63 matches
-
pe 1983, apare sub egida revistei Manuscriptum o publicație realizată de Nichita Stănescu, Adrian Bota și Adrian Hoajă, editată de Al. Oprea și intitulată — pe urmele revistei din 1928 a lui Geo Bogza — Urmuz, în care personalitatea autorului „Fuchsiadei” e recompusă, pastișată și elogiată ludic. Articolul de fond, semnat de același Nichita Stănescu („Urmuz în toate culorile lacrimei”), amestecă, într-un lirism confuz, poncife comunizante cu citate foarte aproximative din Bacovia: „Urmuz a fost o culme a inteligenței ironice românești, tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Roma era o vreme neașteptat de rece, cu unele intensificări locale ale vântului. Inexplicabilul este de mai multe feluri. De pildă, când asiști la un număr de iluzionism, e principala regulă a jocului. Vezi femeia tăiată În bucăți și apoi recompusă, cartea de joc e lipită pe partea cealaltă a geamului, elefantul dispare sub ochii tăi, dar mintea are o plasă de siguranță: știi că o altă minte a creat acest scenariu, iar firul acțiunilor e ascuns cu grijă sub covor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
împăratul o lasă în grija armatelor sale. Nevoia de claritate eroică într-o perioadă postrevoluționară, pe care Alecsandri o califică drept "melancolică", constituie una din temele compozițiilor poetice ale vremii. Ele se revendică dintr-o memorie populară prelucrată savant și recompusă. Poporul a decepționat întrucîtva sau cel puțin legătura intelectualilor cu el s-a dovedit fragilă. În întregul folclor, punerea în scenă a poporului alimentează imaginarul și îndepărtează amintirile amare. Corespondența lui Alecsandri este revelatoare în acest sens, în același timp
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
această precizare temporală deoarece și în trecut, chiar în Evul Mediu, au avut loc recăsătoriri. Ponderea lor era însă mult mai mică și proveneau aproape exclusiv în urma decesului unuia dintre parteneri. Astăzi, familiile reconstituite - care se mai numesc și reconstruite, recompuse - au ca sursă principală divorțul. Termenii mai cuprinzători sunt cei mai sus enunțați, frecvent fiind cel de „reconstituită”, familie reconstituită putând constitui și un cuplu fără copii format dintr-un soț fost căsătorit, dar din ce în ce mai mult ambii parteneri au avut
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Și chiar În cazul mai rar În care ar fi avut cartea În mâini și și-ar fi Însușit-o, am văzut, În exemplul lui Umberto Eco, că nu se discuta neapărat despre ea, ci despre un obiect fragmentar și recompus, o carte ecran personală, fără legătură cu cea a altor cititori, și, din această pricinp, greu de crezut să ajungă să coincidă. Dar obiectul dezbaterii depășește cazul unei singure cărți. Dialogul surzilor nu rezidă numai din divergența dintre cei doi
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
slavilor nordici, care ar include Rusia, Ucraina, Belarus. Națiuni precum Polonia sau România ar putea dispune de o apartenență dublă sau multiplă. Schemele asociative s-ar putea încrucișa, suprapune, extinde, dezvolta în rețele meta-naționale continentale și poate deja planetare... Europa recompusă nu ar putea fi decît deschisă. Rusia asiatică va rezista, chiar și după eventuala secesiune a naționalităților islamice, și astfel, pe calea Estului rusesc, Europa va redeveni eurasiatică. Simultan, legăturile redefinite și înmulțite cu cele două Americi vor face să
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
unui personaj fascinant al modernității care este Pariziana. Unghiul nou din care a fost abordată femeia pariziana a permis descifrarea ei complexă ca fenomen de cultură și literatura din perspectiva estetică și interdisciplinara. Exegeza personajului și a operei, descompusa și recompusa, urmează un demers hermeneutic dublu: analitic și sintetic. Interpretarea exploatează virtualitățile sugerate de personaj, text, context și intertext. Pariziana, incitantă și ireductibila la o singură formulă critică, implică redimensionări în câmpul estetic și reinterpretări în universul românesc. Plasarea în prim-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
socială corespunde interpretării ontologice a Parizienei în cadrul societății secolului al XIX-lea: - dimensiunea mitică interpretării etiologice a imaginii sale idealizate, - dimensiunea romanesca interpretării sale estetice în scrierile artistice, - dimensiunea teatrală reflectă interpretarea fenomenologica. Exegeza personajului și a operei, descompusa și recompusa, urmează un demers hermeneutic dublu: analitic și sintetic. Interpretarea exploatează virtualitățile sugerate de personaj, text, context și intertext. Analiza femeii pariziene ne-a oferit posibilitatea recitirii prozei franceze și reinterpretării personajului feminin dintr-o perspectivă nouă, descoperind aspecte inedite, sintetizatoare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
care să le apere drepturile (cum a fost cea înființată de poetul Florian Becescu în 1904), ca și în sprijinirea acestora din punct de vedere material (burse, subvenții pentru călătorie, "schimb avantajos" etc.). Ne-am oprit, astfel, asupra istoriei - fragmentare, recompusa din surse diverse și mai puțin convenționale - Societății Studenților Români de la Bruxelles, inițiativa sprijinită de Ministrul României în Belgia, Eugen Mavrodi. Societatea a fost fondată prin 1904 de un student boem, poetul Florian Becescu. Am aflat despre inițiativa studentului din
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a angajat pe calea maturației, adică a diferențierii tuturor celulelor-fiice ale sale, rezultând clona de celule B producătoare a anticorpului corespunzător antigenului invadator. Toți componenții clonei de celule astfel rezultate vor avea o aceeași specificitate de antigen codificată de cistronul recompus, rearanjat, din segmente genice imunoglobulinice individuale, distincte. Această conservare a rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice este posibilă datorită mitozei, care conservă „memoria” celulei-mamă în celulele fiice, transmițând acestora exact aceeași informație ereditară pe care a avut-o ea, la debutul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
textele a doi scriitori expatriați unguroaica-elvețiană Agota Kristof (cu trilogia sa Le Grand Cahier, La Preuve, Le Troisième mensonge) și românul-elvețian Marius Daniel Popescu (La Symphonie du loup și Les Couleurs de l'hirondelle) este că identitatea ruptă și identitatea recompusă se întîlnesc într-un fel de no man's land, un spațiu al intervalului, unde cei doi "gemeni" ai Eu-lui sfărîmat se devorează reciproc, se substituie unul altuia, sau se tolerează cu dificultate. Pornind de la exil, se constituie o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
înainte după alte principii, alte legi ale gândirii, asocierii și verbalizării ci doar un fel de călcâi al lui Ahile. Ca urmare a spulberării interesului narativ esențial al literaturii anterioare, eroul se pulverizează în amintiri, devine un erou-mozaic, care trebuie recompus mnemotehnic. Înțelegem din personaj exact atât cât ne putem aminti din asociațiile lui verbale și trăirile lui întâmplătoare, devălmășite în încercarea de a descrie o inteligență în mișcare și nu o ființă cu existență logică, explicabilă prin ce a fost
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
habitatului decadent. "Itinerariul estetului prin casă trece inevitabil prin bibliotecă și cabinetul de stampe [...]"575. În cazul lui Alexandru Bogdan-Pitești, casa este decorată pe gustul estetului și poate că ea este mijlocul subtil prin care substanța seniorului decadent este reintegrată, recompusă, cu toate virtualitățile ei. Ceea ce la prima vedere pare un bric-à-brac artistic, specific anticariatelor, relevă, de fapt, o scrupuloasă întreținere a contrastelor, dar și a unei armonii subliniate de un ecumenism estetic. O reconstituire a catalogului colecției Alexandru Bogdan-Pitești o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]