108 matches
-
apeluri, a-și da păre[re]a față cu serbarea și a trămite comitatului central câte un esemplar din numerile în care este ceva despre serbare. Numa așa vom fi în stare a aranja conform opiniunii publice. Rugăm deodat stimatele redacțiuni române de a sprijini cauza serbării. Comitetul 48. R: V. Bumbac Vice-președinte Ioan Slavici. secretar; A: Vice-președinte, V. Bumbac m. p. secretar, Ioan Slavici m. p. 49. R: manifeste 50. R: o. lipsește 51. R: națiunea română e îndestul de matură. 52
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Mo Iaș Iaș Int ani cup vol ș.a Est apa săp VA VA Ex num pol ~N era ca ~nc ldaviae (a i) ca act d i, între 2 ernațional de pres rinzând ș um. N|ZUINȚA, reapărut sub redacțiunea profesorului Ion Moraru în 1965, dar mai ales seria nouă din 1990 (sub conducerea lui D.V. Marin). Au mai apărut Frângurele (1933), ~nvățătorimea vasluiană (1934) și o foaie din Vremea nouă (1944), înlocuită de Cronica, jurnal de informație generală. Dintre
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
exagerare care depășește limitele suportabilului. Primul moment al receptării unei astfel de glume este unul de contrariere, de uluire, urmat de o relaxare generată de constatarea subită că exagerarea a fost făcută tocmai pentru a-i fi sesizată enormitatea: La redacțiunea Războiului-Weiss, se prezenta în anul trecut, pe toamnă, un interesant specimen de surdomut; iată în adevăr cât era de interesant, după cum spune numita foaie "Un surdomut foarte interesant din Szegedia, s-a prezentat azi la redacțiunea noastră. El a absolvit
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fi sesizată enormitatea: La redacțiunea Războiului-Weiss, se prezenta în anul trecut, pe toamnă, un interesant specimen de surdomut; iată în adevăr cât era de interesant, după cum spune numita foaie "Un surdomut foarte interesant din Szegedia, s-a prezentat azi la redacțiunea noastră. El a absolvit institutul imperial de surdomuți din Viena și vorbește deslușit limbile germană, franceză, italiană, engleză, română, greacă, turcă, arabă, spaniolă și chaldeică". În alte cazuri, gluma absurdă presupune la Caragiale o tehnică ce parcurge trei momente: surprinderea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui Moruzi. Iată în câteva linii generale cestiunea de drept pe care ne-o rezervăm a o espune pe larg în alte numere. [1 martie 1878] UN RĂSPUNS RUSESC Un cititor rus al gazetei "Le Nord" din Bruselles trămite acelei redacțiuni o scrisoare deschisă, ca răspuns la scrisoarea asemenea deschisă, pe care d. locotenent-colonel Alecsandri a adresat-o principelui Gorciacoff în privirea cererii de reanexare a Basarabiei. {EminescuOpX 56} Foaia noastră a fost una din cele dîntîi cărora d. locotenent-colonel a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
reproducerea nimicurilor d-lui A. Vizanti. Dar, în sfârșit, multor scriitori de peste Carpați li se întîmplă nenorocirea de a lua la serios tagma Pseudo-Urechea et Comp. Îndealtmintrelea recomandăm cu căldură învățătorilor noștri aceasta foaie. Prenume rațiunile sânt a se adresa la: Redacțiunea Școalei române în Sibiu (Hermanstadt), Transilvania. [24 noiembrie 1878 ] ["ASTRONOMIA CORPURILOR CEREȘTI... "] Astronomia corpurilor cerești n-ar fi o știință atât de sigură daca fundamentul ei n-ar fi descoperirea unei legi nestrămutate: a gravitațiunii. Având însă cheia întregei ordini
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a Moldovei sânt desigur lucruri cari dovedesc ca redactorii foii, înainte de a căuta ca justiția să fie la înălțimea ei, ar trebui să caute a citi și reciti abecedarul lui Ion Creangă, gramatica lui Manliu și istoria lui Xenopol. După ce redacțiunea va fi trecut prin acel curs superior de științe politice și de stat vom putea sta la vorbă cu ea, deși cu oarecare rezervă. Pîn-atunci însă-i dorim numai sănătate și voioșie! [14 iulie 1879] ["CAMERELE ACTUALE DE REVIZUIRE... "] Camerele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
regula în deplină libertate și cumpănind, cu scumpătate toate interesele noastre naționale, cestiunea aceasta; încît amenințările ziaristicei guvernamentale, departe de a mai găsi un răsunet în străinătate, încep a ne inspira mirare prin strania lor izolare în cercul restrâns al redacțiunilor roșii. În ajunul soluțiunii cestiunei izraelite, ținem însă de datoria noastră de a reaminti cititorilor că această reformă cată să fie începutul unei reforme serioase a legiuirilor noastre organice. A apăra munca noastră națională în contra exploatării uzurare de tot soiul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu delegații Camerei, să se concerteze asupra modificărilor necesare proiectului actual. După cât știm opoziția a acceptat această propunere și au ales o delegațiune de 9 membri, cari vor avea a trata în cestiune sau mai bine a da proiectului o redacțiune care să fie pe deplin conformă cu vederile opoziției. Pe de altă parte auzim și comunicăm sub rezervă că și din partea izraeliților avem a ne aștepta la o manifestare. {EminescuOpX 326} Acum câteva zile ni s-a pus în vedere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
REVISTA ZIARELOR... "] În revista ziarelor din numărul nostru de la 26 noiemvrie s-au strecurat câteva cuvinte de care s-au simțit atinși confrații noștri de la "Presa". Aceste cuvinte sunt în adevăr regretabile; ele nu emană nici de la direcțiunea, nici de la redacțiunea "Timpului" și ne pare rău de scăparea de vedere care a făcut să treacă necontrolate cuvintele de care cu drept se plânge "Presa". La rândul nostru găsim că "Presa" în rostirea nemulțumirei sale n-a ales bine espresiunile și a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
indicate în fruntea " Presei". Nici mai mult nici mai puțin! ", zic onorabilii confrați. Să vedem ce măsuri s-au luat? Redacția ca și direcțiunea, fiind politic cu totul reorganizată, se anunță d-nii abonați etc. că se pot adresa la biuroul redacțiunii, unde vor afla unul cel puțin din cei trei directori politici ai "Presei". Va să zică s-a reorganizat redacția și direcția politică, s-au numit trei directori politici fără... fără să se fi consultat marele partid al Centrului? Iată ce ni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
diplomației romîne? Numai unul Dumnezeu le știe și le poate plăti după cum merită. [18 februarie 1881] [""TELEGRAFUL ROMÎN" DIN SIBIIU... "] "Telegraful romîn" din Sibiu publică următorul articol ca o părere ce merită a fi cunoscută și de românii de peste Carpați; redacțiunea își face însă rezervele sale, sperând a putea reveni asupra cestiunii cuprinse într-însul. [18 februarie 1881] ["MAI ALALTĂIERI... Mai alaltăieri "Presa" ne-a spus, cu acel ton care-n muzică se chiamă misterioso, că, daca d. Boerescu a hotărât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
gând a lua inițiativa. Daca noutatea aceasta se va confirma, statele solicitate de-a intra în Sfânta Alianță de la 1881 se vor putea întreba daca legile lor le înarmează îndeajuns în contra apostolilor asasinatului; dar consimți-vor ele a colabora la redacțiunea unui nou drept public european și a-l lăsa să se aplice la ele numai pentru că Germania e bântuită de socialism și Rusia minată de nihilism? Iată întrebarea gravă a foii franceze, care merită toată atenția. Daca cauzele interne și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe care Creditul Mobiliar le are în vedere, care produsul lor probabil? [30 septembrie 1881] ECOURILE BANCHETULUI Estragem din discursul d-lui Emil Constinescu următoarele floricele: Acest model de bust chemat a fi transformat în bronz, va sta în sala redacțiunei jurnalului ca un model de activitate, și peste cincizeci de ani când poate!! nu vei mai fi. Un model de bust care va fi un model de activitate iată un model de stil! D. Rosetti, care are 68 de ani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Cărțile pop., I, 232-250; I.D. Ștefănescu, Le Roman de Barlaam et Joasaph ilustré en peinture, „Byzantion”,1932, 2; Emil Turdeanu, Un manuscris miscelaneu necunoscut, „Arhiva pentru știință și reformă socială”, 1932, 1-4; Emil Turdeanu, „Varlaam și Ioasaf”. Istoricul și filiațiunea redacțiunilor românești, CEL, 1934, 1-46; Emil Turdeanu, „Varlaam și Ioasaf”. Versiunile traducerii lui Udriște Năsturel, BOR, 1934, 7-8; Cartojan, Ist. lit., I (1940), 78-80, II (1942), 98; Călinescu, Ist. lit. (1941), 51, Ist. lit. (1982), 45; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 182-185
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
care au strălucit între multe patemi și ispite în Țarigrad și în Țara Muntenească, îngr. Iosif Naniescu și C. Erbiceanu, București, 1888; Viața și traiul Sfântului Nifon, patriarhul Constantinopolului, îngr. și pref. Tit Simedrea, București, 1937; Viața Sfântului Nifon. O redacțiune grecească inedită, tr., îngr. și introd. Vasile Grecu, București, 1944; Viața și traiul Sfinției Sale părintele nostru Nifon, patriarhul Țarigradului, care au strălucit între multe patemi și ispite în Țarigrad și în Țara Muntenească, LRV, I, 66-112. Repere bibliografice: N. Iorga
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 9-43. O notă, publicată În Organul național, 1848, nr. 5, p. 24, arată că „Învățătorul poporului, pân la altă despunere, se dă și deoseb aici În loc cu preț de 1 cr. pre nr”. „De la redacțiune”, ibidem, nr. 22, p. 98. „Noutăți”, În Învățătorul poporului, 1848, nr. 22, pp. 88-89, articol În care se face aluzie la o proclamație a lui Axente Sever XE "Sever" , publicată În nr. 22, din 13 octombrie, al Organului național. Redactorul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
față Spiru Prasin, un "cultural" al vremii, care a cochetat și cu poezia, și cu dramaturgia, fără s-o prea nimerească nici pe una, nici pe cealaltă. Era, însă, vânător împătimit și foarte bun țintaș. Și-a zis că "onorul redacțiunii trebuie reperat", drept pentru care, în dimineața zilei de 14 ianuarie 1904, duelgiii, însoțiți de martori, s-au salutat protocolar și rece sub coroanele arborilor din Copou. Sonetistul Mihai Codreanu, directorul Teatrului Național, măsoară cei 20 de pași regulamentari. Primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
c) Cu poliția comunala a pietieloru publice, a stradeloru etc. ... d) Cu conservarea și administrarea proprietățiloru comunei și a drepturiloru iei. ... e) Cu articolile de îndestulare publică. ... f) Cu căutarea venituriloru, privegherea stabilimenteloru comunale, si cu comptabilitatea comunala. ... g) Cu redacțiunea budgetului și darea socoteliloru de chieltueli. ... h) Cu propunerea catra Consiliu a crearei de nuoi venituri comunali. i) Cu învoirea targuriloru, facerea contracteloru și adjudecarea lucrariloru comunale, conformu incheeriloru Consiliului comunalu, în marginea legiloru și a regulamenteloru în fiintia. ... k
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
multu de o lună, acela care îl va fi înlocuitu se va bucura de salariulu seu. Articolul 111 Consiliulu comunalu, cu apreciațiunea Comitetului permanentu, hotarasce salariulu secretariloru și alu scriitoriloru. Articolul 112 Secretarulu și scriitorulu este în specialu insercinatu cu redacțiunea processeloru verbale, si cu transcripțiunea tutulor deliberatiuniloru. Elu pentru acesta tene unu registru sub-scrisu și parafatu de Primarulu comunei. Processele verbale transcrise sînt adeverite de Primaru și de secretaru seu scriitoru. Articolul 113 Secretarulu (scriitorulu), este datoru a se conforma
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
se va lua și avizul cenzorilor. În orice caz, lichidatorii nu pot vinde bunurile sociale prin bună învoiala, ci numai prin licitațiune publică și nu în bloc*). ----------- *) Acest ultim aliniat lipsește din textul articolului italian 203. De asemenea diferă că redacțiune și sens aliniatele 4 și 5 din art. italian 203 și aliniatul 4 din art. 205 român. Articolul 206 Lichidatorii cari cu propriii lor bani au achitat datoriile societății, nu vor putea să exercite în contra asociaților drepturi mai mari decat
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 15 iunie 1906*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
ținându-se seama de timpul scurs sub imperiul legii anterioare. Actele intreruptive de prescripție, împlinite sub legea anterioară, păstrează efectele lor și sub legea nouă." Articolul 2 Se introduce în codul penal după art. 327, art. 327 bis, cu următoarea redacțiune: "Art. 327 bis. - Acela care prin viu grăi, prin scris sau prin alte mijloace de manifestare, atinge în orice mod, pe motiv de rasă, limba, cult sau religie, onoarea sau prestigiul unei naționalități conlocuitoare sau unei persoane, comite delictul de
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
omul îl schimbă pe alt obiect, pe îmbrăcăminte de ex., în care iar s-au înmagazinat munca producătorului de lînă, a țesătorului, a boiangiului, a croitorului etc. O serie înmagazinată de muncă se schimbă pe o alta - deci, în ultimă redacțiune, se schimbă nu numai marfă pe marfă, ci muncă pe muncă. Omul însă nu schimbă direct marfa ce-o are pe cea care-i trebuie, căci tranzacția ar fi greoaie. De aceea s-a căutat o marfă care să se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu exista un conducător al ședințelor Junimii, totuși Maiorescu era recunoscut ca „spiritus rector”. Adunările Junimii se desfășurau după un anumit tipic: „...la opt oare sara se lua cunoștință de cele aduse pentru îmbogățirea Dosarului Junimii... apoi se comunica poșta redacțiunii, după aceasta se trecea la cetirea lucrărilor originale aduse de membrii Societății, începându-se cu poeziile și urmând cu proza. Acestea țineau obicinuit până între 10 și 11, când veneau ceaiul și cafeaua. Câteodată cetirea mai urma și după ceai
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
comandantul jandarmilor pedeștri, sosiră la 7 dimineața la domiciliul lui Ocășanu și-i făcură o amănunțită perchiziție. Au căutat manifestele. Însă manifestele erau din ajun sub patul meu. Perchiziții la fel au fost făcute la Secășanu și la Droc-Bănciulescu. La redacțiunea Românului a venit multă lume să protesteze, lume înăuntru în toate saloanele, lume pe stradă, iar poliția era, firește, foarte bine repre zentată peste tot. După ce au vorbit Petre Grădișteanu, Dimitrie Giani, Gheorghe Paladi, Bonifaciu Florescu, toți liberali în opoziție
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]