14,693 matches
-
coperte. Însă puține publicații literare din lume mai procedează așa. Cele mai cunoscute (și am răsfoit destule) sparg textul cu imagini mari, expresive sau pur și simplu decorative, plăcute ochiului, chiar dacă își duc viața proprie, independent de text. Pînă și reclamele participă la grafică. Nimeni nu le mai refuză, fiindcă reprezintă corpuri străine: și considerentul nu mai e de mult exclusiv financiar. Se petrece în publicistică un fenomen comparabil cu acela din teatru. Multă vreme teatrul a depins de replică. Așa cum
Schimbarea la față by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15441_a_16766]
-
precum cea a teatrului ori a artelor plastice au fost, în cea mai mare măsură, ferite de înlocuitori, plătind în același timp din greu legile economiei de piață (premierele sînt rare, mulți actori de prestigiu nu mai "joacă" decît în reclame). Totodată, confruntată cu grave probleme financiare, literatura română de calitate agonizează și, așa cum am mai scris (în această pagină) mulți scriitori au renunțat să se mai chinuie încercînd să publice. În paranteză fie spus, catastrofalul nivel de trai din România
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
serios, că nu lucrăm nicăieri. Ultima chestiune era, într-adevăr, o realitate, întrucât, printr-o decizie a KGB-ului, eram excluși din institutele de învățământ și nu ni se dădea nicăieri de lucru. Dar toată această defăimare, practic, ne făcea reclamă și toți oamenii se înghesuiau să ne asculte "la maiaciok". În 1961, în luna aprilie, în piață s-a desfășurat o adevărată bătălie. Tocmai avusese loc zborul lui Gagarin, ziua a fost declarată sărbătoare și mulțimi de oameni simpli au
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
Cronicar Dl Aristide Buhoiu ne fură Începînd din 16 decembrie, ziarul NAȚIONAL publică o rubrică săptămînală semnată de dl Aristide Buhoiu și consacrată comentării emisiunilor de televiziune. Pe această cale, ziarul încearcă, după propria reclamă, "să se implice în fenomenul audio-vizual românesc". N-avem nimic împotriva inițiativei Naționalului, nici a autorului rubricii. Dar titlul rubricii ne aparține: de mai bine de treizeci de ani el a fost rezervat de România literară unor pagini de comentare
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
demnă și cu frizura bine stăpînită, un fel de Alain Delon de piața Obor, gata oricînd să se ia la trîntă cu hidra intermediarului, și anume pe Gabriel Oprea. Prefectul telegenic, coborît în hărmălaia străzii direct de pe afișele care fac reclamă la Colgate, pasta care penetrează așa cum cerneala... etc., etc., a pornit o bătălie decisivă cu vînzătorii care nu produc și cu producătorii care nu vînd, dar, mai ales, o bătălie pe viață și pe moarte cu spectrul ubicuu al primarului
Bruta Piedone și arhanghelul Gabriel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14410_a_15735]
-
ani. Vârstă care, în cazul de față, reprezintă ea însăși o virtute, grație multor altor virtuți adunate de dirijorul băcăuan de-a lungul timpului. Și nu acele virtuți (ca medaliile cu două fețe), zadarnice și ușuratice, a căror suflet este reclama lor, ori care cerșesc susținere din partea admiratorilor, ci pe acelea aidoma unor torțe, ce luminează deopotrivă pe cel ce le poartă și pe cei ce le privesc. Mai presus de orice, Ovidiu Bălan crede în muzică pentru că altfel, pur și
Vârsta ca virtute by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14475_a_15800]
-
de invidie, nu ezită, deja în 1921, să-l respingă violent pe "promotorul unei mișcări venite de la Zürich", atacându-l, cu accente xenofobe: "ceea ce nu vom permite este doar ca soarta întreprinderii să depindă de calculele unui impostor lacom de reclamă"; iar autorul cărții notează și ecourile acestei luări de poziție în presa naționalistă, unde se vorbește despre "balega dadaistă", adăugându-se că "nu se poate pretinde românului Tzara bum bum să se exprime altfel" și se denunță "dadaismul, negrii și
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
celor care Îl judecau aiurea o predicțiune, care s-a adeverit ulterior: Nu veți fi În stare să văruiuți blocurile, pe care le-a construit tata. Așa s-a și Întâmplat. Se vede. Zidurile coșcovite ale blocurilor sunt acoperite cu reclame multicolore, care caută să espompeze mizeria din spatele lor. Vreau să mă Întorc acasă, dar din ce În ce mai mulți analiști politici și economici avertizează că România este În mare pericol. Tot ce mergea prost, merge și mai prost. Parcă suntem mereu sub presiunea
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
uzate moral, dar care știu să valorifice informația. Cele din prima categorie au, în majoritatea cazurilor, un domeniu delicat șex.ț, iar cele din a doua categorie sînt găzduite pe diferite servere cu adrese fără calități mnemotehnice deosebite, pline de reclame obositoare...! l Ora literaturilor balcanice se intitulează ancheta numărului 7 al VIEȚII ROMÂNEȘTI. Participă Valentin Tașcu, Mircea Popa, Vasile Andru, Blagoj Za�ov și Caius Traian Dragomir. l Ca deobicei, extraordinar numărul din toamna 2002 al revistei LETTRE INTERNATIONALE, ediția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
ea, burghezii. O perioadă, o ține încuiată într-o cameră obscură, ca pe o comoară de care numai el se bucură. Are însă grijă ca zvonurile despre ea să circule, să crească. Apoi o expune în vitrină ca - acum, vizibilă - reclamă pentru măiestria lui și astfel creează orizontul de așteptare potrivit momentului de glorie. Pe care îl menește a fi apoteoza lui, nu a Olympiei. Olympia e destinată doar ca, în clipa aleasă de Coppelius, să urce pe scenă și să
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
spațiul emblematic al Mitologiilor, așa cum fusese acesta vizualizat și analizat critic de semioclastia barthesiană: de la celebra DS 19 - un vehicol al epocii oferit de Citroën - la Ghidul Albastru, la imagini din turul Franței, la catch, la iconografia Părintelui Pierre, la reclamele pentru detergenți, la toate celelalte mituri ale vieții cotidiene franceze de la mijlocul secolului trecut, dintre care unele subzist în avatarurile lor contemporane. Și ne aflăm deja în plină aventură structuralistă, care fusese prevestită în Gradul zero al scriiturii, dar urma
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
se publice așa ceva? Dar aceasta este însăși condiția de existență și de valabilitate a criticii literare! Dacă îi luăm sau îi limităm criticului dreptul de a spune fie da, fie nu, ce-i mai rămâne? Să fie un agent de reclamă? Sau, invers, un aruncător de flăcări, un Rambo în jungla literelor? Asta pe de o parte. Pe de alta: aș vrea să-ți spun că, din fericire, autorii importanți preferă niște obiecții argumentate, în locul unor elogii calpe. Îi ajută mai
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
realitatea. Valorile lor au alte "semne", iar referințele sunt rodul unor preferințe personale. În ceea ce privește referința auditivă, se poate vorbi chiar despre existența unei false "bibliografii vizuale": începutul Sonatei în La major de Mozart va deveni pentru unii (cei mai mulți) "muzica din reclama de la Connex", semnalul introductiv al Simfoniei a V-a de Beethoven devine "muzica din reclama «Petrom. Esența mișcării.»". Desigur, e în primul rând o problemă de educație și de cultură generală. Dar rezultatul e cert: referința și sensul originar se
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
auditivă, se poate vorbi chiar despre existența unei false "bibliografii vizuale": începutul Sonatei în La major de Mozart va deveni pentru unii (cei mai mulți) "muzica din reclama de la Connex", semnalul introductiv al Simfoniei a V-a de Beethoven devine "muzica din reclama «Petrom. Esența mișcării.»". Desigur, e în primul rând o problemă de educație și de cultură generală. Dar rezultatul e cert: referința și sensul originar se pierd, iar noul sens nu există. Există numai un nonsens semantic aiuritor. O muzică funebră
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
bec" auditiv. O etichetă pe care nu scrie decât prețul. Consecința acestor stimuli muzicali diverși este tocirea treptată a sensibilității. Prin repetiție identică și obstinată, se va instala treptat insensibilitatea la schimbarea sonorității. Să luăm, de pildă, un șir de reclame: fiecare are altă muzică, implică o cu totul altă sensibilitate și stil, e așadar un colaj a cărui lege de funcționare constă în lipsa totală de relație între muzicile respective. O reclamă durează în jur de 30 de secunde. Într-un
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
schimbarea sonorității. Să luăm, de pildă, un șir de reclame: fiecare are altă muzică, implică o cu totul altă sensibilitate și stil, e așadar un colaj a cărui lege de funcționare constă în lipsa totală de relație între muzicile respective. O reclamă durează în jur de 30 de secunde. Într-un interval de trei minute vom avea, deci, zece muzici diferite, care se schimbă foarte rapid și nu au timp să se desfășoare pe baza unei logici muzicale, ci doar să schițeze
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
Luminița Marcu Pe șoseaua Constanța-Mangalia, înainte de a intra în Saturn, o reclamă imensă pe partea dreaptă a șoselei îndeamnă lumea la... citit. Cuvîntul e evidențiat cu roșu. Pe măsură ce te apropii, înțelegi gluma: reclama e la un anume sortiment de vinuri și ceea ce trebuie citit e eticheta de pe sticla de trei sferturi. Ingenios
Ce se citește la mare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15030_a_16355]
-
Luminița Marcu Pe șoseaua Constanța-Mangalia, înainte de a intra în Saturn, o reclamă imensă pe partea dreaptă a șoselei îndeamnă lumea la... citit. Cuvîntul e evidențiat cu roșu. Pe măsură ce te apropii, înțelegi gluma: reclama e la un anume sortiment de vinuri și ceea ce trebuie citit e eticheta de pe sticla de trei sferturi. Ingenios, simpatic, deși te poți gîndi, dacă ești predispus la asocieri ciudate, la o anume poveste de închisoare în care oamenii citeau
Ce se citește la mare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15030_a_16355]
-
mare decît al oricărui mijloc de informare. Vorbirea incorectă la televiziune este un scandal și un pericol public. Doamne, și cum se mai vorbește la televiziune, zi de zi, ceas de ceas și în proporție de masă! La Știri, în reclame, în talk-show-uri, la emisiunile de divertisment, peste tot, același masacru al vocabularului, foneticii, morfologiei și sintaxei naționale. La originea acestui fenomen negativ, cu implicații sociale, se află mai multe lucruri. Cel dintîi este amploarea pe care televiziunea a luat-o
Un simpozion incendiar, concluzii devastatoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15056_a_16381]
-
100.000? viața casierelor ar fi mai ușoară), și deși Filantropica rulează de cîteva săptămîni bune, sala era aproape plină. Aer condiționat, pop-corn, dispozitiv, în dreptul fiecărui scaun, pentru paharul cu Coca Cola. Înainte de film, pe marele ecran, o puzderie de reclame. În timpul filmului, o sală bună, adică "reactivă" și generoasă în hohote de rîs. Chiar și cronicarul care a mai văzut filmul, deci pentru care nu mai funcționează resortul surprizei, s-a trezit de cîteva ori rîzînd. Semn bun: comedia rezistă
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
umorul hâtru și culoarea locală a toponimelor, încât s-ar zice că inventează un întreg epos moldav de bețivi sentimentali, studenți căminiști din complexul Tudor Vladimirescu, jupâni de bloc de Dorohoi etc. Aceiași inși autentici, rămași cu gura căscată în fața reclamelor luminoase. Cinstiți călugări care stropesc cu aghiazmă către ele. La această inventivitate epică extraordinară se adaugă talentul de a face din orice subiect ceva absolut original (a se citi Un miros proaspăt de verdeață și gâză tânără îi însuflețea gura
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
Dâncu, a contraatacat spunînd că presa e coruptă și ia "șpagă" mii sau zeci de mii de dolari. Cînd i s-a cerut să ofere și exemple, dl Dâncu n-a mai avut replică, deoarece n-avea dovezi. Gardianul, în pofida reclamei tv de o agresivitate vecină cu sperietura, nu face gaură în cer în lupta împotriva corupției. În schimb, în ediția sa de luni, 27 mai, publică o poză de o ticăloșie fără margini, mai și explicînd cinic, că pozarul care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
a cărții, intitulată Stiluri, limbaje și tipuri de texte contemporane, Rodica Zafiu scrie despre limbajul informatic, mica publicitate ca "document lingvistic și sociologic" (de la oferte de serviciu până la anunțurile de vrăjitorie putând fi detectați adevărați "indici" de istorie a mentalităților), reclama și limbajul publicitar, comentariul sportiv, limbajul bisericesc, politic și juridic, precum și despre stilurile epistolare ale e-mail-ului și al mesajelor pe robotul telefonic. Interesant este și limbajul artei și divertismentului de consum (horoscop, modă etc.). De remarcat aici că, deși mai
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
la paharul de șampanie cu pișcot, pentru că pur și simplu nu merită: câteva rânduri de știre culturală le poți scrie și din birou, după un fax, și cum nu știi niciodată dacă-ți intră textul (spațiul se contrage zilnic, în funcție de reclame), decât să-ți strici relația personală cu prestigiosul autor, mai bine nu mergi la lansare și lucrurile rămân suspendate în ceață. La breviar, ediția a doua Înainte de toate, primești telefonul de rigoare de la o voce blondă care te roagă să
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
al căror succes sigur e că te vindecă de banii din buzunar și te bagă și la datorii, cu siguranță că ar deveni o celebritate națională și ar fi mediatizat la televiziuni. Acestui doctor, în schimb, nu i se face reclamă din gură în gură, fiindcă e prost de bun. Te jenezi să-l lauzi, așa cum ar merita, fiindcă tu ai o problemă nerezolvată cu el. Ți-a refuzat banii. Și nu știi cum să povestești că te-a vindecat. Sînt
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]