91 matches
-
care-l are în vedere și Dilthey, bunăoară, în Der Aufbau..., și nu în sens neokantian (vezi în acest sens III, 1B). 221 W. Dilthey, Einleitung..., p. 128. 222 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 517. 223 Cf. M. Florian, Recesivitatea..., II, pp. 377-378. 224 W. Dilthey, Einleitung..., p. 46. 225 Ibid., p. 51. 226 Ibid., p. 53. 227 Ibid., pp. 53-54. 228 Id., Construcția..., pp. 79-80. 229 Fețele unui veac, p. 151. 230 W. Dilthey, Gesammelte Schriften, VI, p. 238
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
232 Vezi III (în special 1B și 4). 233 Pentru deosebirile care există în această privință între Dilthey și romantici, vezi I, 3E. 234 Termeni utilizați de M. Florian în legătură cu concepția lui O. Spengler din Der Untergang des Abendlandes (cf. Recesivitatea..., II, p. 378). 235 O. Spengler, Der Untergang des Abendlandes apud M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 510. 236 Ibid. 237 M. Florian, Recesivitatea..., I, p. 148. 238 Ibid., p. 142. 239 Ibid., p. 143. 240 Ibid., p. 148. 241
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Termeni utilizați de M. Florian în legătură cu concepția lui O. Spengler din Der Untergang des Abendlandes (cf. Recesivitatea..., II, p. 378). 235 O. Spengler, Der Untergang des Abendlandes apud M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 510. 236 Ibid. 237 M. Florian, Recesivitatea..., I, p. 148. 238 Ibid., p. 142. 239 Ibid., p. 143. 240 Ibid., p. 148. 241 Ibid., p. 143. 242 M. Flonta, Imagini ale științei, p. 151. 243 Apud ibid., p. 153. 244 Facem această subliniere gândindu-ne mai ales
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vieții sufletești (vezi II, 2Ba). Aceste evidențe ne determină să afirmăm acum că departe de a impune structura unui ansamblu anterior părților hermeneutica lui Dilthey i-ar fi putut sluji lui Mircea Florian chiar ca exemplu în favoarea tezei sale despre "recesivitatea" întregului în raport cu părțile. Conform acestei teze, "numai existența părților ne dă dreptul să vorbim de totalitate", întrucât "totalitatea nu se explică prin ea însăși"15. Subliniind că "raport de acțiune există numai între individuali, nu între generali abstracți", M. Florian
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
constituie premisa descoperirii "unui anumit procedeu" ce poate deveni "operațional în genere" (ibid. subcap. Semnificația ideală a semnului. Depășirea teoriei reproducerii"). 7 Ibid. subcap. "Funcția generală a semnului. Problema semnificației". 8 Apud Peter Kampits, op. cit., p. 144. 9 M. Florian, Recesivitatea..., I, p. 123. De altfel, prin aceasta autorul își contrazice propria-i afirmație despre caracterul "imanent", "pozitivist" al metafizicii lui Dilthey (vezi I, 3D). 10 W. Dilthey, Construcția..., p. 75. Autorul constată că "aprehensiunea obiectuală se efectuează în timp" atât
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sale, și consideră că la mijloc este "o gândire negândită", precizând că sensurile ei "nu există, e drept, decât în măsura în care sunt gândite; dar subiectul de gândire nu decide de ele, ci sensurile de el" (ibid., p. 27). 15 M. Florian, Recesivitatea..., I, p. 125. 16 Ibid., I, p. 127. 17 Ibid. 18 W. Dilthey, Grundgedanke meiner Philosophie apud A. Marga, op. cit., p. 61. 19 Id., Einleitung..., p. 31. 20 Așa cum am arătat deja, viața îi apare lui Dilthey ca ultimă realitate
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
analiză. Volum omagial Mircea Flonta, București, Editura All Educational, 1998. Idem, Cum recunoaștem pasărea Minervei? Reflecții asupra percepției filozofiei în cultura românească, București, Editura Fundației Culturale Române, 1998. Mircea Florian, Îndrumare în filozofie, București, Editura Fundațiunei I.V. Socec, f.a. Idem, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I-II, București, Editura Eminescu, 1987. Hans-Georg Gadamer, Adevăr și metodă, București, Editura Teora, 2001, traducere de Gabriel Cercel, Larisa Dumitru, Gabriel Kohn și Călin Petcana. Emil Hammacher, Hauptfragen der modernen Kultur, Leipzig/Berlin, Teubner
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Comunicarea extraverbală, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ender, Ph. (1999), Multivariate Analysis. Hierarchical Cluster Analysis. http://www.gseis.ucla.edu/ender/ender.html Evans, Desmond W. (1986), People, Communication and Organization, Pitman, ed. a 2-a, London. Florian, M. (1987), Recesivitatea ca structură a lumii, vol. 2, Editura Eminescu, București. Gahagan, J. (1984), Social Interaction and its Management, Routledge, London. Gill, D., Adams, B. (1989), ABC of Communication Studies, Macmillan, Basingstoke. Goffman, E. (1959), The presentation of Self in Everyday Life
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
subalternă termenul recesiv să fie degradat" [Florian,1983:42]. Dualitatea dintre Dumnezeu și expresia exterioară a creației sale este recesivă, în sensul că cea din urmă creatura este o rezultantă a Celui Dintîi: Creatorul. Pe de altă parte, însăși prezența recesivității este o expresie a "negației" desfășurate în lume, a dezechilibrului dintre perfecțiunea fără de rău a Ideii Absolute și de manifestările sale exterioare, avînd deja latent implantat germenele răului. În final, oscilînd între cele două variante mai sus menționate, soluția pentru
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lume. Limbajul verbal și cele nonverbale definesc aceste categorii de instrumente. 3.3.1. Puterea înșelătoare a limbajului Să ne amintim, urmărind experiența edenică a ființei umane, că cel dintîi instrument de "putere mincinoasă" a fost cuvîntul. Iată cum dialectica "recesivității" a înzestrat cuvîntul, printr-o subtilă șiretenie, atît cu resurse constructive, dacă ne gîndim la faptul că lumea însăși este un rezultat al desfășurării Cuvîntului Creator, cît și cu resurse deconstructive, dacă ne amintim că păcatul originar și căderea ce
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Umberto, Tratat de semiotică generală, Editura Științifică, București, 1982. Evseev, Ivan, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Editura Amarcord, Timișoara, 1997. Ficeac, Bogdan, Biografia unui sistem totalitar, Postfață la: Wierzbicki, Piotr, Structura minciunii, Editura Nemira, București, 1996. Florian, Mircea, Recesivitatea ca structură a lumii, volumul 1, Editura Eminescu, București, 1983. Galeriu, Constantin, Creația ca dar și jertfă, Editura Harisma, București, 1991. Gorgos, Constantin (coordonator), Dicționar de psihiatrie, volum 3, Editura Medicală, București, 1989. Henry, Carl F. H., Dumnezeu, revelație și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ideea de școală filozofică românească se justifică cu atât mai mult, cu cât cred că putem vorbi de trei construcții sistematice: Rădulescu-Motru, care o începe mai devreme, Lucian Blaga - unde lucrurile sunt aproape unanim acceptate, și Mircea Florian, a cărui Recesivitatea ca structură a lumii ne arată nu numai o intenție, ci o realizare sistematică. Avem, așadar, trei mari constructori și făuritori de sisteme, care s-au impus în cultura noastră și pe care noi căutăm, prin studii, în măsura în care le putem
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
ideea de școală filozofică românească se justifică cu atât mai mult, cu cât cred că putem vorbi de trei construcții sistematice: Rădulescu-Motru, care o începe mai devreme, Lucian Blaga - unde lucrurile sunt aproape unanim acceptate, și Mircea Florian, a cărui Recesivitatea ca structură a lumii ne arată nu numai o intenție, ci o realizare sistematică. Avem, așadar, trei mari constructori și făuritori de sisteme, care s-au impus în cultura noastră și pe care noi căutăm, prin studii, în măsura în care le putem
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
ele devin variante modificate transduse de retrovirusuri și acționează ca inductori eficienți ai oncogenezei. Natura dominantă a protooncogenelor și recesivă a genelor supresoare ale creșterii tumorale nu reprezintă proprietăți intriseci ale acestor gene. În acest caz, noțiunile de dominanță și recesivitate nu au sensul clasic mendelian, ci mai curând, reflectă relația dintre fenotipurile corespunzătoare genotipurilor realizate prin asocierea alelelor acestor gene, constituind o anumită constituție genetică a celulei. Protooncogenele sunt elemente ale genomului celular normal, pe când oncogenele sunt derivații lor prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ideea de școală filozofică românească se justifică cu atât mai mult, cu cât cred că putem vorbi de trei construcții sistematice: Rădulescu-Motru, care o începe mai devreme, Lucian Blaga - unde lucrurile sunt aproape unanim acceptate, și Mircea Florian, a cărui Recesivitatea ca structură a lumii ne arată nu numai o intenție, ci o realizare sistematică. Avem, așadar, trei mari constructori și făuritori de sisteme, care s-au impus în cultura noastră și pe care noi căutăm, prin studii, în măsura în care le putem
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Editura Polirom, Iași, 2011. Ferguson, Niall, Marele declin. Cum decad instituțiile și mor economiile, Editura Polirom, Iași, 2014. Feuerbach, Ludwig, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961. Filipescu, Iancu, Orașul în gândirea weberiană, www.revistadesociologie.ro, nr. 5-6/2000. Florian, Mircea, Recesivitatea ca structură a lumii, Editura Eminescu, București, 1983. Fraser, Antonia, Vasul mai slab. Destinul femeii în Anglia secolului al XVII-lea, Editura Curtea Veche, București, 2012. Friedman, Milton, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995. Fukuyama, Francis, Marea ruptură. Natura
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
opune norocului, dar nu-l anulează. Opoziția necontradictorie dintre cei doi termeni derivă din tendința spre echilibru a forțelor opuse, ceea ce este tot una cu mișcarea, cu dinamica existentului. Tensiunea între contrarii „conferă unitatea de structură a lumii” (Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, II, Ed. Eminescu, 43 1987). Hyperion și Cătălina sunt entități energetice incompatibile. Realizarea unității prin identificare (amândoi muritori sau amândoi celești) ar anula sistemul însuși, adică acea structură de opoziții și contrarietăți, simetrii și disimetrii ce
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
opune norocului, dar nu-l anulează. Opoziția necontradictorie dintre cei doi termeni derivă din tendința spre echilibru a forțelor opuse, ceea ce este tot una cu mișcarea, cu dinamica existentului. Tensiunea între contrarii „conferă unitatea de structură a lumii” (Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, II, Ed. Eminescu, 43 1987). Hyperion și Cătălina sunt entități energetice incompatibile. Realizarea unității prin identificare (amândoi muritori sau amândoi celești) ar anula sistemul însuși, adică acea structură de opoziții și contrarietăți, simetrii și disimetrii ce
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
hemoglobinei HbS, în cazul anemiei falciforme, care manifestă codominanță cu alela normală HbA și care conferă chiar avantaj selectiv-adaptativ heterozigoților (purtătorilor) în zonele bântuite de malarie. Această constatare se poate constitui într- o înțelegere a mecanismului mendelian al dominanței și recesivității, precum și al codominanței și semidominanței, codominanța fiind rezultatul interacțiunii, la nivel posttranslațional, dintre produșii celor două alele HbA și HbS, pe când semidominanța HbA / HbS presupune interacțiune la nivel genic, ambele gene funcționând cvasiegal, între ele nefiind raport de dominanță, dar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
codominanței și semidominanței, codominanța fiind rezultatul interacțiunii, la nivel posttranslațional, dintre produșii celor două alele HbA și HbS, pe când semidominanța HbA / HbS presupune interacțiune la nivel genic, ambele gene funcționând cvasiegal, între ele nefiind raport de dominanță, dar nici de recesivitate reciprocă. Analiza mutațiilor genelor globinice arată că evenimentele mutaționale au loc la nivelul genelor structurale sau în regiunile adiacente implicate în reglarea activității acestora. mutațiile sunt de o mare diversitate ca extindere, de la o singură pereche de nucleotide sau câteva
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru grupa sangvină AB. Aceasta înseamnă că alelele IA și IB sunt dominante față de alela recesivă i desemnată și I0, iar atunci când ele intră împreună în structura genetică a unui individ uman nu manifestă una față de cealaltă, nici dominanță nici recesivitate, ci se exprimă concomitent cu o aceeași intensitate, conducând la apriția unui nou fenotip (grupa de sânge AB) distinct de acela determinat de fiecare alelă în parte, ceea ce caracterizează fenomenul de codominanță. Linia oblică din formulele genotipice de mai sus
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dintr-un număr de 25.000 persoane (copii, părinții lor, bunicii, frații, copiii fraților, frații părinților și copiii acestora). El enumera diferite moduri de moștenire ca spre exemplu: cea pe sex, cu dominanta simplă, cu manifestații parțiale sau lipsă, cu recesivitate simplă, dominanta condiționată sau mutație. El și-a rezumat cercetările în felul următor: despicătura de buză (+ despicătura palatină) și despicăturile palatine izolate sunt două malformații genetice independente. Despicătura buzei (+ despicătura palatului) este în marea majoritate a cazurilor o afecțiune ereditară
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
convingerea că durabilitatea și stabilitatea se găsesc din plin în sfera frumosului. Pe acest lucru se bazează, în mare parte, integritatea noastră morală și intelectuală". Renăscînd caracterul conservator, chiar reacționar al literaturii, face apel la Mircea Florian și lucrarea sa Recesivitatea ca structură a lumii, publicată în două volume, Editura Eminescu, 1983, 1987. "Recesivitatea" este un fel de element secundar, subordonat, complementar și opus, care completează orice concept, eveniment sau structură și care e, probabil, indispensabil existenței întregului. Dezvoltînd puțin această
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acest lucru se bazează, în mare parte, integritatea noastră morală și intelectuală". Renăscînd caracterul conservator, chiar reacționar al literaturii, face apel la Mircea Florian și lucrarea sa Recesivitatea ca structură a lumii, publicată în două volume, Editura Eminescu, 1983, 1987. "Recesivitatea" este un fel de element secundar, subordonat, complementar și opus, care completează orice concept, eveniment sau structură și care e, probabil, indispensabil existenței întregului. Dezvoltînd puțin această teorie (și, în același timp, privind-o dintr-un unghi istoric), am putea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
recesiv, subordonat, fără ca subordonarea să implice o devalorizare. Factorul dominant este "mai tare" ontologic, ceea ce nu înlătură posibilitatea ca raportul recesiv să sufere variații, să treacă prin diferite grade pînă chiar la răsturnarea lui. Faptul gradării, al varierii raportului de recesivitate explică opinia, curentă în dialectica hegeliană, că un termen "trece" în opusul lui contradictoriu. Se înțelege, nu poate fi vorba ca individualul dominant să devină general recesiv, și invers, ci numai ca individualul dominant să facă loc unui general care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]