187 matches
-
din nou pe ecranul de televizor. Mai există și o altă experiență pe care trebuie să o știi fie în mod coștient fie inconștient pentru ca să intri în viitor fără această problemă? După un timp s-a ridicat degetul „da”. Chestionarea recursivă cu ajutorul degetului și progresia Procedura detaliată mai sus, implicând accesul la un eveniment cauzal, a fost apoi repetată. Următoarea dată când Sonia a fost întrebată dacă mai erau și alte evenimente despre care trebuia să știe a apărut răspunsul „nu
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
semnalele ideodinamice în contextul întăririi eului. Acestea au fost apoi folosite pentru chestionarea ideodinamică astfel încât să permită pacientei să acceseze experiențele care erau dinamic legate de fobia de dentist. Aceste experiențe au fost accesate și trecute în revistă „inconștient” și recursiv până când a apărut semnalul „nu”, punct în care pacienta a fost întrebată: Mai există și un alt eveniment despre care este nevoie să știi astfel încât mintea ta inconștientă să se poată îndrepta spre viitor fără problemă? Atunci când a fost confirmat
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
explicare a hipnozei, pacienta având ocazia de a adresa întrebări, ceea ce a gestionat eficient orice rezistență reziduală la procesul hipnotic. Au fost apoi stabilite semnalele ideodinamice cu ajutorul degetelor, prin folosirea metodelor de vizualizare și întărire a eului, urmate de chestionare recursivă ideodinamică cu ajutorul degetelor. Pacienta a fost încurajată să acceseze și să treacă în revistă evenimentele legate de problema definită în timp ce se menținea un nivel adecvat de disociere. Atunci când mintea inconștientă a indicat că pacienta poate merge în viitor fără problemă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mai puține șanse de redeschidere a rănilor traumatice. Evenimentele traumatice pot fi restructurate prin utilizarea resurselor adulte disponibile, pentru a re-experienția trauma dintr-o perspectivă diferită în timp ce se dobândește un sentiment al controlului asupra trecutului. Cu alte cuvinte, o retărire recursivă a experienței traumatice permite eliberarea potențialului creativ al crizei. Rossi scrie: Amintirile timpurii sunt de obicei încărcate cu alte stări ale ființei, alte aspecte ale personalității care s-ar putea să fi fost îndepărtate prematur. Aceste identități și amintiri dependente
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de casă realizate în timpul celor două săptămâni anterioare ședința de terapie s-a centrat pe dinamica aflată la baza problemei Joannei. Au fost utilizate tehnici hipnoanalitice, respectiv abordarea prin semnalizarea ideodinamică cu ajutorul degetului (Rossi și Cheek, 1988Ă. După trei cicluri recursive inconștientul Joannei a indicat (prin mișcarea unui degetă că putea să se îndrepte spre viitor fără problemă. Și pe măsură ce degetul tău „da” se ridică ca recunoaștere a faptului că mintea ta inconștientă te poate acum lăsa să te îndrepți spre
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în permanență mesajul în funcție de reacțiile observate la acesta; această trăsătură internă a discursului monologal poartă numele de dialogism. Emițătorul produce acte de limbaj prin creație și imitație. El folosește în mod creativ limbajul, producând enunțuri personale pe baza unor reguli recursive de gramatică și a unui vocabular, pentru a-și exprima idei, sentimente, atitudini personale; în același timp însă, el imită acte de limbaj produse de ceilalți oameni în împrejurări similare, deci folosește limba așa cum o fac și ceilalți membri ai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
papers/computation.html. Churchland, Paul M. (1998Ă, „The Neural Representation of the Social World”, în T.W. Bynum și J.H. Moor (ed.Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Clark, Nigel (1995Ă, „Rear-View Mirrorshades: The Recursive Generation of the Cyberbody”, în Mike Featherstone și Roger Burrows (ed.Ă, Cyberspace/Cyberbodies/Cyberpunk: Cultures of Technological Embodiment, Londra, Sage. Cooke, Lynne și Wollen, Peter (ed.Ă (1998Ă, Visual Display: Culture Beyond Appearances, New York, The New Press. Cowley, John
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
autonomia jurisdicțională a unităților locale. Conceptul de cooperare federală implică suprapunerea verticală a autorității cu guvernanța comună. Dacă acest concept este extins spre coordonarea orizontală, va rezulta o apropiere a conceptului de organizație organică de macrostructura teritorială a statului. Structurarea recursivă a rețelelor de politici sugerează că relațiile many-to-many pot fi extinse dincolo de granițele dintre organizații și unitățile teritoriale ale statului. Această perspectivă corespunde argumentelor conform cărora caracteristica esențială a unei organizații în rețea constă în integrarea acesteia dincolo de granițele formale
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
depășite, pentru că ele ne hrănesc ființial. A trăi de moarte, a muri de viață, cum spune filosoful din Efes... În esență, dincolo de judecățile și verdictele cu certitudine susceptibile de interpretări și amendări multiple, Edgar Morin se revendică de la o gîndire recursivă, în buclă, în care cei doi termeni ai unei contradicții, departe de a se anula reciproc, trimit în permanență de la unul la altul. Mișcarea veșnică e cea care ne așează inevitabil pe cale. Oricum am numi-o. Curios lucru și sfîrșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mereu într-o pers pectivă dialectică, absolutul este regăsit în lume tocmai prin covârșitoarea sa absență. În textul care intră în atenție în aceste pagini, caracterul invizibil, incomprehensibil al violenței este cel care îi certifică originea sa divină: „Where the recursive visibility of mythic violence offers a criterion for understanding it as its own end, the invisibility (sic!) of the ends of divine violence allows it to appear as pure means.“ Comentatorii observă în acest loc o evidentă sursă kantiană. Atât
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
stabilește o relație dialogică complexă, care nu comportă doar complementaritate, ci și antagonism între individual, pe de-o parte, și colectiv și statal, de cealaltă parte. Alegerea periodică a instanțelor executive, legislative și chiar judecătorești stabilește un soi de buclă recursivă în care indivizii guvernează și controlează prin opțiunea lor instanțele care îi guvernează și controlează. Astfel, nu există o armonie prestabilită sau un echilibru definit între individual și supra-individual, nu există o subordonare a unuia de către celălalt, ci doar puternica
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și controlează. Astfel, nu există o armonie prestabilită sau un echilibru definit între individual și supra-individual, nu există o subordonare a unuia de către celălalt, ci doar puternica realitate a unuia și a celuilalt, ceea ce permite existența dialogicii lor, și bucla recursivă în care cei controlați (indivizii) își controlează controlorii (guvernul, statul). Democrația instituie în mod viguros pluralismul și diviziunea la vîrful statului. Separarea puterilor nu face decît să protejeze indivizii de o putere supra-concentrată, ea face din puterea însăși produsul/producătorul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de logică abstractă a lui Gödel a avut un impact izbitor. Analizând mecanismul formal al descrierii lui Gödel pentru ceea ce se putea obține prin procedurile pas-cu-pas, strălucitul tânăr logician englez Alan Turing a identificat rezultatele unei astfel de proceduri funcțiile recursive generale cu rezultatele a ceea ce putea fi calculat, în general, pe o mașină. Așadar, cu această analiză și cu impactul pe care l-a avut asupra minților unor oameni precum John von Neumann și ale altora a început conceptul teoretic
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
O primă constatare, pe care o voi nota cu (M1), este că, dacă observațiile unui autor contemporan de relevanță precum Giddens sunt definitorii, atunci: (M1) Preocuparea metateoretică pentru poziționarea sociologică a individului în plan spațio-temporal tinde să fie astăzi recuperată recursiv și, implicit, reflexiv, provenind din spiritualitatea modernității timpurii. De aici rezultă și că: (M1.1) La nivel experimental, deîncapsularea și reîncapsularea reprezintă procese de tranziție spre un nou tip de societate fluidă și, așa cum vom vedea, fractală și recursivă. (M1
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
recuperată recursiv și, implicit, reflexiv, provenind din spiritualitatea modernității timpurii. De aici rezultă și că: (M1.1) La nivel experimental, deîncapsularea și reîncapsularea reprezintă procese de tranziție spre un nou tip de societate fluidă și, așa cum vom vedea, fractală și recursivă. (M1.2) Este posibil ca recuperarea unor valori ale spiritualității moderne timpurii, în speță a drepturilor fundamentale ale individului, să se "reîncapsuleze" în societatea actuală sub forma unor reguli formale la nivelul instituțiilor "reformate". Această restructurare poate lua, printre altele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fi descrisă în limbajul clasic al geometriei euclidiene; (p3) este, în genere, autosimilară, adică fiecare element component reproduce imaginea întregului; (p4) prezintă o dimensiune fractală mai mare decât dimensiunea topologică; (p5) poate fi, de obicei, definită prin reguli simple, eventual recursiv. (v. Boutot, 1993/1997, pp. 33-34). Fractalii iau firește și forme simple, intuitive, atunci când forma de bază este la rândul ei simplă. Astfel de exemple se pot regăsi atât în natură, cât și prin intermediul imaginației umane sau prin intermediul proiectării cu ajutorul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
intervenției panoccidentale în Irak: valorile democratice nu par să se impună, iar panideea islamică pare să opună o tot mai mare rezistență conflictuală. Putem vorbi, în astfel de cazuri, de spații de divergență. O atenție deosebită trebuie acordată aici agresării recursive a hărții mentale a Mitteleuropei. Unii autori vorbesc despre "agresarea hărții mentale în Europa Centrală și de Sud-Est": "Specificul geopolitic al României provine din aceea că se află sub presiunea a două sau mai multe panidei, care imprimă uneori României
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
un simulator de viață reală, cotidiană. În interiorul mediului SL pot fi găsite locații spațio-temporale în care se pot practica însă jocuri, inclusiv interactive, ceea ce sugerează o "viață terțiară". Nu mai este decât un pas de la această "third life" până la restructurarea recursivă, deci fractală, a vieții cotidiene a cetățeanului odinioară real. Apoi, granița dintre participarea socială la structurile virtuale, alternative, și "viața reală" tinde să dispară în SL. Rezidența în SL presupune drepturi și libertăți comunitare virtuale, la fel ca în RL
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
noutate. Elementul de noutate este mai degrabă reprezentat de viteza de propagare, înmulțire și penetrare în cercurile de utilizatori ai fenomenului pe care îl numesc aici catalimbaj. Un caz particular al "esențializării" limbajului este reprezentat de ceea ce putem numi "acronime recursive": de pildă, numele companiei "Cyganus", care înseamnă Cyganus, Your GNU Support, GNU fiind, la rându-i, acronim recursiv pentru unul dintre sistemele de operare pe computer ("GNU's Not UNIX", unde UNIX este un sistem de operare alternativ ș.a.m.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
utilizatori ai fenomenului pe care îl numesc aici catalimbaj. Un caz particular al "esențializării" limbajului este reprezentat de ceea ce putem numi "acronime recursive": de pildă, numele companiei "Cyganus", care înseamnă Cyganus, Your GNU Support, GNU fiind, la rându-i, acronim recursiv pentru unul dintre sistemele de operare pe computer ("GNU's Not UNIX", unde UNIX este un sistem de operare alternativ ș.a.m.d.). Iată în continuare (Tabelul 4) câteva exemple (din cele câteva milioane) de acronime folosite în limbajul universal
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și geostrategie prin înghețarea conflictelor Comunicare lingvistică Galaxia Gutenberg Mediamorfoze catalimbaj Percepție ontologică Univers universuri multiple metavers Agenți sociali Individualitate indistinctă. Turbulențe Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi identici aprioric. Identitate socială mai presus decât cea personală Individualizarea reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri disipative Grupări sociale Diviziuni în colectivitățile comunitare Apariția și teoretizarea conflictului de clasă, în cadrul sistemului de stratificare Restructurarea ierarhiei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
omului". Societăți, prin contrast, în Occidentul evoluat. Politică a conviețuirii, cooperării și negocierii Principiul identității de sine în cadrul modernității Societatea cunoașterii axiomatice; progres gnoseologic, politic și societal Teleologia istorică; societate a căutării de cale și de sine istoricistă Societatea cunoașterii recursive, reflexive. Multiculturalism Axiologie a drepturilor fundamentale (naturale) Drepturile la viață, libertate, egalitate, securitate, proprietate Aceleași drepturi, cu interpretări alterate și variabile Corectitudine politică Percepție asupra modernizării românești Forme fără fond Izomorfoze fără atractori Modernitate tendențială Tabel 9. Modernitate originară versus
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
constructurată", condusă de state "privatizate", de state-gestionar, în locul statelor-tutore tradiționale. Toate aceste schimbări structurale reprezintă elemente constitutive ale procesului de tranzit de la societatea postmodernă la cea izomodernă, adică, potrivit ipotezei formulate la început, la "cea de-a patra hipnoză". Elementele recursive provenite din premodernitate și ocolite de "postmodernitatea" relativistă a secolului trecut rămân valabile, cu siguranță, în epoca izomodernă, acestea fiind recuperate din modernitatea Iluminismului "pre-postmodern". Însă modernitatea pe care o traversăm continuă să parcurgă vortexuri imprevizibile atât pentru teoreticienii modernității
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
289]. Shaw, George Bernard 1970. Shaw: an autobiography 1856-1898. London: Max Reinhardt [245]. Sheehan, Neil 1988. A bright shining lie: John Paul Vann and America in Vietnam. New York: Random House [137]. Shultz, Thomas R., și Cloghesy, Karen 1981. Development of recursive awareness of intention. Developmental Psychology 17:465-471 [321]. Sidgwick, Henry 1907. Methods of ethics (ed. a VII-a). London: Macmillan [180]. Siegler, Frederick A. 1966. Lying. American Philosophical Quarterly 3:128-136 [270]. Silverman, David 1975. Reading Castaneda:a prologue to
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Istoria R.P.R.) al lui M. Roller încheindu-și lunga carieră de jumătate de secol. În locul ei este repusă în drepturile sale tradiționale formula "î.Hr./d.Hr.". Religia creștină, Biserica (Ortodoxă dar și cea Unită), credința răsăriteană, sunt teme ce apar recursiv și în celelalte direcții discursive (reflexivă, respectiv postmodernă) ocazionate de pluralizarea manualelor. N. Dumitrescu et al. (1999) include creștinismul ca element fundamental al "sintezei spirituale", ca dimensiune integrantă a "sintezei românești" (p. 11). Iar manualul redactat de S. Brezeanu et
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]