12,341 matches
-
Vârgolici găsește informații despre primele începuturi, în 1894, ca scriitor, elev fiind la "Liceul Sf. Sava". În 8 martie 1914, în revista "Flacăra", articolul Scrie-ne ceva despre Vlahuță, restrânge sfera informațiilor, în sensul că trimite la o poștă a redacției, în următoarea formulă: "Cine ar sta să răsfoiască revista aceasta ("Vieața" lui Al. Vlahuță, n.n.), mama tuturor "Vieților" cari au apărut de douăzeci de ani încoace, ar găsi în Corespondența nu mai știu cărui număr acest răspuns: "D-lui Dadu
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
pe pagina întîi a unui text celebru despre satul românesc: Lauda țăranului român. (Discursul de recepție la Academie al lui Rebreanu), Elogiul satului românesc de Lucian Blaga, Creștinismul românesc de Simion Mehedinți și Realitatea sătească de N. Steinhardt. Am sugera redacției să însoțească textele de data cînd au fost scrise sau rostite și de sursa din care sînt reproduse. Cu excepția Laudei rebreniene, celelalte sînt nedatate și nelocalizate. În revista 22 (nr. 668, ultimul pe 2002), d-na Gabriela Adameșteanu scrie că
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
starea de lirism în cea de lucru. Începu să vorbească ferm și clar: - Peste o săptămână se aniversează eliberarea Tallinului. Data aceasta va fi pe larg consemnată. Inclusiv în paginile gazetei... Sunt vizate diverse aspecte - administrative, culturale, sociale... Toate secțiile redacției pregătesc materialele. Ai și dumneata o sarcină. Și anume. Conform datelor serviciului de statistică, în oraș există în jur de patru sute de mii de locuitori. Cifră oarecum convențională. Întinderea orașului e și ea oarecum convențională. Așa că, uite: ne-am consultat
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
nume de familie. El e din Etiopia. Învață la Școala de marină. - E negru? - Aș spune - șocolatiu. - Stați așa, - îi spun, - e interesant... Se profilează un caz de internaționalism. Prietenia între popoare... Îmi permiteți să dau un telefon? Sun la redacție. Răspunde Turonok. - Ghenrih Franțevici, tocmai s-a născut un băiețel. Mare, sănătos. Are cincizeci și opt de centimetri. Cântărește patru două sute... Tatăl e etiopian. Urmă o pauză apăsătoare. - N-am înțeles, - spuse Turonok. - Etiopian, - spun, - de fel din Etiopia. Învață
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
Da, Kuzin, sunt Kuzin și ce mare scofală? Se pare că tovarășul Kuzin era într-o dispoziție filozofică. - Dați-mi voie, - zic, - să vă felicit. Copilul dumneavoastră este cel de-al 400.000-lea cetățean al orașului. Eu sunt de la redacție. Vreau să scriu despre familia dumneavoastră. - Ce să scrii? - Ei, despre viața voastră... Ar trebui să mergem undeva, să stăm de vorbă. - În sensul, să bem ceva? - se însufleți Kuzin. Era un bărbat înalt, cu bărbie fermă și cu gene
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
ceruse să o aștepte. Culoarul era aproape gol. Într-adevăr nu era nimeni și scările rulante nu mergeau. Fiecare are dreptul să aștepte de la viață ceea ce i se pare bun sau nimic, se formalizează domnul Carol. Horia, un coleg de redacție, fără să poată sau fără să vrea să explice de ce și cu ce câștig sau pierdere pentru el sau pentru alții, așteptase ani și ani un cutremur de cel puțin 7,5 grade pe scara Richter. Într-o noapte s-
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
grade și cuprins de o bucurie de nedescris, a sărit gol pe fereastră și a dat fuga să-și îmbrățișeze vecinii înfricoșați. Familia l-a băgat la azilul de nebuni pentru câteva luni, apoi el și-a reluat munca în redacție ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, iar, cutremurele de pământ care urmară nu-i făcură nici o impresie. Avusese cutremurul lui, acela pe care îl așteptase, sau poate că nu așteptase decât un pretext ca să sară gol pe fereastră și
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
fără greșeală, ci și o ingeniozitate și o plăcere de a scrie pe care săptămîna trecută le-am remarcat la aproape toate ziarele din București. Marile cotidiane și-au alcătuit edițiile de luni, simțind adierea istoriei. După vizita președintelui Bush, redacțiile ziarelor au ținut seamă că sîmbătă și duminică televiziunile și radiourile nu s-au ocupat decît de acest eveniment. Cronicarul remarcă încîntat - sîngele apă nu se face! - că ziarele și-au pierdut complexul televiziunilor și nu se mai străduiesc să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
Poeta Viorela Codreanu Tiron, originară din Bârlad, județul Vaslui, Își Începe cariera la revista Nemuritorii, În calitate de redactor și secretar de redacție. Acestui moment Îi urmează un stagiu la România Liberă, unde, alături de profesorul C. Ignat, scriitoarea se ocupă de pagina culturală a publicației. Totuși, Viorela Codreanu Tiron mărturisește că s-a format cu adevărat, ca om de cultură, În perioada În
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
cărții sale cîteva date, menite să contureze sumar portretul debutantei: orădeancă, în vîrstă de 28 de ani, profesor de limba și literatura română, absolventă a Facultății de Litere din Cluj, unde în anii studenției a fost redactor și secretar de redacție la revista Echinox. Colaborările numeroase la cunoscute periodice literare din spațiul cultural ardelenesc atrag atenția asupra Ioanei Cistelecan și promit o carte de debut scrisă cu suficientă îndemînare, cu un stil critic exersat ceva vreme în presa culturală. Tema asupra
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
Constantin Țoiu Ar trebui, cred, să se înmulțească analizele punctuale ale modului în care au operat, timp de decenii, cenzura oficială și autocenzura personală: de la manuscrise la textul tipărit (cu eventuale documente și mărturii ale redacției sau editurii), de la o ediție la alta - cu modificările de interes specifice fiecărei perioade. Din punct de vedere strict lingvistic, interesează mai ales conotațiile unor cuvinte, gradul de subversivitate care le era atribuit și care poate deci explica anumite evoluții
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
Rodica Zafiu Ar trebui, cred, să se înmulțească analizele punctuale ale modului în care au operat, timp de decenii, cenzura oficială și autocenzura personală: de la manuscrise la textul tipărit (cu eventuale documente și mărturii ale redacției sau editurii), de la o ediție la alta - cu modificările de interes specifice fiecărei perioade. Din punct de vedere strict lingvistic, interesează mai ales conotațiile unor cuvinte, gradul de subversivitate care le era atribuit și care poate deci explica anumite evoluții
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
Mihai Șora Eram încă la Editura pentru Literatură (EPL) când, în a doua jumătate a anilor șaizeci, doamna Cornelia Ștefănescu - cercetătoare, pe atunci, la Institutul "G. Călinescu" - a prezentat redacției care se ocupa cu repunerea în circulație publică a patrimoniului cultural o propunere de reeditare, pe etape, a operei lui Mihail Sebastian, pe care publicul acelei vremi nu apucase să-l cunoască decât ca autor al Jocului de-a vacanța
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
Cristian Măgura Am primit la redacție revista Limbă și literatură (I-II/2002) editată de Societatea de Științe Filologice din România. Simpla parcurgere a sumarului este suficientă pentru a trezi interesul celor pasionați de lingvistică, folclor, critică și istorie literară. Orientarea printre ultimele apariții din cadrul peisajului
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
am fi reluat lucruri pe care apucasem să ni le spunem altcîndva, el cerîndu-și scuze că a exploatat-o pe nevastă-mea, la corectură, eu mirat că mi le cere. El m-a ajutat să mă apropii de ceilalți din redacția revistei, Victor Costin, bătrînul palicar de la tehnic, redactorul șef de atunci al revistei Genoiu și, Carmen care m-a plimbat prin oraș, ajutîndu-mă să învăț Bacăul, cu acea grijă pe care numai femeile o pot avea. M-au invitat la
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
ea și îi scrisese vreo zece poezii pe care Puiu, decăzut după 23 august 1944, venise la Gazeta literară să le vândă fiindcă acum o ducea prost cu banii... Îl sfătuisem pe culoarul vopsit în alb ca de policlinică al redacției să se ducă să vândă manuscrisele atât de prețioase la Academie, - nu mai știu ce făcuse cu ele... Le citisem lacom pe loc și pot să spun că erau grozave. Păcat că se pierdură... Țin minte că Puiu se ferea
Urziceni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14627_a_15952]
-
Irina Marin A sosit la redacție numărul 43 din ediția în limba română a publicației Lettre Internationale. Întâlnim aici un potpourri de autori, pornind de la nume mai puțin cunoscute și ajungând la câștigători ai Premiului Nobel precum Isaac Bashevis-Singer sau Gabriel García Márquez. Pătrunse de acest
Dialoguri de calitate by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14644_a_15969]
-
răspunde unui om care crede sincer așa ceva ? I-aș spune: "De ce nu vă mutați Dumneavoastră, stimate domn, într-o lume frumoasă fără cărți? Că nouă, celorlalți, ne place lumea asta păcătoasă, așa cum e ea, cu cărți!" Vă mulțumesc mult, în numele redacției noastre și mai ales în numele cititorilor noștri comuni, din lumea asta a noastră, "cu cărți".
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
lui ani. Nu numai că bustul, parcă modelat din plastilină roșie, nu aducea deloc cu modelul, dar nasul cum se întîmplă cu statuile din vechime , suferise o groaznică mutilare. Ulterior, purtate în iureș la Sibiu de profesorul van Itterbeck, la redacția unui ziar local ne-a fost dat să aflăm avatarurile statuii de la chiar sculptorul care o realizase. O familie din Rășinari, după cum se "zice" supărată pe trecutul brun al lui Cioran, ( sau doar un copil inconștient, după alte variante orale
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
m-ar fi umplut de draci, iar perimetrul angelic mi-ar fi fost insuportabil. Ce să-i explic preabunului doctor că, pentru mine, a fi (încă) vie înseamnă și să știu ce se întîmplă în Irak, în țară, acasă, la redacție? Că fără plăcerea lecturii, organismul meu ar fi invadat de toxina mortală a plictiselii? Că unele deprinderi - așa nesănătoase cum or fi ele - mă abstrag paradoxal din suferință, în timp ce zidul protector aseptic mă înfundă în ea? Că atîta timp cît
În Eden, cu un bagaj de cărți by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14066_a_15391]
-
Cronicar Glucksmann și războiul din Irak După Robert Radeker, profesor de filosofie și membru al comitetului de redacție al revistei Les Temps modernes (vezi România literară, nr. 14, p. 32), iată, un alt intelectual francez de stînga, André Glucksmann, denunță în International Herald Tribune (22 februarie, adică înainte de începerea războiului) poziția Franței chiraquiene față de intervenția anglo-americană din Golf
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
ni-i arate din nou săvârșind același joc împreună, prăpădindu-se de râsul în dublu dedicat păcălelii... Și fraza noastră riscă, iată, să nu-și găsească sfârșitul nicăieri. Rezumând totul în prețul simbolic a doi, (cum altfel?), trandafiri lăsați la redacție împreună cu câteva poeme dintre cele scrise în răstimp, prietenii și le dedică unul altuia, Bogdan lui Cosmin, concentrat la culme, poemul Ra, și Cosmin lui Bogdan, în desfășurare amplă Aleph - 1, și Aleph - 2, în versuri foarte lungi, vorba lui
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14075_a_15400]
-
--- Stimată redacție, Am citit cu deosebit interes articolul despre marele lingvist Eugeniu Coșeriu din România literară nr. 6/12-18 februarie, semnat de Gregorio Salvador. Cred însă că în traducerea Florinei Nicolae s-au strecurat câteva greșeli: "unul dintre discipolii săi germani, Dr.
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14097_a_15422]
-
fi considerate inedite total pentru editori și pentru toți literații. Pentru aceste considerații, împrejurări revolute, cât și pentru 100 de ani de la publicarea în Bistrița, se republică în întregime cu punctuația și ortografia vremii, cum o scrisese și o expediase redacției poetul. Totodată, acesta este textul variantei întâi, față de cel din cărțile de școală ușor modificat, xeroxat din revistă (v. chenar alăturat). Nu e singurul exemplu de necunoaștere a unor scrieri ale lui Coșbuc. Se irosiră destule; mai sunt încă risipite
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
să vrea să se miște sufletul către înapoi, sau către înainte? Cum să-nțelegem corect semnalele sufletului, semnele de nerăbdare aici, cruzimile lui de nemuritor, în mintea vie și în trupul copilului, trecător? Citind câteva din poemele Cristinei, aduse la redacție de prieteni care nu se împacă deloc cu răpirea ei dintre vii, căci nu-i lipsea nimic, spun aceștia, avea totul, avea iubire, avea talent, era frumoasă, și veselă și sfâșiată de o inspirată tristețe, citindu-i poemele mi-a
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14124_a_15449]