16,853 matches
-
Arad, din care am răsfoit numărul triplu (10-11-12) de anul trecut. În manieră occidentală, revista indică, o dată cu numele autorilor din cuprinsul ei, și calitatea lor principală, uneori locul unde trăiesc (de ex. eseist și poet din Arad etc.). Chiar și redactorul-șef are parte, în mod democratic, de acest tratament de prezentare. O idee de reținut. În RAMURI (noiembrie-decembrie), dl Alexandru George comentează o carte de care Cronicarul nici n-a auzit: Povestirea fantastică. Balzac. Villiers de L'Isle-Adam. Pieyre de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
Cronicar Veșnicia s-a născut la sat În numărul de dinainte de Crăciun (667), revista 22 ne face o frumoasă surpriză: o pagină și jumătate consacrată decernării Premiului României literare pentru Cartea anului. Sînt intervievați cîțiva dintre membrii juriului (redactori ai revistei noastre) și, firește, laureatul, dl Gabriel Liiceanu, autorul Ușii interzise. Mulțumim colegilor noștri de la 22. C Trecem peste cîteva malițioase referiri la România literară, spre a semnala, în frumoasa revistă sibiană TRANSILVANIA (nr. 5 din 2002), admirabile texte
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
Datoriile, - zic eu, - pensiile alimentare... - Bei prea mult. - Și asta. - Pe scurt. Sensul general e acesta. S-a născut un om fericit. M-aș exprima chiar - omul e condamnat la fericire! Fraza aceasta imbecilă i-a plăcut atât de mult redactorului încât a repetat-o în gura mare. - Omul e condamnat la fericire! Cred că nu-i rău. Poate încercăm să-l dăm ca titlu. Omul e condamnat la fericire"... - Om vedea, - zic. - Și ține minte, - Turonok se ridică, punând capăt
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
m-ar fi numit chiar așa - Pilangică... Încă o dușcă? Acuma beam fără să mai mâncăm ceva. - Îi spui Volodia, - se întinse Kuzin la vorbă, - și iese un bețivan... Depinde mult, bineînțeles, de educație... - Ascultă, - zic, - spune-i Lembit temporar. Redactorul nostru a promis că dă ceva mălai pentru asta. Iar peste o lună, când îl înregistrezi, îi schimbi numele... - Cât? - se interesă Kuzin. - Douăzeci și cinci de ruble... - Două sticle de jumate și ceva de ros. Asta la cârciumă... - Minimum. Stai aici
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
îl înregistrezi, îi schimbi numele... - Cât? - se interesă Kuzin. - Douăzeci și cinci de ruble... - Două sticle de jumate și ceva de ros. Asta la cârciumă... - Minimum. Stai aici, mă duc să dau telefon... Am coborât la telefonul public. Am sunat la birou. Redactorul era la post. - Ghenrih Franțevici! E Okei! Tăticul rus, mama - estonă. Amândoi de la secția mecanică navală... - Ai o voce ciudată , - rosti Turonok. - Telefonul e de vină... Ghenrih Franțevici, trimiteți-l urgent pe Hubert cu banii. - Ce bani? - Pentru a-l
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
primară în București, Gimnaziul "Ursulinelor" în Sibiu și Liceul "Iulia Hasdeu" din capitală. Facultatea de Filologie - secția germană, absolvită în 1953. Profesoară de germană la Sibiu, 1953-1955; ziaristă la cotidianul Neuer Weg, 1955-1956; bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat, 1956-1969; redactor la Editura Enciclopedică, 1969-1977; redactor la revista Volk und Kultur, 1977-1986. Membră a Uniunii Scriitorilor din 1971. Membră a Pen-Clubului din 1995. Căsătorită cu poetul George Almosnino. Un fiu, Tiberiu Almosnino, prim-balerin la Opera Română. Cărți publicate: Poezie: Vina
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
în Sibiu și Liceul "Iulia Hasdeu" din capitală. Facultatea de Filologie - secția germană, absolvită în 1953. Profesoară de germană la Sibiu, 1953-1955; ziaristă la cotidianul Neuer Weg, 1955-1956; bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat, 1956-1969; redactor la Editura Enciclopedică, 1969-1977; redactor la revista Volk und Kultur, 1977-1986. Membră a Uniunii Scriitorilor din 1971. Membră a Pen-Clubului din 1995. Căsătorită cu poetul George Almosnino. Un fiu, Tiberiu Almosnino, prim-balerin la Opera Română. Cărți publicate: Poezie: Vina nu e a mea, 1968
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
Poeta Viorela Codreanu Tiron, originară din Bârlad, județul Vaslui, Își Începe cariera la revista Nemuritorii, În calitate de redactor și secretar de redacție. Acestui moment Îi urmează un stagiu la România Liberă, unde, alături de profesorul C. Ignat, scriitoarea se ocupă de pagina culturală a publicației. Totuși, Viorela Codreanu Tiron mărturisește că s-a format cu adevărat, ca om de
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
coperta a patra a cărții sale cîteva date, menite să contureze sumar portretul debutantei: orădeancă, în vîrstă de 28 de ani, profesor de limba și literatura română, absolventă a Facultății de Litere din Cluj, unde în anii studenției a fost redactor și secretar de redacție la revista Echinox. Colaborările numeroase la cunoscute periodice literare din spațiul cultural ardelenesc atrag atenția asupra Ioanei Cistelecan și promit o carte de debut scrisă cu suficientă îndemînare, cu un stil critic exersat ceva vreme în
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
Solomon Marcus În urmă cu mulți ani, un copil s-a prezentat la o revistă cu o poezie propusă pentru publicare. Redactorul l-a recunoscut imediat, în textul respectiv, pe Coșbuc. Copilul s-a apărat: "Dar am scris-o eu!" Scrisul confirma într-adevăr o caligrafie specifică vârstei sale. Poezia nu a fost publicată (uneori, în situații similare, textul a fost publicat
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
ni le spunem altcîndva, el cerîndu-și scuze că a exploatat-o pe nevastă-mea, la corectură, eu mirat că mi le cere. El m-a ajutat să mă apropii de ceilalți din redacția revistei, Victor Costin, bătrînul palicar de la tehnic, redactorul șef de atunci al revistei Genoiu și, Carmen care m-a plimbat prin oraș, ajutîndu-mă să învăț Bacăul, cu acea grijă pe care numai femeile o pot avea. M-au invitat la zilele revistei prietenii mei de acolo. În fiecare
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
și multe alte organizații ministeriale, științifice, fundații și asociații. Realizatorii volumului intitulat XXI vek glazami Dostoievskogo: perspectivî celovecestva (Moscova, 2002) sînt profesorul Toyofusa Kinocrapa, președinte al Asociației Dostoievski din Japonia, editor-antologator, și Karen Stepanian, secretar al Asociației Dostoievski din Rusia - redactor. Participanții au venit din zeci de țări din Europa, America, Asia, Australia, cei mai numeroși fiind japonezii, urmați de ruși. Surprinzătoare a părut absența aproape totală a exegeților din SUA, unde fiecare universitate are cîte un profesor specialist în opera
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
Junimea" lui Crohmălniceanu, devine el însuși personaj de reportaj sau portret mai mult sau mai puțin autocreat și impus lumii cititoare, dar rezistent. În 2002 a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii un volum de proză scurtă a lui Marius Tupan, redactor-șef la Luceafărul. Autorul a mai publicat în 1974 și în 1978 două cărți, numite Mezareea și Noaptea muzicanților, primite bine de critică. Substanța celor mai multe texte este o mitologie rurală ciudată, neguroasă, populată de duhuri, șerpi și paparude, localizată de
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
este acela al dlui Marius Tucă abordînd teme culturale. Jurnalul foarte intim al lui Preda, bunăoară. Televiziunea publică are mai multe emisiuni de cultură. Sînt mîndru s-o spun: două dintre ele, și cele mai bune, sînt opera a doi redactori și colaboratori ai revistei noastre. E vorba de d-nele Marina Constantinescu și Eugenia Vodă. La Pro tv, d-nii Cristian Tabără și Dan C. Mihăilescu încearcă să-și deprindă telespectatorii cu ideea de carte. Îl prefer pe dl Dan C. Mihăilescu
Culturale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14662_a_15987]
-
românesc, ajuns chiar la gloria de a figura în manuale, Femeia în roșu circulă acum prin lume la a treia ediție (prima, în 1990, la Cartea Românească, a doua, în două tiraje, la ALL), ușor modificată și amendată, prin grija redactorului de carte, cu cîteva bănățenisme, nu foarte multe, căzute la prima apariție. Despre carte, copil improbabil al întîlnirii dintre un americanist preocupat de poetica jurnalului intim, o comparatistă specializată în Roland Barthes și reorientată apoi spre chestiunile central-europenității și un
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
-i așa? lorin LĂzărescu e ceea ce s-ar putea numi un scriitor tînăr - a debutat în 2000, cu, după cum spune el, "un volum de povestiri bune, cu un titlu prost și o copertă oribilă", Cuiburi de vîsc. A devenit apoi redactor la revista ieșeană Timpul (din păcate, aproape fantomatică pentru bucureșteni), iar acum un roman al său e pe cale să apară la Editura Polirom. Între timp însă, Editura LiterNet i-a publicat un volum - sau, mai curînd, un volumaș - de povestiri
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
în libertate și bun de nimicit în amplul proiect de "înlăturare" a elitelor, ca să folosim limbajul epocii, "de la sate și orașe". Cu tipică reținere, fiul nu ne dezvăluie obiectul acuzației adusă părintelui. Oricum, studentul eminent, lectorul la școala de literatură, redactorul de carte este luat în colimator, își pierde slujba, întâmpină toate greutățile marginalizării. În timp, ajutorul primit de la Tudor Vianu, care-i găsește un loc de colaborator, de la G. Călinescu, ce-l angajează la Institutul de Literatură și Folclor, îl
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
de învățământ. Într-o vreme, una din paginile "Academiei Cațavencu" purta (intenționat!) titlul tagma cum laudae, parodie reușită a sintagmei latinești stâlcite de curând în "România literară". În urma numeroaselor scrisori primite de la feluriți cititori mai puțin sensibili la fina ironie, redactorii s-au hotărât să scrie totuși laude, pentru a nu lăsa să se creadă că forma cu -ae ar fi cea corectă. Din păcate, se vede că nu toți cititorii revistei, intelectuali ori ba, au băgat de seamă schimbarea, de vreme ce
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
să facă tot ce vor în țările lor. În dorința de a impune pacea, indiferent de rezultate, pacifiștii sînt și ei victimele colaterale ale victoriei de pînă acum a lui Saddam împotriva ordinii mondiale." Ciudate sînt căile editoriale la COTIDIANUL. Redactorul-șef, Ioana Lupea, scrie că intervenția Statelor Unite în Irak e justificată. Directorul onorific al aceluiași ziar, Octavian Paler, crede că nu, punîndu-și chiar întrebarea dacă mai poate fi socotită America un veritabil profesor de democrație, dînd de înțeles că n-
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
punîndu-și chiar întrebarea dacă mai poate fi socotită America un veritabil profesor de democrație, dînd de înțeles că n-ar prea mai fi. Păreri și păreri, dar vorba unui cititor al ziarului citat - cine reprezintă linia Cotidianului, directorul onorific sau redactorul-șef?
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
nici un efort, mi-au venit în minte cel puțin alte patru-cinci secvențe care-ar fi meritat cu prisosință să figureze în colecția de perle a "Adevărului". Cea mai gogonată dintre toate aparține unei femei — și probabil așa se explică reticența redactorilor: cum să "desființezi" o reprezentantă a sexului delicat tocmai de ziua femeii?! Ca să n-o mai lungesc, e vorba de-o femeie-parlamentar de la PRM. Nu i-am reținut numele, dar figura n-am să i-o uit multă vreme: tipul
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
anexe, indici diverși etc., etc. sunt și ele de o abundență care n-ar îndreptăți nici umbră de temere - cel puțin pe durată medie - asupra vitalității, la noi, a meseriei de editor. Precizez că nu mă refer la managerii sau redactorii caselor "de presă și editură", cuprinși generic în aceeași denumire, și ei mai numeroși astăzi la noi ca oricând, ci la alcătuitorii edițiilor pe care ei le publică. Aceștia sunt profesioniștii "punerii în pagină" a textelor, cu respectul normelor filologice
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
e indispensabilă existența unei edituri de profil, cum era până mai ieri "Minerva", necum cu "monopol" hegemonic, dar cu necontestat statut de etalon. De ce s-o fi dorit atât de obstinat să "răposeze" această editură? Acolo, un corp specializat de redactori asigură acuratețea materialului propus nu o dată de autori aidoma celor care publică astăzi o profunziune de "ediții" fără asistență autorizată. La inaugurarea festivă a seriei noi din "Biblioteca pentru toți", în cadrul "Minervei", recent cumpărate de un nou patron de la cel
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
Sîrbu (una către Doinaș) completează acest remarcabil număr de revisăt. l SEMN, revista literară tipărită la Bălți (nr. 3-4 din 2002), conține cîteva lucruri demne de relevat, între care un "compendiu" consacrat Poeziei basarabene de dl Nicolae Leahu (care este redactorul șef al publicației), cu informații utile și aprecieri foarte juste. Unul dintre poeții tineri comentați în textul dlui Leahu este Nicolae Esinencu. Numărul din Semn se deschide cu poezia acestuia intitulată Moldoveanul, un portret scris cu acuratețe, un soi de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
Ales președinte al Clubului Român de Presă, Cristian Tudor Popescu n-a părut foarte fericit de această funcție. NAȚIONAL, care are un război personal cu CTP a comentat de-a dreptul răuvoitor această alegere, încercînd să dea de înțeles că redactorul șef al ADEVĂRULUI și-a luat de sus colegii prin declarația sa că nu și-a dorit această funcție. Explicația colegilor de la Național pentru "infatuarea" lui CTP, că acesta ar fi făcut afirmația citată "de parcă îl obliga cineva - să îndeplinească
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]