252 matches
-
a existenței metafizice. în lupta pe care o dă cu aceste realități, generația este învinsă". (Reporter, 28 februarie 1934.) Dan Petrașincu se oprește asupra fervorii personajelor posedate de idei, cu toate deosebirile aparente dintre ele. Neliniștea și nerealizarea le caracterizează. Recenzentul consideră scenele violului servitoarei și descrierea grevei ceferiștilor drept paginile cele mai reușite ale cărții. E de părere însă că se resimte influența cărții lui André Malraux La condition humaine. într-un alt articol, Dan Petrașincu se referă la caracterul
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
de receptare anterior acestui succes, cuprinzând nume importante și valorizări deloc ambigue, pare a fi fost categoric clasat. Și - lucru mult mai grav - ignorat. Pot fi, în definitiv, de acord că adevărata temperatură a scrisului lui Cimpoeșu au indicat-o recenzenții contemporani cu erupția de la finele mileniului al doilea. Dar nu pot trece peste semnături ca aceea - grea - a lui Valeriu Cristea sau peste panorame ca aceea a lui Țeposu doar pentru faptul că - deși intuindu-i precis forța narativă - nici unul
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
Cine izbutește să rezume un roman - și să sară peste doar câteva amănunte - dovedește că l-a parcurs rând cu rând. Lucrul pare mai demn de fervorile stahanovismului studențesc decât de justa măsură a criticii literare. Iată ce propune, însă, recenzentul de la Cultura pentru a tulbura, pe cât e necesar, apele: "Pentru a nu strica plăcerea cititorului, un critic ar trebui, prin urmare, să se limiteze la a schița premisele intrigii, fără a depăși paginile de început ale cărții. E despre dragoste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
alungați din Cetatea literară sunt Sainte-Beuve, Hyppolite Taine, Emerson, Thibaudet, Maiorescu, E. Lovinescu,, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu etc. etc. Cei cu "naturelul simțitor", care au lansat zvonul mazilirii, se referă, probabil, la recenzenții din generația "neexpirată", care nu reușesc să-i aplaude. Sau nici n-au auzit de Arta de a citi a lui Faguet ori de spusa lui Francesco de Sanctis: "Critica încolțește în sânul însuși al poeziei. Una fără alta nu
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
Gulagul în conștiința românească, 1998, Panopticum. Tortura politică în secolul XX, 2001) cu fantasme explorate liric și epic (poemele din Oceanul Schizoidian, 1998, romanul Tricephalos, 2002) și care, când nu-și tipărește producția pe hârtie, o deversează pe blogul personal, recenzenții timorați au ieșit, ei, șifonați din întâlnirea cu femeia-cruciat. După ce a scris o carte "despre femeie și androgin", lămurind întrucâtva problema, Ruxandra Cesereanu realizează acum o "alternativă" la Tricephalos. Cu Nașterea dorințelor lichide a venit rândul bărbaților. Cele cinci secțiuni
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
chiar amplificarea obiceiurilor tradiționale legate de moarte într-o țară marxistă care se declară ateistă este percepută ca o formă de opoziție un fel de contra-putere, un mijloc de apărare pentru prezervarea identității colective, cum avea să observe unul dintre recenzenții cărții. Oů sont passés les vampires? Apărută în 1997 cu o prefață de Genevičve Calame-Griaule, este o investigație a atât de complexelor relații dintre vii și morți, a solidarității și comuniunii dintre ei. Pornind de la Bram Stocker, tema vampirismului, localizat
Studii de antropologie by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Journalistic/6934_a_8259]
-
scrie, în prefața Ideilor cu zimți, că anul 2007 conține, în chip evident, semnele unei resuscitări a cercetării istorico-literare, el lansează de fapt, pradă unui elan subiectiv, o tristă antifrază. Împătimitul de arhive interbelice, fostul colaborator la realizarea masivului DGLR, recenzentul asiduu care debuta la începutul deceniului nouă, cam contre-pied, cu un studiu dedicat lui Eminescu se vede - și nu din vina cuiva anume - exclus din lotul celor pe care îi admiră sincer. Unele dintre aceste cărți salutare planează încă, așteptate
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
ci în același timp în urma unei participări directe la mișcările de gândire indiene".5 Printre cele zece studii consacrate de Constantin Noica operei lui Eliade, un loc important îl ocupă cel intitulat Yoga și autorul ei. Rezumând, parafrazând și sistematizând - recenzentul desprinde esențialul, ilustrându-l prin citate caracteristice. Cea de-a doua parte a monografiei îi oferă prilejul de a demonstra originalitatea autorului. Se oprește asupra dezvoltării practicilor yoga din sacrificiul vedic; infiltrația lor în Upanisade și în întreaga literatură indiană
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
chiar în 1928. Reproșul nu se adresa lui Nae Ionescu, ci editorilor săi, căci, scrie el, dacă la un curs se poate trece cu vederea un izvor folosit, importantă fiind înțelegerea problemei, „când se trece la tipar, lucrurile se schimbă“. Recenzentul - care își susținuse doctoratul cu teza Contribuții la psihologia onestității (1939) - nu se îndoia că Nae Ionescu ar fi indicat sursele dacă și-ar fi editat cursul. E interesant de adăugat, pentru direcția viitoare a discuției, că același număr al
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
orice speranță de libertate. Unul dintre îndărătnici s-a năpustit cu pieptul gol spre scuturi și s-a străpuns într-o lance, rămînînd acolo înțepat - cadavru lăsat să putrezească drept exemplu." Curentul electric și sîrma ghimpată nu fuseseră încă inventate. Recenzenții volumului din 1967, ale căror texte sînt reproduse în secțiunea Note critice a noii ediții, i-au atribuit lui Romulus Vulpescu o marcată înclinare spre umorul negru, absurd sau grotesc, un substrat grav și chiar tragic al viziunilor, și i-
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
Cosmin Ciotloș Ingrijorătoare și lipsite de îngăduință, pentru recenzenții de ieri și de azi, cuvintele cu care Mihai Zamfir prefațează debutul critic al lui Catrinel Popa! "Lucrările de sinteză - adică cele care afișează o astfel de pretenție - reușesc din păcate rareori să fie adevărate sinteze. Ele sunt compuse în
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
titra "Der Spiegel" cronica la primul volum din trilogia Orbitor, salutînd ocazia oferită cititorilor germani de a lua în sfîrșit contact cu opera "celui mai mare scriitor român contemporan". Cînd nebunia este zilnică, ce loc îi mai rămîne literaturii?" se întreabă recenzentul, întrevăzînd în trilogia lui Cărtărescu "fantasticul proces-verbal al visurilor unui tînăr în timpul epocii de plumb a socialismului betonat, la București, în anii ^60 și ^70." O operă "asemănătoare unui cuib de termite, unui tablou de Piranesi" - sunt doar două picături
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
se face vinovat. Nimeni în afară de legitățile cu multe puncte de inflexiune și mai multe volute ale receptării. Apărut în 2002, la capătul unei perioade postrevoluționare de adevărat delir memorialistic și de infatigabilă sondare prin sertarele autorilor, de reconvertire analitică a recenzenților înspre filoanele realității camuflate, de respingere sistematică a literaturii de ficțiune, "romanul" secvențial și sincer al tinereții lui Gh. Jurgea-Negrilești avea să beneficieze de ambele tăișuri ale unui asemenea sfârșit de modă. Să fie, adică, admirat laolaltă cu toată suita
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
Cernat, Avangarda românească și complexul periferiei. Să fie în cauză o slăbire a atenției analitice, mai preocupată să disece romane ori să parieze, strategic și managerial, pe șansele exportului? Să fie vorba de un dezinteres de natură teoretică în rândul recenzenților care, iată, nu par a se acomoda prea ușor cu ideea criticii cu detentă istoricistă? Să fie oare o limitare voluntară și strictă a privirii către solul infinit mișcător al gherilei publicistice? Ar fi păcat să se întâmple asta, mai
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
colegii de la Luceafărul vor prididi să le răspundă tuturor amatorilor la Poșta redacției. Chiar și depozitarea volumelor expediate redacției va pune serioase probleme acesteia, dacă echipa de critici nu va face o riguroasă selecție prealabilă. Altfel spus, dragostea și interesul recenzenților sunt întotdeauna mari în punctul zero, de pornire. Când va veni valul de tipărituri, simțim că vor apărea unele amendamente în pagina a doua a revistei.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
au intersectat și au submers nu o dată. N-aducea anul ce aduceau deciziile și sugestiile venite de la vârful Partidului Muncitoresc Român. Fără să se vadă întotdeauna la suprafață, ele dictau și pulsul, și adevărata trecere a timpului, ele stabileau, în locul recenzenților, verdictele conformității cu spiritul partinic. Dacă tot l-am invocat pe Marin Preda și dacă am ajuns în zona receptării literare, să intrăm puțin în substanța unui excelent bruion de text, referitor la nuvela Ana Roșculeț, care se transformă de
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
rămâne, în linii mari, unul singur. Neschimbat și greu de tulburat. Sinceritatea, jocul de-a povestea, pofta nebună de a spune totul, raportarea la câteva personaje-blazon, finul umor bărbătesc sunt câteva din mărcile certe ale autorului Limbii comune. Iar consensul recenzenților în a le depista și expune, la fiecare nou, neașteptat, volum, nu e nici pe departe rezultatul unei banale întâmplări probabilistice. Desigur, ne putem întreba, ca de fiecare dată în asemenea cazuri de dispariție prematură, cum ar fi evoluat și
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
într-o ingenioasă, originală formulă. O îndelungată experiență în domeniul criticii și istoriei literare - ca și al unei lirici de cristalină lapidaritate - l-a familiarizat pe Grigurcu cu puțin cunoscutele voluptăți ale fișierului, ținând până la urmă de plăcerile colecționarului. Dacă recenzentul ar fi practicat și el fișierul, ar fi știut și cui aparține aforismul cu care-și deschidea cronica: lui Gh. Grigurcu. Fișierul nu este, de altfel, un substitut al memoriei, nici doar un adjuvant: el ține treaz afectul proprietarului, completându
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
doare lipsa lui dar consolare/pun sub ac și arc oratoriul măturii divine..."(Libertatea) Nu departe de acest spectacol aristocratic, o cronică a domnului Cosmin Borza, în care - dincolo de rezervele estetice pe care, în virtutea oricărui cod publicistic, i le respectăm - recenzentul își lasă tastatura nesupravegheată și se referă la autoarea cărții în discuție exclusiv prin prenume. Ingenioasă manieră, dacă stăm să ne gândim. Lasă că în interbelic regula era cu totul alta, iar politețea cu mult mai strictă, lasă că nici măcar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9152_a_10477]
-
mai aseptică. Sans peur et sans reproche. Iluzia lui e identică structural cu aceea a celorlalți profesioniști ai gazetăriei culturale. Mai puțin egoismul. Și - iarăși mai puțin - nerăbdarea. Într-un fel, Cernat flatează și legitimează totodată aici speranțele tuturor tinerilor recenzenți din paginile revistelor autohtone. Printr-un ricoșeu deloc ostentativ, el oferă alibiuri generale sau strategii multora dintre cei care s-au consolat până nu demult cu scuze atomiste ori cu tăceri inofensive. Acreditarea de presă coincide cu o validare inteligentă
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
ori disertații la întinse și proverbiale teze de doctorat). Altminteri, puțini cronicari ar intra de bună voie în cursa pentru statutul - cu bogată tradiție - de critic literar. Sau poate că nu e numaidecât o regulă... Ne-o dovedesc destui dintre recenzenții constanți, preciși & polifonici ai ultimilor ani. Numai câteva nume: Daniel Cristea-Enache, Paul Cernat, Bogdan Crețu, Luminița Marcu, Angelo Mitchievici. Iar lista, chiar în clipa asta, e în continuă creștere. Evident, începând de la debutul din 2003 - prin volumul Ion D. Sîrbu
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
făcut deja datoria, scutindu-mă de asemenea improvizate oficii de advertising cultural. Analizele mediatice vor curge pe drumul lor, implicând statistici, vânzări, viteze internautice de lectură (aruncați o privire pe câteva webloguri și veți înțelege la ce mă refer), în timp ce recenzenții vor declanșa, independent unul de celălalt, o veritabilă și pasionantă goană după aurul - esteticește - pur. Ce argument poate susține, mai natural decât acesta, etichetarea răspicată cu care se deschide această pagină? Căci o carte capabilă să restabilească normalitatea și demnitatea
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]
-
Doris Mironescu, Bianca Burța-Cernat, Antonio Patraș, Mihai Iovănel, Andrei Terian, Al. Cistelecan - și vă veți convinge singuri. Stereotipii ambalate colorat, maliții de diagnostician, scrupule teoretice. Am mai spus, cu câteva luni în urmă, cum stau lucrurile cu magnetizarea automată a recenzentului în fața tomurilor lui Dan C. Mihăilescu. Și - alt semn de ready made, recunosc - nu-mi iau vorba îndărăt... Cel mai marcat jurnalistic și mai obositor dintre clișeele care se vor vehicula în legătură cu neajunsurile Literaturii române în postceaușism va fi acela
Ultimul cincinal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9515_a_10840]
-
vezi montarea, Îmi zic că o fi ceva de capul ei. La finalul lecturii Însă, mă trezesc descumpănit : nu fiindcă n-aș cunoaște obsesiile regizorului, ci pentru că nu mi-e clar de ce le exersează tocmai pe Jocul de-a vacanța! Recenzentul crede că e bine că Afrim mută acțiunea piesei azi, Într-un mediu „corporatist , trimite vacanța peste umanoizii robotizați”, și „vulgarizează copios unele pasaje grețos-romantice”. Mai aflăm cu nedumerire și că Madam Vintilă devine...domnul Vintilă ” bărbat căruia Îi plac
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
vezi montarea, Îmi zic că o fi ceva de capul ei. La finalul lecturii Însă, mă trezesc descumpănit : nu fiindcă n-aș cunoaște obsesiile regizorului, ci pentru că nu mi-e clar de ce le exersează tocmai pe Jocul de-a vacanța! Recenzentul crede că e bine că regizorul mută acțiunea piesei azi, Într un mediu „corporatist , trimite vacanța peste uma noizii robotizați”, și „vulgarizează copios unele pasaje grețos-romantice”. Mai aflăm cu nedumerire și că Madam Vintilă devine...domnul Vintilă ” bărbat căruia Îi
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]