193 matches
-
Mai nou, în ianuarie 2009, magistratul Dana Ionela Grosu, de la Judecătoria Sectorului 5, decide, pe baza unui raport medico-legal din care reieșea că infractorul suferă de o serie de boli imposibil de tratat în sistemul penitenciar, întreruperea pedepsei și eliberarea recidivistului Lazarica. Ce se spune însă, în raportul de expertiză medico-legală? Conform acestui document, Dorel Lazăr suferă de insuficiență cardiacă IINYA prin cardiopatie ischemica și hipertensiune arterială gradul III, sindrom Leriche cu ischemie cronică a membrelor pelvine. Întrucât la el se
INCOMPETENŢĂ SAU CORUPŢIE ÎN CAZUL JUDECĂTOARELOR DIN SECTORUL 5 BUCUREŞTI? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354167_a_355496]
-
dreptului. Cum ar trebui reinterpretată ideea de egalitate în drepturi între oameni și popoare, ca aceasta să devină cât de cât credibilă? Fură cineva un portofel în tramvai, nu are importanță că l-a găsit aproape gol, dar pentru că era recidivist primește o condamnare de trei ani. Devalizează un altul o bancă pe care o pune pe butuci și primește tot trei ani. Iar când trebuia să fie încarcerat, el se afla la câteva mii de chilometri depărtare. Ce ziceți: prejudiciile
ZÂNA MEA CEA BUNĂ, 8 de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357863_a_359192]
-
V-ați ales o meserie grea. E cea mai grea dintre meserii. Uneori este mai grea decât meseriile pe care le considerăm foarte periculoase, cum este cea de miner”, a conchis politicianul. Îți recomandăm Această țară merită să fie furată Recidivist Daniel Barbu nu este la prima gafă. În 2013, era nevoit să plece din funcția de ministru al Culturii, după următoarea declarație, pe care ulterior a „regretat-o profund”: „La dezbaterile pe bugetul 2014, m-a frapat, m-a cutremurat
Îi ofer domnului Daniel Barbu o excursie „all inclusive” în Afganistan. Va învăţa ce înseamnă onoare şi respect faţă de ţară () [Corola-blog/BlogPost/338375_a_339704]
-
La Ministerul Justiției are loc luni o dezbatere publică pentru discutarea proiectului grațierii colective și a celui de modificare a Codului penal. „Nu vor beneficia nici violatorii, nici criminalii, nici cei recidiviști. Condiția pe care am pus-o este recuperarea prejudiciului”, a spus luni ministrul Justiției, Florin Iordache, la începutul dezbaterii. Presa nu are acces în sală cu echipamente pentru transmisiuni TV în direct. UPDATE S-a încheiat și partea a doua
„Ăla care a furat un cârnat e în pușcărie, dar pe ăla care prin abuz în serviciu a furat 200 de milioane îl grațiem” () [Corola-blog/BlogPost/338847_a_340176]
-
a venit șeful de post și s-a oprit direct la locul unde era pușca. A luat-o și, după ce o mai târâseră și pe soție pe drumuri un timp, mi-au făcut alt proces, urmat de altă condamnare ca ... recidivist, deși eu eram lipsit de libertate de patru ani, timp în care am primit o singură vizită. Din cauza celei de-a doua condamnări, nu am putut prinde atestarea ca ceilalți, deși nu sunt convins că mi-ar fi acordat-o
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
protestatarii, nemulțumiții, cârcotașii, care-i învinuiau pe cei de la "putere" de tot ce se întâmpla rău în țară. Chiar și atunci când se dădea o știre pe vreun post de televiziune, că o bătrână a fost jefuită sau violată de vreun recidivist, tot guvernanții erau de vină din punctul lor de vedere, că au adus națiunea în starea în care se afla. Lui Sebastian nu-i plăcea să se bage în politică și ori de câte ori i se cerea părerea când despre o tabără
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342118_a_343447]
-
componentă cantitativă constând într-un sondaj pe un eșantion reprezentativ la nivel național de persoane din populația generală; o componentă calitativă bazată pe focus grupuri și interviuri cu reprezentanții mai multor categorii relevante: polițiști de penitenciare, consilieri de probațiune, deținuți recidiviști și non-recidiviști, angajatori publici și privați, reprezentanți furnizori de servicii sociale și persoane relevante pentru foști sau actuali deținuți recidiviști. Cercetările realizate până în prezent la nivel național nu au avut anvergura celor anterior menționate. Întreaga documentare pentru acest studiu
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
și definirea problemelor Analiza problemei Sistemele penitenciar și de probațiune din România au înregistrat în ultimii ani o preocupare semnificativă față de reducerea și prevenirea recidivei. Începând din anul 2016, rata recidivei, calculată la nivelul unităților ANP ca pondere de recidiviști în populația totală a persoanelor private de libertate s-a menținut sub 40%, înregistrând valori relativ constante în ultimii ani. În 2024, media valorilor lunare ale ponderii persoanelor recidiviste în unitățile penitenciare a fost de 36,9%*4). *4) Conform Raportului de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
la domeniul de interes. Această analiză a relevat o serie de concluzii care constituie fundamentul unor intervenții bazate pe dovezi științifice propuse în cuprinsul SNPR. Cel mai important predictor al recidivei penale în România este familia disfuncțională: 1 din 8 recidiviști provin dintre minorii față de care s-a luat, la un moment dat, o măsură de protecție specială, respectiv plasament; 31% dintre recidiviști au avut cel puțin un părinte cu probleme de consum de droguri sau alcool și 26% au
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
cuprinsul SNPR. Cel mai important predictor al recidivei penale în România este familia disfuncțională: 1 din 8 recidiviști provin dintre minorii față de care s-a luat, la un moment dat, o măsură de protecție specială, respectiv plasament; 31% dintre recidiviști au avut cel puțin un părinte cu probleme de consum de droguri sau alcool și 26% au avut măcar un părinte cu cazier judiciar. Toți minorii care cresc în familii disfuncționale, caracterizate prin infracționalitate, de exemplu, părinți privați de libertate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
măsuri de protecție asupra minorilor, sunt persoane vulnerabile cu o probabilitate ridicată de comitere a unor fapte penale. Abandonul școlar este al doilea factor ca importanță în determinarea riscului de recidivă. Conform rezultatelor Studiului integrat privind cauzele recidivei, jumătate dintre recidiviști sunt foști minori care au abandonat școala. Vârsta comiterii primei infracțiuni este un alt predictor important al recidivei, studiul arătând că 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în perioada de minorat și o treime dintre condamnați au avut
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
care au comis fapte penale, inclusiv fapte de violență verbală, fizică, psihologică (bullying), înainte de 14 ani constituie un grup vulnerabil, cu probabilitate ridicată de a recidiva. În privința persoanelor condamnate, au fost identificate mai multe vulnerabilități. Astfel, 38% dintre recidiviști au avut probleme cu consumul de alcool și 25% dintre recidiviști au avut probleme cu consumul de substanțe psihoactive sau droguri. Aproape jumătate dintre recidiviști se aflau sub influența alcoolului sau a drogurilor, în momentul în care au comis faptele
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
psihologică (bullying), înainte de 14 ani constituie un grup vulnerabil, cu probabilitate ridicată de a recidiva. În privința persoanelor condamnate, au fost identificate mai multe vulnerabilități. Astfel, 38% dintre recidiviști au avut probleme cu consumul de alcool și 25% dintre recidiviști au avut probleme cu consumul de substanțe psihoactive sau droguri. Aproape jumătate dintre recidiviști se aflau sub influența alcoolului sau a drogurilor, în momentul în care au comis faptele pentru care au fost condamnați. Studiul a relevat lipsa continuității intervențiilor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
a recidiva. În privința persoanelor condamnate, au fost identificate mai multe vulnerabilități. Astfel, 38% dintre recidiviști au avut probleme cu consumul de alcool și 25% dintre recidiviști au avut probleme cu consumul de substanțe psihoactive sau droguri. Aproape jumătate dintre recidiviști se aflau sub influența alcoolului sau a drogurilor, în momentul în care au comis faptele pentru care au fost condamnați. Studiul a relevat lipsa continuității intervențiilor necesare în privința asistenței psihosociale și medicale în perioada post-detenție. Foștii deținuți se confruntă
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
în anul 2018. Având în vedere aceste cifre și luând în considerare și rata de recidiva, care la 31.12.2024 era de 36,9%*16), se poate concluziona că peste o treime din cheltuielile sistemului penitenciar pentru anul 2024 au fost generate de recidiviști. Recidiva implică nu numai costuri directe pentru reașezarea și menținerea acestor deținuți în penitenciar, ci și costuri indirecte, precum cele pentru procedurile judiciare repetate și costurile sociale legate de victime și daunele cauzate de infracțiuni. *16) Conform datelor furnizate de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
prevenire eficiente pentru minorii sub vârsta de 14 ani, cei care nu răspund penal, care comit fapte penale. Problema nr. 3: Perioada post-detenție este problematică pentru deținuții care nu au suport familial/social. Problema nr. 4: Există un procent mare de recidiviști care au comis infracțiuni pe fondul consumului de alcool sau substanțe interzise și/sau care suferă de alte tulburări mentale. Nu există suficiente mecanisme de suport la nivel național pentru persoanele dependente cu risc infracțional. Problema nr. 5: Stigmatizarea persoanelor condamnate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
penală. Măsurile ce pot fi luate în etapa execuțională sunt limitate și pot cel mult diminua parțial recidiva. Recomandările internaționale sunt în sensul identificării unor alternative la măsurile privative de libertate și la pedeapsa închisorii cu executare, chiar și pentru recidiviști. Derivată din această idee este și principala abordare reflectată în SNPR: recidiva poate fi redusă cel mai eficient nu prin izolarea foștilor deținuți de societate, ci printr-un efort amplu de susținere a lor, la nivelul instituțiilor și al comunității
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
specialiștii care lucrează în procesul de reabilitare. Prevenirea infracționalității la minorii vulnerabili Printre categoriile de copii vulnerabili există câteva mai predispuse să dezvolte comportamente infracționale. De exemplu, studiul desfășurat pe populația penitenciară din România a arătat că 1 din 8 recidiviști provin dintre minorii față de care s-a luat la un moment dat o măsură de protecție specială, 31% dintre recidiviști au avut cel puțin un părinte cu probleme de consum de droguri sau alcool, 26% au avut cel puțin
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
să dezvolte comportamente infracționale. De exemplu, studiul desfășurat pe populația penitenciară din România a arătat că 1 din 8 recidiviști provin dintre minorii față de care s-a luat la un moment dat o măsură de protecție specială, 31% dintre recidiviști au avut cel puțin un părinte cu probleme de consum de droguri sau alcool, 26% au avut cel puțin un părinte cu cazier, 24% dintre recidiviști au antecedente penale în perioada în care erau minori, indiferent dacă au răspuns sau
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
s-a luat la un moment dat o măsură de protecție specială, 31% dintre recidiviști au avut cel puțin un părinte cu probleme de consum de droguri sau alcool, 26% au avut cel puțin un părinte cu cazier, 24% dintre recidiviști au antecedente penale în perioada în care erau minori, indiferent dacă au răspuns sau nu penal, și 12% au fost agresivi cu ceilalți înainte de 15 ani. Delincvența juvenilă este asociată cu disciplina parentală inconsecventă și/sau deficitară, abandonul școlar, abuzurile
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
asupra minorilor, sunt minori vulnerabili la comiterea faptelor penale. Abandonul școlar este recunoscut la nivel științific ca fiind unul dintre cei 8 mari factori de predicție a recidivismului. Studiul desfășurat pe populația penitenciară din România a arătat că jumătate dintre recidiviști au abandonat școala. Literatura de specialitate a arătat că sunt factori de risc în privința angajării în comportamente infracționale atât condiția copilului care are un părinte privat de libertate, cât și abandonul școlar. În România, 58% dintre persoanele private de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
participare internațională, în vederea dezvoltării domeniului. ... Obiectiv general 2 - Prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Cel mai puternic predictor al recidivei penale în România este familia disfuncțională. Studiul realizat pe populația penitenciară din România a arătat că 1 din 8 recidiviști provin dintre minorii față de care s-a luat, la un moment dat, o măsură de protecție specială, respectiv plasament, 31% dintre recidiviști au avut cel puțin un părinte cu probleme de consum de droguri sau alcool și 26% au
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
România este familia disfuncțională. Studiul realizat pe populația penitenciară din România a arătat că 1 din 8 recidiviști provin dintre minorii față de care s-a luat, la un moment dat, o măsură de protecție specială, respectiv plasament, 31% dintre recidiviști au avut cel puțin un părinte cu probleme de consum de droguri sau alcool și 26% au avut măcar un părinte cu cazier judiciar. Toți minorii care cresc în familii disfuncționale, caracterizate prin infracționalitate, de exemplu, părinți privați de libertate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de libertate, prin dependențe de substanțe ale părinților, violență domestică, prin abuz în familie ce a dus la instituirea unei măsuri de protecție specială asupra minorilor, sunt persoane vulnerabile, cu o probabilitate de comitere a unor fapte penale. Jumătate dintre recidiviști sunt foști minori care au abandonat școala. Abandonul școlar este al doilea factor ca importanță în determinarea riscului de recidivă. Vârsta comiterii primei infracțiuni este un alt predictor important al recidivei, 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
la recidivă. Minorii care au comis fapte penale, inclusiv cele din categoria faptelor de violență verbală, fizică, psihologică (bullying), înainte de 14 ani constituie un grup vulnerabil. În privința persoanelor condamnate, au fost identificate mai multe vulnerabilități. Astfel, 38% dintre recidiviști au avut probleme cu consumul de alcool și 25% dintre recidiviști au avut probleme cu consumul de substanțe psihoactive sau droguri. Aproape jumătate dintre recidiviști se aflau sub influența alcoolului sau a drogurilor, în momentul în care au comis faptele
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]