17,060 matches
-
este creația decît o prelungită asceză laică în căutarea sfințeniei creștine?...". Acest fundament sacral reprezintă filosofia scriitorului, sîmburele de absolut care e recognoscibil și sub aspectul unor creații și demersuri care, în idealismul lor generos, în activismul lor luminat, nu recurg la o manifestă motivație religioasă: "De ce Voltaire și Hugo sînt amîndoi în Pantheon avînd o operă literară atît de diferită? Pentru că ei reprezintă același ideal: sfîntul laic. Filosoful și Poetul au fost fondatori ai geniului uman și acest titlu îi
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
ca atare a unui Caravaggio are (post factum, se-nțelege) doza ei de bagatelă. În vremuri cumplit-romantice, la o masă de birt ieșean, acidul boem Mărgărit nu-l slăbește o clipă pe unul din răsfățații pasteliști ai regimului. Acesta, indignat, recurge la soluția ultimă. La care Mărgărit, prompt: Măi, T., tu vrei să ne convingi cu miliția că ai talent?! După jumătate de secol, un alt rapsod în albastru (nomina odiosa) a apelat recent la o întreagă armată de bodiguarzi, ca să
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
mitului donjuanesc, pe de altă parte. O prejudecată sexistă, întemeiată însă psihanalitic ar putea invoca refularea, frustrarea drept motivații ascunse ale nevoii irepresibile de a scrie, resimțită și conștientizată ca atare de eroina noastră. Adresîndu-se direct prototipului masculinității nesățioase, Bianca recurge demn și poetic la metaforele polivalente ale cerului și mării: Nu e adevărat ce spun oamenii despre cer, eu sunt sigur că surîsul ei (al mării) vopsește cerul pînă departe cu un surîs mai palid și că el nu e
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
extins - din dorința de evitare a cacofoniei - și asupra construcțiilor în care valoarea lui ca ("în calitate de...", "drept...") e cu totul diferită. Substituția lui ca prin ca și e soluția comodă și antipatică, pe care vorbitorii ar putea să o evite recurgînd pur și simplu la reformulări ale frazei. Citatele care ilustrează abuzul se găsesc cu ușurință, în diverse registre stilistice ale limbii actuale. Numeroase exemple recente pot fi culese din Internet: în multe cazuri e vorba de texte traduse, în care
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
puncte de vedere inedite, nu se sfiește să revină asupra unor afirmații mai vechi și nici nu ține cu tot dinadinsul să traseze o frontieră rigidă între cele două roluri - de critic/teoretician, respectiv de prozator. Nu de puține ori recurge, cum se întîmpla și în mai vechile "Marginalii și glosse la Numele trandafirului", la exemple care evocă propria experiență de scriitor (deși, după cum mărturisește în introducere, nu îi place să amestece rolurile), însă orice subterfugiu e scuzabil, la urma urmelor
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
ziar bucureștean să pună pe pagina întâi, la nici două săptămâni de la trecerea lui Bush prin București, următorul titlu incendiar: "De 1 Decembrie, "Magyar Nemzet" nu-și poate stăpâni ura față de români". Subtitlul conține și el o informație-bombă: Autorul comentariului recurge la cele mai odioase mistificări de tip extremist". Sincer vorbind, nu știu cu ce se ocupă ziarul budapestan invocat și nu cunosc impactul său în societatea maghiară. Știu doar, din traducere, ce spune articolul cu pricina și constat că titlurile
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
o fi fost atunci? Însemnările nu se referă la nimic important. Remarc, acum, în martie 2002, că ele nu au vreo trimitere, eventual politică, nici macar aluziva, - procedeul clasic al lașilor - dată fiind epoca. Probabil însă că teamă mă silea să recurg la acest fel de exerciții intelectuale, o fugă de ceva, un soi de... dizidenta mentală. Frazele par a se desprinde complet de realitatea cotidiană. Dacă nu ne gândim, cumva, că astfel ne instalăm de fapt în realitatea adevărată. Sau lucruri
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]
-
pornește de la anumite presupoziții de gen (natura diferită a femeilor, existența unei singure ordini sociale) și de la un set de date care indică clar diferențele de gen. în final, în loc să admită faptul că teoria lui nu este universal aplicabilă, Durkheim recurge la o lungă explicație a particularităților naturii femeii și ignoră pur și simplu în analiza finală datele despre femei, care îi perturbau concluziile. Informațiile despre femei sunt codificate de autor ca anomalii, devianțe ce nu necesită explicații teoretice." Ineditul lucrării
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
Cogito-ul lui Descartes nu e străin de aceasta. Dar divorțul de tipurile de cunoaștere populară a corpului e pronunțat doar la un nivel "oficial", pentru că omul din societatea modernă uită de coerența oricărui sistem și trece de la doctor la vraci, recurgînd la practici lejer calificabile drept superstiție sau șarlatanie. Se întîmplă lucrul acesta fără ca omul contemporan - ale cărui cunoștințe despre corp sînt de altfel sumare, reduse cel mai adesea la cele aflate în școală - să-și pună problema că trece de la
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
Iliescu să-și folosească popularitatea pentru a le spune românilor care sînt riscurile și pe termen scurt, dar și în privința amanetării viitorului României, dacă crește sprijinul electoral pentru CVTudor. Politica sprijinirii pe din dos a PRM-ului, la care a recurs partidul de guvernămînt pentru a arăta pisica Occidentului, nu mai poate continua. PSD are acum prilejul istoric de a se rupe de un trecut dubios și de a deveni un partid respectabil și pentru cei care nu-l votează. Premierul
Un început de limpezire by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14532_a_15857]
-
întâmplă după ce devii scriitor... Aici lucrurile se complică rău de tot... Pentru că, la un moment dat, în nesimțirea generală, îți dai seama că publicul trebuie dezmorțit. Am cunoscut inși foarte talentați, foarte deștepți, însă necunoscuți, neapreciați de public și care recurg pe bună dreptate la unele metode de "zguduire" a intelectului cititorilor respectivi, apelând când la farse sinistre, când direct la autodesființări spectaculoase, pe motiv că de ce teroriștii să se arunce singuri cu o încărcătură de dinamită în brațe, iar un
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
Succesul este prezent și vizibil de pe acum, în întunericul misterios al încăperii, ca o fosforescență a aerului. Când începe spectacolul și Dan Puric apare, singur, în spațiul vast al scenei, mă gândesc... la filmele americane. La mijloacele costisitoare la care recurg producătorii de la Hollywood ca să-și asigure succesul la public. Mașini care urmează să se lovească una de alta și să facă explozie, ambarcații menite unor scufundări spectaculoase, helicoptere care se vor prăbuși în prăpăstii... Plus pistoale automate cu un tir
N-aveți un bilet în plus? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14575_a_15900]
-
centrale, în anunțul său, sintetizat în ZIUA: "BNR vrea să protezeje sistemul bancar de creditarea în exces în valută", un fel de a spune că economia românească trebuie să-și caute soluțiile mai întîi acasă și numai după aceea să recurgă la importuri. N-ar fi prima oară cînd guvernatorul BNR iese în față pentru a face anunțuri bancare în care se ascunde o strategie pe care guvernul nu vrea sau nu poate să și-o asume cu aceeași seninătate.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
1821-1822, utilizarea lui la începutul cuvintelor și a lui @ în corpul lor (așa cum se folosise, de fapt, în scrisul chirilic românesc în sec. XVI-XVIII). Înțelegem astfel că scrierea românească, atunci cînd s-a ținut seama de tradiția noastră culturală, a recurs la două semne grafice, în două poziții: la inițială și în mijlocul cuvîntului. Este chiar atît de greu - adăugăm noi - să recunoaștem în pe ulteriorul, latin, î ? Pe care l-au avut în vedere, bineînțeles, cei care încercau să construiască o
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
române) - în Prescurtare de gramatica limbei româno-italiene (1841), trecerea la o grafie latină devenea de rigoare. Heliade, care urma într-un fel experiența lui Petru Maior (cel care legase latinitatea românei de italienitate și introdusese grafii ale "fraților noștri italieni") - recurge și el la notații grafice precum â, ê (cânt, făcênd, râu, quând ) alături de ó, pentru /ă/, ô, pentru /oa/, ç, pentru /š/ etc. Chiar în această trecere la grafia italo-latină, dubla notare a lui /î/ (prin ê și â) se
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
memorabile, - vezi spiritualul Beaumarchais, crainicul revoluției franceze. Astfel se explică și raitele zilnice ale lui Georgică în lumea lacului Herăstrău plină de oameni simpli, modești, unde căpătase faima unui șahist redutabil... Cu atât mai puțin mi-ar fi venit să recurg acum în mod deschis la apelațiunea dată subretei italiene, când Jurgea, părăsind Herăstrăul, joacă în prezent interminabile partide de șah în Câmpiile Elizee... Prin urmare, intrând în Muzeul d'Orsay, o las la parter pe Colombina, din cauza entorsei, în sala
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
persoanelor fizice cât și celor juridice"). Singura dispoziție care ne mai aduce în limitele acceptabilului e "înainte de aplicarea amenzii, agentul constatator va da (...) un avertisment scris și va stabili un termen de intrare în legalitate". În scop pur experimental, am recurs la o simulare. Experimentatorul se consideră agent constatator (are o anume specializare și chiar atestare în domeniu) și ia la întîmplare o mostră de text "de interes public"; de exemplu un site oficial, cum ar fi cel al guvernului (acesta
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
de scandalul spitalelor, nici de supărările medicilor de familie. Am o singură problemă. Statul român a promis că plătește o parte din costul unor medicamente, așa-numitele "compensate". Dacă a făcut această promisiune, să se țină de ea, nu să recurgă la șmecherii de tipul plafonării acestor rețete. Sau, mult mai rău, din cauză că a inventat un sistem care nu funcționează să-și tragă spuza pe turta bolnavilor, care au ajuns să ia cu asalt farmaciile în primele zile ale lunii, ca să
Banii de protocol și banii de "compensate" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14051_a_15376]
-
că pe parcursul primei treimi din carte n-am făcut altceva decît să caut similitudini cu situația și raporturile dintre cele două Germanii, neputînd să mă rup de gîndul că am în față o parabolă și că, firește, Christa Wolf a recurs la mitul clasic, procedeu folosit în exces odinioară de scriitorii unui anumit sistem. Ea cunoștea prea bine trucurile prin care mai puteai strecura un mic adevăr acceptat tacit de cenzură (cel mai bun exemplu în acest sens este Stephan Heym
Cine e această Medee? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14074_a_15399]
-
început, lui Adelin i-a fost sigilat telefonul mobil de către autoritățile irakiene, așa că trebuia să fie sunat din țară, la hotel, liniile telefonice fiind, evident, supraîncărcate. Se putea și mai rău. CNN s-a trezit alungat și a trebuit să recurgă la Al Jazeera spre a prinde imagini. Dialogul dintre studioul Antenei 1 și Adelin Petrișor decurgea cam așa: "Ce vezi acolo?" întreba Radu Coșarcă ori Alessandra Stoicescu. "Nu văd mare lucru, răspundea Petrișor. Stăm la un hotel îndepărtat de teatrul
Prea mici pentru un război atît de mare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14096_a_15421]
-
Irina Marin Caragiale, cartea lui Vasile Fanache, este ediția a treia adăugită, a volumului apărut în 1985. Recurgând la o abordare paradigmatică, autorul urmărește în opera caragialiană o serie de teme centrale împreună cu avatarurile lor de la o scriere la alta. Prima parte este dedicată caragialienei "lume-lume", cu tot carnavalescul său, cu instabilitatea identitară cronică și transcendența ei decăzută
Paradigme caragialiene by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14106_a_15431]
-
și fără sprijinul UDMR. De unde această agitație reformatoare? Politicienii din partidele de opoziție sînt de părere că, în mare parte, Guvernul a intrat în criză de timp față de programul de măsuri necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Din acest motiv se recurge la reforme anunțate nervos și aplicate pompieristic. În ceea ce mă privește, cred că există și presiuni bugetare urgente care obligă guvernul la ajustarea numărului de paturi din spitale și la modificările din organigrama Ministerului Educației. Dar, una peste alta, e
Agitație reformatoare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14127_a_15452]
-
putea fi conferite de conjunctura prezentului. O astfel de perspectivă ne face să credem că avem de-a face cu un nostalgic al "purității" artei, al caracterului ei închis, de entitate estetică suficientă sieși. Cât privește perspectiva pragmatică la care recurge autorul, de data aceasta ea nu mai este una auxiliară, subordonată operei literare, ci se transformă într-o tehnică hermeneutică generalizată și sufocantă până la urmă. Neajunsul unei astfel de abordări discursive apare de la bun început: textul caragialesc devine un simplu
Pragmatică în loc de analiză by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14132_a_15457]
-
foneticii și intonației suedeze. Capitolul se constituie că un instrument ce se dovedeste util pentru consultarea transcrierilor fonetice pe care autorul le oferă la cea mai mare parte a cuvintelor titlu și uneori la cuvintele compuse. Transcrierea fonetica la care recurge dicționarul are la bază alfabetul întocmit de Asociația Internațională de Fonetica, adaptat la specificul limbii suedeze. Meritorie este și includerea de sinonime suedeze, perfecte sau parțiale care întregesc imaginea nuanțelor stilistice ale vocabularului suedez. Aceste sinonime facilitează folosirea dicționarului și
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
nerecunoașterea meritelor profesionale și apoi marginalizarea unor oameni, evident, de valoare; furtul intelectual, defavorizarea fățișă a rudelor celor emigrați ilegal; corupția sistemului judiciar sau colectivizarea, Canalul, pușcăria). Astfel furia personajelor devine un fenomen anticomunist și piesele sînt, esențializat, politice. Eroii recurg la gesturi disperate (se amenință cu o armă de vînătoare în Serifii, în Casa soarelui răsare eroina se gîndește la sinucidere) și piesele conțin povești de senzație - tocmai aceste inserții care salvează textele de la obișnuitele dezbateri terne ale teatrului politic
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]