257 matches
-
king" 41. Chorus of Babylonians: "Oh, misery! Oh terror, hopeless grief!" 42. Recitative, Nitocris and Belshazzar: "O king, live for ever!" 43. Air, Daniel: "No, to thyself thy trifles be" 44. Accompagnato, Daniel: "Yet, to obey His dread command" 45. Recitative, Nitocris: Oh, sentence too severe, and yet too sure" 46. Air, Nitocris: "Regard, O son, my flowing tears" 47. Air, Cyrus: "O God of truth, O faithful guide" 48. Recitative, Cyrus: "You, Gobrias, lead directly to the palace" 49. Chorus
Belshazzar () [Corola-website/Science/315748_a_317077]
-
44. Accompagnato, Daniel: "Yet, to obey His dread command" 45. Recitative, Nitocris: Oh, sentence too severe, and yet too sure" 46. Air, Nitocris: "Regard, O son, my flowing tears" 47. Air, Cyrus: "O God of truth, O faithful guide" 48. Recitative, Cyrus: "You, Gobrias, lead directly to the palace" 49. Chorus of Persians: "O glorious prince, thrice happy they" 50. Air, Nitocris: "Alternate hopes and fears distract my mind" 51. Recitative, Nitocris and Daniel: "Fain would I hope. It cannot surely
Belshazzar () [Corola-website/Science/315748_a_317077]
-
Air, Cyrus: "O God of truth, O faithful guide" 48. Recitative, Cyrus: "You, Gobrias, lead directly to the palace" 49. Chorus of Persians: "O glorious prince, thrice happy they" 50. Air, Nitocris: "Alternate hopes and fears distract my mind" 51. Recitative, Nitocris and Daniel: "Fain would I hope. It cannot surely be." 52. Air, Daniel: "Can the black AEthiop change his skin" 53. Recitative, Nitocris, Arioch, and Messenger: "My hopes revive, here Arioch comes!" 54. Chorus of Jews: "Bel boweth down
Belshazzar () [Corola-website/Science/315748_a_317077]
-
O glorious prince, thrice happy they" 50. Air, Nitocris: "Alternate hopes and fears distract my mind" 51. Recitative, Nitocris and Daniel: "Fain would I hope. It cannot surely be." 52. Air, Daniel: "Can the black AEthiop change his skin" 53. Recitative, Nitocris, Arioch, and Messenger: "My hopes revive, here Arioch comes!" 54. Chorus of Jews: "Bel boweth down, Nebo stoopeth!" 55. Air, Belshazzar: "I thank thee, Sesach! Thy sweet pow'r" 56. A Marțial Symphony (during which a battle is supposed
Belshazzar () [Corola-website/Science/315748_a_317077]
-
Belshazzar: "I thank thee, Sesach! Thy sweet pow'r" 56. A Marțial Symphony (during which a battle is supposed, în which Belshazzar and his attendants are slain) 57. Air, Gobrias: "To pow'r immortal my first thanks are due" 58. Recitative, Cyrus: "Be it thy care, good Gobrias, to find ouț" 59. Air, Cyrus: "Destructive war, thy limits know" 60. Duet, Nitocris and Cyrus: "Great victor, at your feet I bow" 61. Recitative, Cyrus and Daniel: "Say, venerable prophet, is there
Belshazzar () [Corola-website/Science/315748_a_317077]
-
r immortal my first thanks are due" 58. Recitative, Cyrus: "Be it thy care, good Gobrias, to find ouț" 59. Air, Cyrus: "Destructive war, thy limits know" 60. Duet, Nitocris and Cyrus: "Great victor, at your feet I bow" 61. Recitative, Cyrus and Daniel: "Say, venerable prophet, is there aught" 62. Soli & Chorus: "Tell it ouț among the heathen" 63. Accompagnato, Cyrus: "Yes, I will rebuild thy city, God of Israel!" 64. Soli & Chorus: I will magnify Thee, O God my
Belshazzar () [Corola-website/Science/315748_a_317077]
-
mod neobișnuit, Mozart l-a creditat pentru revizuirea sa din propriul său catalog al compozițiilor sale. Mazzolà a adăugat mai multe numere de ansamblu și un final concertistic pentru actul 1 la forma inițială a lui Metastasio de arii și recitative. Experiența lui Guardasoni a operei "Don Giovanni" a lui Mozart l-a convins că tânărul compozitor este mai mult decât capabil să lucreze pentru un termen atât de scurt. Mozart a acceptat comanda având în vedere că plata era de
La clemenza di Tito () [Corola-website/Science/331586_a_332915]
-
mai mare decât prețul unei opere similare comandate în Viena. Niemetschek, primul biograf al lui Mozart, a scris că opera a fost finalizată în doar 18 zile și că lucrul a decurs într-o grabă atât de mare încât anumite recitative au fost compuse de un alt compozitor, posibil Franz Xaver Süssmayr despre care se crede că a fost elevul lui Mozart, deși nu există alte documente care să ateste participarea lui Süssmayr. Unii cercetători au sugerat în trecut că Mozart
La clemenza di Tito () [Corola-website/Science/331586_a_332915]
-
vreme cercetătorii au fost de părere că opera este una inferioară comparativ cu celelalte opere ale lui Mozart. Opera este orchestrată pentru două flauturi, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, doi corni, două trompete, timpane și coarde. Basso continuo din recitative este asigurat de clavecin și violoncel. Când lucrarea este interpretată cu instrumentele vremii se folosește adesea și pianoforte. Vitellia, fiica împăratului detronat Vitellius, vrea să se răzbune pe Titus și îl agită pe prietenul ezitant al lui Titus, Sesto, care
La clemenza di Tito () [Corola-website/Science/331586_a_332915]
-
conținînd pe lângă reprize, și numere ce contribuie la dezvoltarea graduală a personajelor și a situațiilor. Un prim exemplu în creația lui Kálmán îl constituie chiar finalul actului I din Contesa Maritza, care include, pe lângă numere de ansamblu și pasaje asemănătoare recitativelor, una dintre cele mai faimoase arii ale lui Kálmán, „Zi-i, țigan, zi mereu”. În volumul său de amintiri, Emmerich Kálmán declara: “Am încercat să scriu muzica de dragul muzicii și nu din alte considerente. /.../ Cel mai mic cântec, cel mai
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
sensului poeziei în contextul culturii și civilizației occidentale este conținută în comentariul la studiul lui Martin Heidegger, ""Erläuterungen zu Hölderlins Dichtung"". "Memnon", 1934; "Moartea lui Pan", 1940; "Juvanum", 1945; "Râul", 1953; "Por las calzadas de Punta Europa", 1956; "Twist", 1963; "Recitativ", 1965; "Dialoguri", 1964; "Punta Europa", 1969; "Dialogos", 1971; "Kairos", 1974: "Jurnal", 1975; "Discurs și excurs", 1978; "Imperiul", 1981; "Cantata învierii", 1982; "Rugăciune de ziua Marianei", 1983; "Cartea Regilor și Împăraților",1984 "Seis poemas de Hölderlin", 1957 și "Pathmos de Hölderlin
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
onoruri în "Colțul Poeților" din Westminster Abbey. Opera lui Georg Friedrich Haendel reprezintă, împreună cu creațiile lui Johann Sebastian Bach, punctele culminante ale muzicii baroce. Stilul operistic al lui Haendel s-a dezvoltat de la folosirea modelelor convenționale la tratarea dramatică a recitativelor, ariilor și părților corale. Marile sale opere se caracterizează printr-o magistrală îmbinare a patosului, scenelor dramatice și interludiilor orchestrale, prin folosirea modulațiilor armonice, instrumentalizării colorate, ritmului pregnant și intervenției soliștilor instrumentali sau vocali. El a influențat generațiile următoare de
Georg Friedrich Händel () [Corola-website/Science/298452_a_299781]
-
șase mari teme muzicale care sunt reluate de-a lungul spectacolului, dintr-o serie de cântece care nu sunt direct legate din punct de vedere muzical. Dialogul vorbit se amestecă între numerele muzicale, deși se folosește și "dialogul cântat" sau recitativ, în special în așa-numitele muzicaluri "cântate", cum sunt "Mizerabilii" și "Evita". Teatrul muzical este strâns legat de o altă artă a interpretării, opera. Aceste forme se deosebesc de obicei prin cântărirea mai multor factori. Muzicalurile sunt în general concentrate
Teatru muzical () [Corola-website/Science/316098_a_317427]
-
personaje) este considerată unul din momentele de referință din istoria divertismentului TV românesc. Leopoldina Bălănuță a fost una din cele mai importante actrițe care a practicat spectacolul de poezie și care s-a preocupat intens de acest lucru. Continuatoare a recitativului dramatic creat de școlile lui Constantin Nottara și Gheorghe Storin, Leopoldina Bălănuță a dat un regal de muzică și poezie, împreună cu Narcisa Suciu, în spectacolul "O întâmplare a ființei" din 27 ianuarie 1998, pe versuri de Ana Blandiana, Ștefan Augustin
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
în sine este organizată în secțiuni: O introducere, care începe cu un pasaj -Presto- furtunos. Apoi citează pe scurt toate cele trei mișcări anterioare, în ordine, fiecare respinsă de violoncele și bas, care apoi cântă într-o prefigurare instrumentală a recitativului vocal. Cei mai mulți dirijori, în special Roger Norrington s-au folosit de tempo-ul recomandat de Beethoven pentru recnzii mixte. Benjamin Zander a făcut un caz pentru marcajele de pe metronomul lui Beethoven, atât în scris, cât și în spectacolele cu Orchestra
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
mari orașe în care compozitorul era apreciat la acea vreme. Anului 1848 îi aparține singura sa operă, "Genoveva" (op. 81), o lucrare conținând multă muzică frumoasă, dar lipsită de forță dramatică. Este interesantă din prima încercării sale de a aboli recitativul, privit de Schumann drept o întrerupere a valului muzical. Subiectul din Genoveva, bazat pe lucrări de Tieck și Hebbel, nu a fost o alegere prea plăcută; însă trebuie amintit că începând cu 1842 posibilitățile operei germane au fost puternic influențate
Robert Schumann () [Corola-website/Science/299745_a_301074]
-
pentru clasele I-VII secundare și pentru clasele I-IV ale liceelor comerciale, București, 1936-1947 (cu pește 1,000 de pagini, mai multe ediții - în colaborare cu Grigorie Magiari). Studii: - Îndrumări metodice în predarea muzicii, București, 1939, 36 p.; - Tehnică recitativului liturgic, în ST,an.I, 1949, nr.3-4, p.238-251 - Folclorul religios muzical, în ST, an.I, 1949, nr.7-8, p.662-668; - Cântarea în comun a poporului în biserică, în ST, ăn. III, 1951, nr. I-2, p.18-35; - Cântarea
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
Cântarea în comun ca mijloc de înțelegere a dreptei credințe, în BOR, ăn. LXX, 1952. nr. 11-12, p. 890-899; - Problema transcrierii și uniformizării cântării psaltice în Biserică noastră, în ST, ăn. VIII, 1956, nr. 3-4, p. 241-249, - Combaterea inovațiilor în recitativul liturgic, în ST, ăn. IX, 1957, nr. 7-9, p. 562-573. Muzică psaltica: - Gramatică muzicii psaltice. Studiu comparativ cu notația liniară, București, 1951, 206 p. (în colaborare cu Pr. Gr. Costea și Ion Croitoru); Cântări liturgice omofrone și cântări la catcheze
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
structurală în secțiunea corală printr-o strigare a cornilor din afara scenei. Prima temă reia tema "Dies Irae" din prima parte apoi introduce tema "învierii" pe care corul va cânta primele versuri, urmată de o fanfară. A doua temă este un recitativ orchestral lung care oferă muzică pentru solista alto din secțiunea corală. Expoziția se încheie cu o reluare a primului grup de teme. Această secțiune introductivă lungă are menirea de a introduce o serie de teme care vor juca un rol
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
sale. În "Orlando", mijloacele de exprimare ale biografilor istorici sunt ridiculizate; personajul unui biograf pompos este creat pentru a-l lua în rîs. "Valurile" (1931) este povestea unui grup de șase prieteni ale căror meditații, care corespund mai mult unor recitative decît monologuri interioare propriu-zise, creează o atmosfera ondulatorie care se aseamănă mai mult cu un poem în proză decît cu un roman scris în jurul unei intrigi. Ultima ei lucrare, "Between the Acts" (1941) face o totalizare și amplifică preocupările majore
Virginia Woolf () [Corola-website/Science/297969_a_299298]
-
larg extinsă favorizând acest deziderat. A doua oară, însă, când Beethoven cere explicit o anumită folosire a pedalei, el experimentează un efect special: în prima parte a Sonatei op 31 Nr.2 în re minor, în cele două segmente de Recitativ care deschid repriza compozitorul prevede menținerea pedalei de rezonanță peste întregul Largo, cuprinzând tot recitativul în pofida disonanțelor ce apar. Efectul cerut este cu totul special și iritant pentru foarte mulți. S-au adus nenumărate corecții și argumente împotriva respectării acestei
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
folosire a pedalei, el experimentează un efect special: în prima parte a Sonatei op 31 Nr.2 în re minor, în cele două segmente de Recitativ care deschid repriza compozitorul prevede menținerea pedalei de rezonanță peste întregul Largo, cuprinzând tot recitativul în pofida disonanțelor ce apar. Efectul cerut este cu totul special și iritant pentru foarte mulți. S-au adus nenumărate corecții și argumente împotriva respectării acestei indicații (care, repetăm, nu este facultativă, la un compozitor și interpret ca Beethoven). S-a
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Czerny, elev direct al lui Beethoven care - în 1840, când instrumentele erau deja la un alt grad de perfecționare decât la începutul secolului - scria în Suplimentul la Metoda completă pentru Pian op. 500 publicată în 1842: „Pedala se ține pe timpul Recitativului, care trebuie să sune ca de la mare depărtare”<footnote Piero Rattalino: Le sonate per pianoforte di Beethoven, Musica Universita, Roma footnote>. La fel, Arthur Schnabel îndeamnă în ediția sa a Sonatelor ca pedalizarea originală să fie respectată peste tot „cu
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
confuze vocile canonului; totuși, ca și în alte frecvente ocazii, ceea ce e secundar trebuie sacrificat (în favoarea) scopului principal, care este efectul sensibil al sonorității”<footnote Idem, pag 13. footnote>. Nici un autor serios și realmente informat nu gândește altfel. În Recitativul Sonatei op. 31 nr. 2 pedalizarea prelungită are o puternică motivație psihologică, sugerând poate un gând neclar, o căutare în memorie a unei amintiri confuze sau o imagine îndepărtată; pe când în Rondo-ul final din Sonata op. 53 are un
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
pianoforte Îl rotondo silenzio della notte per voce femminile, flauto, oboe, clarinetto, piano e quartetto d'archi Refrains - 3 omaggi per 6 per piano e strumenti Mordenți per clavicembalo Neumi per clavicembalo Cântată per L'Europa per soprano, 2 voci recitative, coro e orchestră Echi per coro femminile o maschile e violoncello Fluidi per orchestră da cameră Cadenza per flauto e nastro magnetico Studio per contrabbasso Specchi per ensemble Riflessi per violoncello solo frammenti di giochi per violoncello e arpa 4
Ennio Morricone () [Corola-website/Science/305773_a_307102]