
nostru domn și-a distrus toate țintele/ și acum își taie unghiile pe care le va îngropa adînc/ pe cînd credea că nu e văzut cineva l-a văzut făcînd asta / mari ca niște seceri cu care poți secera focul rece al morții" ( ibidem). Plimbîndu-se prin moarte ca printr-un mediu perceptibil, autorul proiectează asupra teribilului gol natura sa neliniștit-materialistă, incredul-telurică: "nici dacă aș fi dumnezeul orb n-aș putea vedea atît/ de puțin în plină zi/ nu e lumină aici
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
până la sfârșit. O singură excepție: Mosbie, sluga înălțată în grad se folosește de patima ce o inspiră doar pentru a mai urca pe scara socială și intenționează să scape cât mai curând de partenerii la crimă. Marius Stănescu joacă duplicitatea rece a personajului, absolutul ticăloșiei, intențiile macabre considerate adeseori inteligență. E, ca de obicei, precis în interpretare și, datorită reflexivității care îi caracterizează stilul, răul întrupat de el devine inteligibil. Cătălina Mustață joacă apăsat vertijul pasiunii de dincolo de instinctul de conservare
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
apăsat vertijul pasiunii de dincolo de instinctul de conservare, ar vrea să fie a tuturor bărbaților, dar în special a unuia care, crede ea, îi poate înlocui pe toți. Ar fi fost, poate, nevoie de un dram de nebunie în construcția rece înfățișată de actriță. Eugen Bădărău contribuie la crearea unor imagini memorabile, esențe tari ale spectacolului propus de regizor. Când vorbește, nuanțele se adiționează fără a construi un întreg armonios. În plină maturitate creatoare, Dragoș Galgoțiu, el însuși pe vremuri "zgomotul
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
o relativizare a adevărului istoric (dacă se poate vorbi despre un adevăr istoric), dinamitarea unor mituri legate de persoane și faptele acestora, devenite locuri comune ale conștiinței publice. Studiile lui Lucian Boia obligă la reflecție. Ele au efectul unor dușuri reci asupra celor deprinși să înghită fără să mestece idei de-a gata. În accepțiunea comună, democrația este o mitologie. Dar ce ar trebui ea să exprime? Lucian Boia încearcă o explicație: "În primul rînd, democrația înseamnă «suveranitatea poporului». E sensul
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
fapt, alt spectacol, fiecare are acces individual la experiența lui Iov, avînd o relație intimă și personală, directă, cu tot ce i se întîmplă acestei făpturi neprihănite și abandonate. Numai cuvintele rămîn liantul singular, același pentru toți. Pereți înalți, metalici, reci, în capătul lor cu sîrmă ghimpată, îl izoleată pe Iovul damnat și contagios de restul lumii. Acolo, la marginea ei, se zbate în cumplită încercare un om care îl iubește necondiționat pe cel de sus. Nenorocirile l-au adus la
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
Pavel accentuează asupra acestei deosebiri: "Războiul din Irak este consecința faptului că SUA și Marea Britanie au refuzat să accepte starea de anarhie internațională pe care Consiliul de Securitate (al O.N.U., precizare Cronicar) a consfințit-o după încetarea Războiului Rece, dacă nu chiar de la începuturile O.N.U. De fapt, Consiliul de Securitate a ratat majoritatea ocaziilor de a interveni în numeroasele războaie care se desfășurau în lume.(...) Cînd mijloacele tradiționale sau moderne ale diplomației internaționale au eșuat în încercarea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
și cu așezarea pe care o aduce rularea și contactul direct, foarte special aici, cu spectatorii. Mi s-a părut mai credibilă formula cu Amzulescu, mai adecvată stilului lui Darie din această montare: un povestitor-autor detașat, cu aerul unui lord rece și cinic, care își controlează reacțiile milimetric - cu o singură izbucnire semnificativă, excepția ce confirmă regula - un contrapunct într-o furtună de gesturi și decizii extrem de brutale, de implicate. Pe Dan Aștilean l-am descoperit într-un fel prea teatral
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
de acces nelimitat la toate sursele de informare interzise în țară. Din suprapunerea poveștilor copilăriei (cu idealuri mărețe, cu fapte de eroism derulate în locuri exotice - Spania, Franța - și cu nume de camarazi devenite repere ale istoriei comunismului) peste analizele reci, pragmatice din studiile de kremlinologie descoperite în bibliotecile americane, reiese o viziune extrem de complexă, foarte aproape de esența contradictorie a comunismului, care a generat atîtea iluzii (frînte) și atîtea drame (reale). Ruptura lui Vladimir Tismăneanu de comunism (implicit de tatăl său
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
defel scutit de dificultăți. Stupefiant, între privirea "critică" a Occidentului și cea "favorabilă", ultima este adesea falsificatoare, întrucît ne așează, în chip aberant, într-o zonă a "normalității". Astfel mai sus pomeniții Best și Kellner se pronunță vehement împotriva Războiului rece, care a împiedicat răspîndirea fericirii comuniste pe întregul mapamond, asociindu-se cu războaie și intervenții locale pentru a sugruma mișcările, vezi Doamne, de "eliberare națională" din Vietnam, China, Coreea de Nord, Serbia, pentru a împiedica formarea "statelor naționale moderne". De ce-a
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
amprenta puternică și foarte rafinată a lui Dragoș Buhagiar se află, din păcate, prea puțin. Montarea este susținută și revelată de dimensiunile spațiului, de fîșîitul și sunetele costumelor, de lumea obținută prin obiecte, de culori, de lumina specială, aproape cinematografică, rece și caldă, parșivă, care scaldă scena. Deși textul romanului are un subiect nu tocmai facil - alchimia - maniera în care este scris s-a dovedit mai accesibilă și comercială (păstrînd proporțiile termenului). Inevitabil acest lucru se regăsește, amplificat, însă, și în
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
pașaport fals unei foste spioane sovietice sau redegiste sau de prin țările baltice (dacă se poate vorbi de "fost" într-o asemenea meserie), pentru a o "scoate" din Cuba și a o readuce la Paris. Unde este ucisă cu sânge rece - curierul diplomatic o găsește moartă în propria lui baie - miza fiind racolarea lui ca spion. Probabil că în Franța curierii diplomatici n-o duc rău. Personajul lui Deville e răsfățat din punct de vedere financiar, dar altfel, în mod credibil
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
și interpretarea lui, tonul ca în jurnalele de dinaintea proiecțiilor din cinematografe ce ne intoxicau cu "realizărili"socialismului. Ironia, cinismul și culpa nu dispar din nici una din "vocile"spectacolului. Tăișul imprecațiilor lui Arghezi, limba ascuțită și biciuitoare a lui Patapievici, frazele reci și bine ticluite ale lui Neculai, șoaptele ca sîsîitul șarpelui ale lui Iureș, "umbra"ceaușismelor pe pereți și, peste toate, minutele de întuneric coborîte peste toți, ca în vremurile "bune". Sigur că Bucureștiul meu are și zone minunate, ca al
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
și, absolut din întîmplare, ajunge la bibliotecă. Unde îi cere custodelui "Memoriile contelui de La Fère". Reacția custodelui e edificatoare: " M-a privit o clipă, ca și cum ar fi avut de a face cu un nebun, apoi, cu cel mai mare sînge rece, mi-a răspuns: - Știi foarte bine că o astfel de carte nu există, de vreme ce chiar dumneata ai afirmat că ar exista". Scenariul pare astfel anulat. Dar numai spre a fi reluat în fraza următoare. Dumas pretinde că, întors acasă, mai
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
criticii, precum, la bătrînețe, Călinescu. Era mai degrabă rezervat, de o deplină civilitate, distant, comportament prin care se apropia de T. Vianu. Fără geniul lui Călinescu ori perspicacitatea lui Cioculescu, fără volutele ipocrit-malițioase ale stilului lui Perpessicius, dar și fără recea chirurgie critică din cronicile lui Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu se distinge prin noutatea și curajul multora dintre analizele sale, îndeosebi, dar nu exclusiv, cele despre scriitorii clasici. Nici unul dintre contemporani n-a fost mai decis modern în preferințe decît el
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
cuvinte, cu crescendo, descrescendo, climax, anticlimax, ce vreți, destul de bine disimulate în prozele care au unitate și închegare, o oarecare coerență internă. Pe de altă parte, destre stilul lui Radu Preda nu se pot spune multe. El practică un scris rece, gazetăresc, fără tropi, cu rare metafore pe care le nimerește , aș spune dintr-un impuls "subcultural" de moment, "bestiale". Citez începutul unei schițe: "Vinul se scurge ghiurghiuliu, împletind cozi de pisică turbată aruncată de pe acoperiș în a opta ei viață
Alte proze scurte by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15190_a_16515]
-
și l-am investit în moșie. Hotărît să fac agricultură științifică, am importat din America mașini și combine. Vara stăteam la Negrilești și așteptam să plouă". Nu cred că mai e nevoie să subliniez extraordinarul umor al acestui scriitor. Relatarea rece, oarecum amuzată, a unui amestec de știri tragice și anecdote, toate acestea pun într-o lumină complet nouă o întreagă epocă. Alte modalități de stat degeaba în Moldova timpurilor? Nici o grijă. Are conul Georgică destule ironii și pentru așa ceva: "Mulți
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]